​Cine e premierul finanţist găsit de Marcel Ciolacu ● Valentin Lazea: O Românie rămasă în urmă într-o Europă rămasă în urmă ● Cheltuielile publice cresc puternic, odată cu majorarea pensiilor, iar soluţia pe termen mediu nu poate fi găsită decât în inflaţie ● Procesul de 5,7 miliarde de dolari pentru aurul de la Rosia Montana. Cum se apara Romania in fata acuzatiilor companiei Gabriel Resources ● Daniel Daianu: "Nu ne vom putea permite deficite foarte mari" ● Viaţa în Liban: Salarii mici, barter pentru mâncare şi scutece, economii confiscate ● Promisiunile din Programul de guvernare al PSD: majorarea pensiilor și alocațiilor, testare în masă și măști de la stat.

Business reportFoto: Colaj foto

Cine e premierul finanţist găsit de Marcel Ciolacu. Viceguvernatorul BNR Leonardo Badea este alegerea lui Marcel Ciolacu pentru funcţia de premier, susţin surse din conducerea PSD pentru Adevărul. Badea a fost unul dintre apropiaţii lui Liviu Dragnea. PSD şi aliaţii din Parlament strâng, pe hârtie, 234 de voturi, cu unul peste limita majorităţii, însă liderii social-democraţi sunt de părere că moţiunea nu va trece. În cazul în care moţiunea de cenzură va trece luni de votul Parlamentului, Marcel Ciolacu îl va propune pentru funcţia de premier pe Leonardo Badea, fost parlamentar PSD, în prezent viceguvernator al Băncii Naţionale. Preşedintele Klaus Iohannis va avea ultimul cuvânt. Absolvent al Facultăţii de Finanţe la ASE Bucureşti, Leonardo Badea a fost ales senator de Dâmboviţa în 2012 din partea PSD (pe listele USL), fiind unul dintre apropiaţii lui Adrian Ţuţuianu, la acea vreme preşedinte al CJ Dâmboviţa. La alegerile parlamentare din 2016, Badea este ales deputat, tot în Dâmboviţa, apoi e recompensat de Liviu Dragnea cu funcţia de preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, însă rămâne în Parlament doar jumtate de an, scrie adevarul.ro.

Valentin Lazea: O Românie rămasă în urmă într-o Europă rămasă în urmă. Europa este pe cale să piardă competiția pentru inovare cu America de Nord și cu Asia de Est. O recentă lucrare a specialiștilor germani de la Fundația Bertelsmann („World class patents in cutting-edge technologies”) constată că, din 58 de domenii de vârf care vor defini tehnologiile viitorului, statele din Europa nu dețin leadership-ul ca număr de patente în nici unul dintre acestea. Ce e drept, dacă ar fi o țară, Uniunea Europeană ar deține două locuri întâi ca număr de patente, la energia eoliană, respectiv la alimente artificiale. Dar, prin recenta ieșire a Marii Britanii din UE, aceasta își vede diminuată masiv capacitatea de inovare. În acest context, poziția codașă a României în materie de inovare în cadrul Europei nu poate decât să îngrijoreze. Creșterea economică din ultimele două decenii a fost una extensivă, bazată pe importul de tehnologii și de management inventate de alții. Dar, odată atins un anumit nivel al PIB, în cazul României de peste 25.000 de dolari/locuitor la Paritatea Puterii de Cumpărare, orice creștere economică viitoare va depinde, într-o măsură tot mai mare, de propria capacitate de inovare, scrie Valentin Lazea pe cursdeguvernare.ro.

Cheltuielile publice cresc puternic, odată cu majorarea pensiilor, iar soluţia pe termen mediu nu poate fi găsită decât în inflaţie. De marţi 1 septembrie, pensiile publice cresc cu 14%, ceea ce va adăuga la datoria publică încă 9-10 miliarde de lei până la final de an. Nimeni din administraţie nu a avut curajul să spună că majorarea pensiilor cu un procent atât de mare va fi o povară cumplită pentru buget – un buget care, la şapte luni din 2020, a ajuns la un deficit 50 de miliarde de lei (10 mld. euro), iar deficitul a împins datoria publică la 45% din PIB. Şi nimeni din administraţie nu este chibzuit să susţină azi, în campanie electorală, că factura va fi plătită cumva. Cum pensiile majorităţii beneficiarilor din România sunt mici (punctul de pensie creşte de la 1.265 de lei la 1.442 de lei), publicul iubitor de egalitate socială ar fi revoltat să afle că, în lipsa unei compensaţii, soluţia de echilibrare ar fi tăierea de salarii publice sau majorarea de impozite, scrie ZF.ro.

