​Moment istoric. România trece la statutul de piaţă emergentă, de luni ● Cum a ajuns judeţul Argeş de la 100 cazuri pe zi la numai 7 ● Lipsa educaţiei este direct proporţională cu nivelul sărăciei ● Puterea de a fi cine ești ● Cartierul european din Bruxelles este în continuare aproape pustiu ● Motorul industriei prelucrătoare pierde 25% din putere ● Aura Socol: Micşorarea spațiului fiscal e mai degrabă rezultatul reducerii ponderii veniturilor, decât al majorării proporției cheltuielilor statului în PIB ● Orban: Ne vom bate în Parlament să retrimitem spre Comisiile de buget-finanţe raportul la rectificarea bugetară ● Românii și piața imobiliară – între „casa visurilor” și „cămașă de forță” (II).

Business reportFoto: Colaj foto

​Moment istoric. România trece la statutul de piaţă emergentă, de luni. Piaţa de capital din România va trece luni de la statului de piaţă secundară la cel de piaţă emergentă secundară, într-o decizie istorică a agenţiei de evaluare financiară FTSE Russell. Este de aşteptat ca România să devină de interes pentru mai mulţi investitori. Bursa de Valori de la Bucureşti (BVB), operatorul pieţei de capital din România, a anunţat vineri că la eveniment vor participa premierul Ludovic Orban, Ministrul Finanţelor Florin Cîţu, preşedintele ASF Nicu Marcu, dar şi Cristian Popa, membru al board-ului BNR, Omer Tetik, CEO Banca Transilvania şi Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica. Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial, va avea discurs imediat după deschiderea şedinţei de tranzacţionare de la ora 10:00. De asemenea va fi prezent şi Ivan Vrhel, preşedinte Citi România, scrie adevarul.ro.

Cum a ajuns judeţul Argeş de la 100 cazuri pe zi la numai 7. Luna trecută, era peste Capitală la numărul de infectări. Buletinul informativ COVID din ultimele zile publicat de Grupul de Comunicare Stategică arată că situația epidemică din județul Argeș s-a schimbat radical de când a fost introdusă obligativitatea purtării măștii de protecție pe stradă, iar autoritățile locale au început să le dea amenzi celor care încalcă regulile. Pe 2 august, județul Argeș era cel mai afectat din țară, cu 100 de cazuri noi în 24 de ore, cu 17 mai multe decât înregistra la acea vreme Capitala. Situația devenise alarmată, mai ales că bilanțul urma după alte șase zile cu peste 100 de infectări cu COVID-19. Duminică, 20 septembrie, după șapte săptămâni, județul Argeș se regăsește, cu șapte cazuri noi, printre județele care au înregistrat cele mai puține îmbolnăviri cu COVID-19 în ultimele 24 de ore. ”S-au dat foarte multe amenzi. Suntem pe locul 2 în țară”. Corneliu Cârstea, suprefectul cu atribuții de prefect al județului Argeș, a explicat că reducerea semnificativă a numărului de cazuri se datorează purtării măștii și amenzilor aplicate de autorități, scrie libertatea.ro.

Lipsa educaţiei este direct proporţională cu nivelul sărăciei. Moldova are salarii aprope la jumătate faţă de Bucureşti, dar şi de patru ori mai puţini absolvenţi cu studii superioare, raportat la numărul populaţiei. Este o corelaţie dureroasă între nivelul educaţiei şi nivelul bunăstare, spun economiştii. România a avut un trecut aspru şi de aici decalajul de dezvoltare dintre ţară şi media Uniunii – sub 70% la nivelul anului trecut. Dar trecutul nu trebuie să izbăvească de vină prezentul. Nivelul scăzut al finanţării învăţământului – sub 3% din PIB, faţă de 6% cât spune legea învăţământului - , nivelul scăzut al educaţiei pe care copii o primesc în şcoli, conduc spre concluzii ce ar trebui să îngrijoreze. Nu doar între România şi UE este un decalaj. Un decalaj uriaş se înregistrează între regiunile României. Astăzi, când nesiguranţa începutului şcolilor a întins nervii părinţilor şi pe cei ai profesorilor la maximum, corelaţia dintre nivelul de dezvoltare/salarizare al regiunilor României şi nivelul de educaţie al locuitorilor apare în toată grozăvia ei. „PIB per capita cu nivelul de educaţie corelează foarte puternic. Cei care au studii fac afaceri, lucrează în domenii inovatoare, adaugă la economie valoare, sunt elemente care merg mână în mână. În regiunile sărace se face multă muncă manuală sau munci care nu produc valoare adăugată şi în consecinţă veniturile sunt mai mici“, a explicat Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti, potrivit zf.ro

