Zgomotul politic, posibilele intervenții ale BNR pe piața valutară, nefericita OUG 114, dar și deciziile luate de FED (sistemul băncilor centrale din SUA) și BCE, toate acestea afectează cursul monedei naționale și, prin ricoșeu, importurile, serviciul datoriei externe denominat în valută sau așteptările privind evoluțiile viitoare ale economiei. Sigur, toate aceste lucruri se știu. Întrebarea este când anume și mai ales cu cât au ”mișcat” leul aceste evenimente. O prezentare destinată investitorilor a analistului macro Ioan Mincu din cadrul departamentului de cercetare a BRD a clarificat în parte aceste detalii.
BNR, prin vocea Guvernatorului Isărescu, admite că au avut loc intervenții valutare, dar nu vorbește niciodată despre data și amploarea intervențiilor. Cert este că din luna martie a acestui an leul a avut o performanță separată de monedele din regiune.
Vezi aici cum au loc interventiile “agresive” BNR in piata valutara.
Iată mai jos evoluția în ultimele 6 luni ale monedelor din regiune:
Leul e linia roșie din grafic, celelalte monede fiind forintul maghiar (HUF), zlotul polonez (PLN) și coroana Cehiei (CZK).
Potrivit prognozelor BNR, leul va încheia anul acesta la un curs de 4,87 unități în fața euro, pentru finalul anului viitor analiștii macro ai BRD vorbind de un curs de 4,97 lei pentru un euro. Cursul mediu va fi anul acesta de 4,84 lei/euro iar anul viitor va atinge 4,93 lei/euro. Cei mai mulți analiști din piață anticipează o mișcare controlată de depreciere a leului în acest an și în anul viitor, cele mai pesimiste voci vorbind de un nivel al euro de peste 5 lei, dar numărul acestor analiști este foarte mic.
Iar acum graficul promis încă din titlul acestui text:
Interventiile BNR pot fi ori sterilizate, ori nesterilizate.
Cele nesterilizate sunt atunci când BNR-ul condus de Mugur Isarescu vinde băncilor comerciale valută contra monedei naţionale, având loc o reducere a rezervelor valutare ale băncii centrale concomitent cu reducerea lichidităţii din sistemul bancar. Prin efectul de multiplicare, asistăm la reducerea ofertei de monedă naţională şi, în final, la aprecierea monedei naţionale. În mod similar, cumpărarea de către banca centrală de valută străină de la băncile comerciale contra monedei naţionale determină creşterea lichidităţii din sistemul bancar. Efectul final va fi reprezentat de creşterea ofertei de monedă naţională şi, deci, deprecierea acesteia.
Intervenţia nesterilizată pe piaţa valutară e o versiune alternativă de implementare a politicii monetare, în care sunt utilizate obligaţiuni în valută, nu din cele denominate în moneda naţională, ca şi în cazul operaţiunilor clasice de open-market.
Intervenţia sterilizată pe piaţa valutară presupune compensarea modificării activelor externe printr-o modificare de sens contrar a activelor interne, astfel încât în urma acestor operaţiuni masa monetară să nu se modifice. Ea poate lua diferite forme. Atunci când BNR vinde valută băncilor comerciale contra monedei naţionale, ea poate anula deficitul de lichiditate prin efectuarea de plasamente pe piaţa interbancară sau cumpărarea de titluri de stat cu angajament de răscumpărare.
Dacă reducerea rezervelor externe este perfect compensată de creşterea titlurilor cumpărate cu angajament de răscumpărare, lichiditatea din sistemul bancar rămâne nemodificată. Scade, însă, ponderea deţinută de obligaţiunile în valută în activul băncii centrale şi creşte ponderea deţinută de titlurile emise în monedă naţională. Similar, în portofoliul de investiţii al băncilor comerciale creşte ponderea deţinută de titlurile în valută şi scade ponderea titlurilor emise în monedă naţională.
Dacă aceste modificări ce se manifestă la nivelul bilanţului băncilor comerciale au efect asupra cursului de schimb depinde de gradul de substituţie între titlurile străine şi cele emise în monedă naţională. Dacă titlurile străine şi cele emise în monedă naţională sunt perfect substituibile, altfel spus, dacă în condiţia de paritate a ratei dobânzii nu există termenul ce reprezintă prima de risc, intervenţia sterilizată pe piaţa valutară nu are efecte asupra cursului de schimb.
Intervenţia BNR- sterilizata sau nu- poate să influenţeze anticipările jucătorilor din piață cu privire la cursul leului. Dacă aceștia consideră că banca centrală utilizează intervenţia sa pentru a semnala mersul viitor al politicii monetare, anticipările acestora cu privire la oferta de monedă naţională se vor modifica, ceea ce duce la revizuirea anticipărilor cu privire la cursul de schimb.
De exemplu, o cumpărare sterilizată de valută efectuată de către banca centrală poate fi interpretată ca semnalând o politică monetară mai laxă în viitor, care va determina deprecierea imediată a monedei naţionale. In plus, pentru ca intervenţia să fie eficientă este necesar ca operatorii de pe piaţă să nu fi anticipat modificarea de politică monetară.
Dacă BNR nu are o percepţie clară cu privire la acţiunile viitoare de politică monetară sau nu reuşeşte să implementeze modificările anunţate, anticipările companiilor sau bancilor nu vor fi realizate şi acest canal de determinare a cursului de schimb va deveni ineficient.