Procesul de 5,7 miliarde de dolari pentru aurul de la Rosia Montana. Cum se apara Romania in fata acuzatiilor companiei Gabriel Resources. Statul Roman se judeca cu societatea canadiana Gabriel Resources, de mai bine de 5 ani, pentru proiectul minier esuat de la Rosia Montana. Canadienii solicita Romaniei, la Tribunalul special al Bancii Mondiale de la Washington, suma de 5,75 de miliarde de dolari ca urmare a blocarii investitiei ce ar fi trebuit sa fie cea mai mare exploatare a aurului din Europa. Proiectul a fost blocat in toamna anului 2013, dupa ce Parlamentul a respins o lege cu "dedicatie" pentru proiect, initiata de Guvernul Victor Ponta. Cauza a trecut prin mai multe etape, cu depuneri de documente si audieri. Primele dezbateri publice au avut loc in decembrie 2019, la sediul central al Bancii Mondiale din Washington. A doua runda de dezbateri este programata in perioada 28 septembrie - 4 octombrie 2020 si se va desfasura doar online, prin videoconferinta, scrie ziare.com.

Daniel Daianu: "Nu ne vom putea permite deficite foarte mari". Deşi avem o datorie publică rezonabilă, situaţia bugetului public al României este cea mai complicată, în acest moment, dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, consideră Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal. Domnul Daniel Dăianu ne-a spus: "Suspendarea regulilor fiscale de către Uniunea Europeană în acest an, care va opera şi în 2021, nu exonerează politica economică din România de a căuta să fie cât mai prudentă, fiindcă nu peste mult timp va trebui să facem o corecţie. Nu ne vom putea permite deficite foarte mari. Suntem în procedură de deficit excesiv, avem un deficit structural foarte mare şi instituţiile europene nu ne vor lăsa până la calendele greceşti cu această situaţie.

În timp ce alţii fac cheltuieli nepermanente, pot să se ducă şi la 12% - peste un an le vor reduce copios - noi dacă majorăm cheltuielile permanente (n.r. - majorarea cu 40% a valorii punctului de pensie, dublarea rapidă a alocaţiilor copiilor), creşterea acestora va rămâne prinsă în bugetul public", scrie bursa.ro.

Viaţa într-o ţară greu încercată de-a lungul istoriei. Salarii mici, barter pentru mâncare şi scutece, economii confiscate. Salarii cu puterea de cumpărare redusă la un sfert, barter pentru mâncare şi scutece, economii confiscate sunt câteva dintre particularităţile vieţii trăite de libanezi, o naţiune greu încercată de-a lungul istoriei sale. Cel mai bine se vede acest lucru prin ochii şi preparatele bucătarului Antoine El Haji, care apare gătind la televizor în faţa libanezilor timp de cinci zile pe săptămână. Un bucătar cu o emisiune TV renunţă la carne pentru că este prea scumpă; carnea roşie nu şi-o mai permite nici măcar armata; penele de curent aruncă în beznă un oraş considerat cândva o perlă strălucitoare a Levantului; să schimbi valută este la fel de periculos ca traficul de droguri: colapsul financiar al Libanului înseamnă suferinţă zi de zi pentru o naţiune greu încercată de războaie şi apoi de o libertate chinuită, scrie businessmagazin.ro

Programul de guvernare al PSD, trimis parlamentarilor la votul moțiunii. Promisiuni: majorarea pensiilor și alocațiilor, testare în masă și măști de la stat. PSD face publice principalele propuneri din programul de guvernare pe care partidul l-a pregătit pentru perioada de după moțiunea de cenzură, dar și pe termen lung. Printre altele, social-democrații promit că „se țin de ce spune legea” în privința majorării pensiilor și alocațiilor pentru copii, dar promit și testare în masă pentru COVID-19, măști de protecție, tablete și laptopuri cu abonament la internet, dublarea fondurilor pentru programele Rabla Clasic sau Rabla pentru electrocasnice. Sursele de finanțare ar urma să provină din fondurile pentru investiții, fonduri europene, o mai bună colectare a taxelor și parteneriate public-private. Prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat, duminică, într-o conferință de presă, că PSD are un program de guvernare cu obiective pe termen scurt, dar și pe termen lung, pe care toți parlamentarii îl vor avea pe masă la votarea moțiunii de cenzură de luni și care include „trei mari priorități”: sănătate, educație și economie, relatează profit.ro.