Ai sub 25 de ani? Găsirea unui job s-ar putea să-ți ia câteva luni. Iar pandemia a înrăutățit și mai tare lucrurile

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 1 septembrie 2020, 10:41 Economie | Finanţe & Bănci


Somajul in randul tinerilor e de aproape 17%
Foto: Pixabay
Când Marcel Predescu, în vârstă de 20 de ani, s-a plans tatălui său că nu-și găsește un serviciu și că e la limita disperării, tatăl său a dat din mână a plictiseală și i-a spus că așa sunt tinerii: fie nu caută suficient, fie nu-și doresc cu adevărat să muncească. Dar a recunoscut că dacă pandemia te-a prins la o vârstă de sub 25 de ani fără serviciu, greu îți găsești un job. Ce nu știa Predescu senior era că în ultimii 25 de ani șomajul în rândul tinerilor este cel mai ridicat. Iar durata șomajului la cei din grupa de vârstă 15-24 de ani a fluctuat între 11 luni în 1996 și 9,2 luni în primul trimestru din 2020. Cam atât a așteptat un tânăr ca să-și găsească un loc de muncă.

În ultimii 25 de ani, durata cea mai ridicată a șomajului s-a înregistrat în 2003, când un tânăr aștepta circa un an și o lună până să își găsească de lucru.

Deși acum există programe guvernamentale care finanțează angajarea tinerilor (e drept, poate prea timide), firmele nu se aruncă în a face angajări, multe din afaceri fiind la limita supraviețuirii din cauza impactului pandemiei. În plus, există industrii unde angajările se fac în cel mai bun caz cu contracte temporare (turismul și cultura sunt doar două exemple).” În ciuda creșterii cuantumului subvențiilor pentru angajatorii care angajează tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare și alte grupuri vulnerabile, utilizarea măsurilor este lentă, indicând faptul că această politică se bazează pe date limitate”, arată un Raport de țară al Comisiei Europene.

Unul din trei tineri români de sub 25 de ani preferă să lucreze în agricultură. Următoarea profesie pentru care au optat e comerțul și pe locul al treilea, industria prelucrătoare, arată datele pe 2019 ale Institutului Național de Statistică, consultate de HotNews. Asta este vestea proastă. Cea și mai proastă este că, potrivit proiecțiilor Comisiei Europene, aceste activități ar putea fi cele care vor angaja cel mai mult și în următorii 10 ani.

Mai mult, din 58 de sectoare economice luate în calcul, în 40 numărul angajaților s-a redus, 8 au fost pe zero (nici n-au concediat, dar nici n-au angajat) și abia 10 au făcut angajări. Iar din acestea 10 se detașează Sănătatea, Construcțiile, IT&C-ul și serviciile de curierat. Practic, dacă voiai un loc de muncă, la aceste porți trebuia să bați.
Potrivit datelor transmise marți de Institutul Național de statistic, rata șomajului în rândul grupei de vârstă 15-24 de ani a fost de aproape 17%.

Angajările puține dau o lovitură severă unei generații care și-a sacrificat deja prima jumătate a anului- anulând ceremoniile de absolvire, nunțile și alte asemenea activități - pentru a ține sub control pandemia dar și pentru a proteja generațiile mai în vârstă care sunt mai vulnerabile la boală.

Tinerii din orașele mici sau din zonele rurale sunt afectați și mai puternic de reducerea locurilor de muncă, mulți fiind nevoiți să se întoarcă la țară și să practice agricultura de subzistență. ”Eram bucătar la un restaurant din Capitală. Făceam zilnic naveta 37 de kilometri, dar aveam un loc de muncă. Din 3 bucătari au rămas doi, iar apoi unul singur, care e sufficient pentru livrările pe care le au de făcut. Acum m-am întors acasă și m-am apucat de agricultură. Un prieten pe care îl luasem în ianuarie cu mine în speranța angajării, se appropia de finalul perioadei de probă când șeful i-a spus că îngheață angajările și că poate pleca acasă ”, spune Ionuț, un tânăr din Răcari, în apropiere de București. A trimis CV-ul la zeci de firme dar nimeni nu l-a sunat încă.

