Contracția economică din trimestrul al doilea, de 10,5%, a venit pe fondul reculului a aproape tuturor segmentelor din economie, cele mai ample scăderi înregistrându-le industria, activitățile de spectacole, comerțul și sectorul Horeca, a transmis marți Institutul Național de Statistică într-o primă estimare provizorie a datelor privind evoluția economiei. INS admite că estimările “semnal” precum şi cele publicate azi sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns, atrag atenția statisticienii. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua efectele asupra calităţii indicatorilor produşi, iar revizuirile datelor ar putea fi mai mari decât de obicei.

HotNews.roFoto: Hotnews

Pe categorii de resurse, la scăderea PIB, în semestrul I 2020 faţă de semestrul I 2019, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii negative mai importante având următoarele ramuri:

  • - Industria (-3,0%), cu o pondere de 19,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate sa redus cu 14,1%;
  • - Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (-1,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 29,1%;
  • - Comerţul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,9%), cu o pondere de 20,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,8%.

Contribuţii pozitive au înregistrat următoarele ramuri:

  • - Construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 15,5%; - Informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 12,1%;
  • - Administrația publică și apărare; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,2%), cu o pondere de 16,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,5%.
  • Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 8,6% la formarea PIB, au contribuit cu -0,9% la scăderea PIB, volumul lor reducându-se cu 9,0%

Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a redus cu 5,3%, contribuind cu -3,5% la scăderea PIB.

Contribuţii pozitive au înregistrat următoarele componente:

- formarea brută de capital fix (investițiile), care a contribuit cu +1,2% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 5,8%;

- consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, care a contribuit cu +0,9% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 8,7%.

O contribuţie negativă la scăderea PIB a avut-o exportul net (-2,3%), consecinţă a reducerii cu 15,1% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,4%.

Reamintim evoluția pe primele 6 luni ale unor indicatori economici

  • Volumul producției industriale s-a redus în primele 6 luni ale anului curent față de aceeași perioadă din 2019, cu 16,4%, cele mai vulnerabile ramuri, în contextul pandemiei, fiind cele ale industriei ușoare şi industria bunurilor de capital (fabricarea autovehiculelor, mașini şi utilaje şi fabricarea echipamentelor electrice). În cazul ramurilor industriei ușoare s-a constatat o continuare a declinului din ultimii ani, cauzat de o pierdere treptată de competitivitate, dar şi o restrângere a cererii externe. Totodată, scăderile din industria bunurilor de capital au fost determinate de evoluțiile nefavorabile de pe piețele externe, în special în cazul principalilor parteneri comerciali, fiind sectoare puternic integrate în lanțurile de producție europene.
  • Comenzile noi din industria prelucrătoare s-au redus cu 14,1% în primele 6 luni față de perioada corespunzătoare din anul precedent, cele mai afectate ramuri fiind: fabricarea altor mijloace de transport (-27%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-25,1%) şi fabricarea produselor textile (-18,5%);
  • E drept, consumul s-a dovedit rezistent în fața crizei, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul crescând cu 0,5% în primele şase luni din 2020 pe seama creşterii vânzărilor de produse alimentare (+7,6%), în timp ce comerţul cu carburanţi s-a redus cu 10,8%;
  • Exporturile de bunuri (FOB) au înregistrat o scădere cu 18,1% față de perioada similară a anului anterior, în timp ce importurile de bunuri s-au diminuat cu un ritm inferior de 12,6%, susţinute de cererea internă, ajungând la un nivel de 37,3 mld euro;
  • Pe piața muncii, efectele pandemiei au condus la reducerea cu 0,6% a numărului mediu de salariați (calculat ca medie aritmetică a efectivelor lunare) în primele 6 luni ale anului 2020 față de aceeași perioadă a anului 2019, până la 4944,1 mii persoane. Cea mai importantă scădere în perioada martie - iunie 2020 s-a înregistrat în industria prelucrătoare, unde numărul mediu de salariaţi s-a diminuat cu 62,0 mii persoane (-5,3%). În hoteluri şi restaurante una dintre cele mai afectate activităţi în perioada martie - iunie, scăderea a fost de numai 1,5%, acest lucru datorându-se măsurilor de sprijin adoptate de Guvern prin OUG nr. 30/2020;

Cele mai recente estimări ale oficialilor români arată că economia Romaniei ar putea scadea cu 3,8% in 2020, iar deficitul bugetar ar ajunge la 8,6%, după ce inițial fuseseră extrem de optimiști susținând că reculul economiei nu va depăși 1,9%, iar mai recent susținând ipoteza unui recul între 2-3%.

Estimările Comisiei Europene vorbesc de un declin mult mai sever al PIB-ului, de 6% în acest an. De asemenea, ”pe ansamblul anului, economia României ar putea înregistra o valoare negativă semnificativă,apropiată de cea înregistrată la apogeul crizei economice din 2008-2009, iar pierderile de venit de la nivel agregat urmează a fi recuperate în totalitate pe o perioadă de cel puțin un an”, arată BNR înRaportul asupra inflațieipublicat în urmă cu câteva zile.

Potrivit calculelorComisiei Nationale de Strategie și prognoză, estimează o scădere a producției industriale de 8,6%, un recul al producției agricole de peste 7%, dar construcțiile in crestere cu 5,6%.