Chiar dacă în linii mari, puterea de cumpărare a crescut în ultimii ani, dacă ne uităm mai atent la salariile care se acordă pentru diferite joburi și calculăm cât puteam efectiv cumpăra anul trecut din salariu și cât ne permit lefurile să luăm anul acesta (din diferite produse), vom observa surprize destul de mari. Mai exact, în cazul cartofilor puterea de cumpărare a crescut (cu două mici excepții- cei care lucrează în transportul aerian și în fabricarea produselor de cocserie), în timp ce la brânza de oaie sau la ouă suntem perdanți net la capitolul putere de cumpărare. Scăderea puterii de cumpărare vine pe fondul pandemiei de coronavirus, care a diminuat salariile în multe sectoare economice în timp ce prețurile au crescut.
Dar să luăm mai întâi evoluția salariilor:
În majoritatea domeniilor salariile au crescut în iunie anul acesta față de iunie 2019. Excepție fac parte 13 industrii în care salariații au pierdut din start la salariu. Dacă adăugăm la reculul salarial și creșterea prețurilor la unele categorii de produse, efectul asupra puterii de cumpărare se amplifică.
Să luăm cartofii. Potrivit datelor INS, în luna iunie 2019, prețul mediu în piețele țărănești la cartofi era de 2,97 de lei/kg. În unele județe era de peste 3 lei, în atele de 2,5 lei dar pe medie, cam acolo bătea prețul: 2,97 de lei. Am luat salariile din iunie anul trecut și am calculat câte kilograme de cartofi puteai să cumperi dintr-un salariu. Am procedat la fel și cu datele pentru iunie 2020, când prețul mediu în piețe la cartofi era de 3,25 lei/kg.
Aproape toate joburile au avut salarii care au permis creșterea puterii de cumpărare, mai puțin cele două industrii de care scriam mai sus.
În cazul ouălor, lucrurile stau exact pe dos. A scăzut puterea de cumpărare, excepție făcând două industrii: transporturi navale și activități de editare. Pe scurt, din salariile din iunie 2020, luăm mai puține ouă decât luam anul trecut în iunie.
La fel stau lucrurile și la capitolul brânzei de oaie: aceiași doi câștigători, restul perdanți.
Prețurile sunt luate din buletinele lunare ale INS, la fel ca salariile. Desigur, fiecare persoană are un comportament diferit- unii sunt mari consumatori din produsele mai sus analizate, în vreme ce alții nu le consumă. Dar am luat 3 dintre alimentele cele consumate în familiile de români. De asemenea, obiecții mai pot fi legate de diferențele dintre salariile în aceeași industrie dar în județe diferite. O analiză poate fi făcută în această direcție, INS furnizând acest tip de date.
4
3