E clar că pentru generația care intră în această perioadă pe piața muncii va fi foarte dificil. Mai ales că avem încă multe persoane care părăsesc timpuriu școalaiar mulți tineri nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. ”Proporția tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare a fost de 15,2 %, printre cele mai ridicate din UE. Punerea în aplicare a Garanției pentru tineret s-a îmbunătățit într-o oarecare măsură. Proporția beneficiarilor care au acceptat o ofertă în termenul-țintă de 4 luni a crescut semnificativ, de la 25,9 % în 2016 la 40,2 % în 2017. Cu toate acestea, Garanția pentru tineret acoperă doar o mică parte a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (doar 14 % din tinerii din acest grup cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani sunt înregistrați). Acest lucru confirmă activitățile limitate de intervenție de proximitate desfășurate până în prezent și coordonarea ineficace dintre sectorul educației, sectorul de ocupare a forței de muncă și sectorul social. În același timp, emigrația rămâne la un nivel foarte ridicat în rândul tinerilor, România fiind una dintre țările UE cu cel mai mare număr de emigranți cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani”, mai arată Raportul de țară citat anterior.

De asemenea, atractivitatea administrației publice în calitate de angajator este în continuare redusă în rândul tinerilor calificați (doar 3 % din totalul funcționarilor publici au sub 30 de ani, iar peste 41 % au peste 50 de ani).
Miza este mare pentru economia României, întrucât pierderile cauzate de ne-angajare provoacă costuri consistente constând în impozite, venituri și ajutoare de stat pierdute

Potrivit unui studiu complex privind tranziția adolescenților români de la școală la muncă realizat înainte de pandemie, dintre tinerii care ı̂și continuă educația majoritatea sunt studenți și aproximativ 60% vor să urmeze un master ı̂n străinătate. Jumătate dintre tineri au experiență ı̂n muncă, un sfert lucrând, chiar dacă nu au o experiență ı̂ntr‐un domeniu legat de specializarea urmată sau ı̂ntr‐un loc de muncă care să‐i ajute ı̂n realizarea planurilor de carieră. S‐au angajat fie printr‐un interviu/concurs, prin recomandarea din partea unei cunoștințe/prieteni, puțin peste 10% dintre ei fiind ajutați chiar de părinți să‐și găsească un loc de muncă. Ce mai arată studiul citat:

  • Cei mai mulți tineri sunt sprijiniți de părinți, nu neapărat financiar, pentru a se descurca ı̂n viața de zi cu zi. Majoritatea au lucrat/lucrează pentru a câștiga bani și 20% pentru a câștiga experiență. Majoritatea nu muncesc pentru că spun ei, studiază (deci vor să se dedice studiului, nu văd cum ar face față și pregătirii educaționale și muncii). Pe locul doi se situează lipsa de experiență și a tinereții pe care o invoca angajatorii.
  • Un procent semnificativ spun că ei sau familia lor nu dorește ca ei să muncească, iar alții nu sunt interesați de locurile de muncă pentru că nu găsesc ı̂n domeniul ı̂n care ei se specializează sau că nu i‐a ajutat nimeni să găsească un loc de muncă.
  • Câștigurile absolvenților de facultate le depășesc cu 66,5% pe cele ale elevilor care au terminat ciclul superior al liceului, respectiv cu 67,0% ı̂n cazul utilizării datelor ABF (Ancheta Bugetelor de Familie). Aceasta ı̂nseamnă că un an ı̂n plus de școală crește veniturile salariale cu 8,5%. În medie, o persoană cu studii superioare se poate aștepta să câștige de 1,36 ori mai mult decât o persoană cu studii medii, care la rândul său poate câștiga de 1,17 ori mai mult decât o persoană fără studii medii.
  • „Beneficiile” studiilor superioare cresc odată cu vârsta, ı̂n timp ce beneficiile studiilor medii rămân constante la nivelul tuturor grupelor de vârstă. Și totuși parcurgerea unei experiențe educaționale ı̂ntr‐o universitate nu asigură neapărat și succesul inserției pe piața muncii. Universitățile nu oferă studenților cunoștințe și competențe tehnice sau specifice profesiilor la nivelul cerut pe piața muncii.
  • Tinerii spun că sistemul de ı̂nvățământ superior este insuficient adaptat la nevoile dinamice ale pieții muncii deoarece curricula este mai mult teoretică, făcându‐i să se simtă nepregătiți și lipsiți de abilitățile practice necesare pe piața muncii, majoritatea absolvenților apreciază ca necesară dezvoltarea competențelor profesionale prin educație și formare continuă și după finalizarea programului de studii.
  • Deși stagiile de practică sunt obligatorii procentul studenților care spun că le‐a fost de ajutor un astfel de stagiu este destul de mic.
  • Prima prioritate a tinerilor (aproape o treime) ı̂n viitorul apropiat, conform datelor din Barometrul de opinie publică de tineret, este găsirea unui loc de muncă mai bun; ı̂nsă doar 14,0% au ca principal obiectiv să‐și ı̂mbunătățească calificarea profesională.
  • Tinerii din România au acces mai târziu și ı̂n măsură mai mică la piața muncii iar veniturile obținute sunt mai scăzute. Astfel, România are cel mai ridicat nivel de sărăcie a tinerilor ı̂ntre 18–24 care lucrează: 30,7% dintre aceștia erau considerați săraci deși aveau un loc de muncă, ı̂n timp ce ı̂n UE‐28 valoarea este de 11,2%. Chiar și dacă muncesc tinerii tot sunt expuși riscului de sărăcie, sunt date care arată că unu din zece tineri care lucrează continuă să trăiască ı̂n sărăcie, ceea ce ilustrează faptul că și calitatea integrării tinerilor pe piața muncii trebuie să fie ı̂mbunătățită.

O mare parte a șomajului ı̂n rândul tinerilor este cronicizat, prelungindu‐se pentru mai mult de 1 an.

43,3% din totalul șomerilor ı̂ntre 15 și 24 de ani sunt șomeri pe termen lung. Un număr considerabil de tineri neocupați, atât din grupa de vârstă 15–24 ani cât și din grupa de vârstă 25–34 ani, au renunțat să mai caute un loc de muncă (fie cred că nu există locuri libere sau nu știu unde să caute, fie nu se simt pregătiți profesional sau cred că nu vor găsi din cauza vârstei, sau au fost descurajați de eșecul la căutările anterioare).

Durata medie de găsire a unui loc de muncă este ı̂ntre 1 și 4 luni ı̂n opinia a 5 din 10 tineri, pentru 13,4% dintre tineri această perioadă nu depășește o lună, ı̂n timp ce pentru 2 din 10 tineri acest proces se poate ı̂ntinde pe o perioadă de peste 6 luni.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2200 vizualizari

  • 0 (8 voturi)    
    Cerintele aberante ale angajatorului (Marţi, 1 septembrie 2020, 10:59)

    matali [utilizator]

    Daca ai 20 de ani si nu ai 15, 20 de ani de experienta, nu te baga in seama nimeni iar apoi toti patronasii mioritici,cu ceafa lata si bmw ,dau vine pe angajati ca vai de mine si mine sunt rau intentionati si dezinteresati etc. Sa nu mai vorbim si de salariile mici pentru care nici un indian nu ar veni sa lucreze. Sa ne mai miram ca tinerii emigreaza masiv din tara asta fara nici o oportunitate si nici un viitor.
    Sistemul de invatamant romanesc este perfect adaptat nevoilor dinamice ale pieții muncii de pe vremea lui Ceausescu.
    • -1 (1 vot)    
      Corect (Marţi, 1 septembrie 2020, 12:50)

      A_Concerned_Citizen [utilizator] i-a raspuns lui matali

      Am vazut ca cineva ti-a dat un minus si nu inteleg de ce. Ai perfecta dreptate. In tara asta, in maxim 10 ani se alege praful de tot. Deja se vede ca lucrurile nu mai merg sau merg doar din inertie. Mai trebuie doar un soc mai sanatos si suntem in pom.

      Vedem la toamna rezultatele inchiderii economiei cu COVID.
  • +1 (1 vot)    
    haaa? (Marţi, 1 septembrie 2020, 11:21)

    adrian_rolland [utilizator]

    "a sacrificat deja prima jumătate a anului- anulând ceremoniile de absolvire, nunțile și alte asemenea activități -"

    Astea sunt marile sacrificii facute anul acesta ???
    • +3 (3 voturi)    
      Tineretul este (Marţi, 1 septembrie 2020, 12:50)

      Zache58 [utilizator] i-a raspuns lui adrian_rolland

      orientat spre castiguri rapide,cu efort minim.Autorul articolului uita ca tinerii cu adevarat motivati nu considera sacrificiu,lipsa de la chefuri.Pandemia a fost/este o perioada cand prin studiu individual si cursuri on line tineretul patriei a avut timp sa se specializeze in domeniile cautate pe piata muncii.Angajatorii sunt teribil de superficiali in toate cazurile.Cei nou angajati pot urma traininguri care ofera pregatire dar si motivare.Cand angajatorul nu se ocupa de pregatirea/instruirea angajatilor e semn de performanta scazuta la toate nivelele ierarhice.Si da,asa este:salariile sunt de cacao,nici indienii(aia din India,nu din filmele cu John Wayn) nu ar lucra pe atat de putini bani.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by