Puterea de a fi cine ești. Cu mulți ani în urmă, o prietenă de a mea, jurnalistă, mi-a povestit următoarea întâmplare. Lucra la un mare cotidian național și într-o zi i-a luat un interviu de carieră unui tânăr și foarte charismatic director general al subsidiarei locale a unei mari companii internaționale. Omul avea un fel de statut de vedetă, era o stea în ascensiune, avusese deja o carieră internațională remarcabilă, era articulat, erudit, interesant, numai bun pentru un interviu de carieră și pentru a crea un model pentru alți manageri aspiranți. Lucrurile au decurs bine, interviul a fost liber și cordial, respectivul și-a povestit cu umor întâmplări din viață, și mai plăcute și mai puțin plăcute, printre care faptul că în liceu fusese un elev mediocru și într-un an chiar rămăsese corigent la fizică. Prietena mea a scris un articol alert și simpatic despre un personaj viu și interesant. Apoi i l-a trimis, din curtoazie, să-l citească și să corecteze eventuale inadvertențe, înainte de publicare. Spre surprinderea ei a fost sunată de directoarea de PR a companiei care i-a cerut să scoată din articol pasajele în care directorul apărea într-o lumină mai puțin favorabilă, inclusiv cele în care spunea că a rămas corigent în liceu, pentru că afectează imaginea firmei. Prietena mea a refuzat, omul vorbise cu reportofonul pe masă, nu era nimeni în poziția să-i cenzureze materialul. Directoarea a închis telefonul. Peste 10 minute a chemat-o redactorul șef la el în birou și i-a zis că a fost sunat și amenințat că își vor retrage toată publicitatea din ziar (și era multă) dacă nu se fac corectările cerute de ei. I-a spus prietenei mele: “articolul nu apare așa, oricum. Ori îl schimbi, ori pleci cu tot cu el la alt ziar”. L-a schimbat, scrie Adrian Stanciu pe blogul personal.

Cartierul european din Bruxelles este în continuare aproape pustiu. La Bruxelles, cunoscutele Rond Point Schuman, Place du Luxembourg, Rue de la Loi și Rue Belliard sunt puțin populate chiar și după vacanță, cu toate că la 1 septembrie UE și-a reînceput activitatea. In ciuda sesiunii plenare a Parlamentului European și a unei activități intense și în celelalte instituții, cartierul european suferă și odată cu el și activitățile economice din zonă. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, ne asigura de curând că a munci de acasă nu înseamnă a munci mai putin, ci dimpotrivă. E drept, se muncește mult în instituțiile europene, dar de la distanță și nu sunt reprimiți la birou decât acei funcționari a căror prezență este indispensabilă. Majoritatea se află în spatele unui ecran undeva prin oraș sau la zeci sau chiar sute de kilometri de cartierul european, scrie rfi.ro.

Motorul industriei prelucrătoare pierde 25% din putere: 600 de companii din industria de componente auto încasează cu 4,75 mld. euro mai puțin decât în 2019. Cifra de afaceri totală a sectorului industrial de componente auto din România s-ar putea reduce cu 25% pe întreg anul 2020, față de 2019, ca urmare scăderilor din sectorul românesc al producției de automobile de 25-27%, ca și în urma reducerii cererii europene. „În acest an se estimează un minus de 25 – 27% față de cifra de afaceri de 31 de miliarde de euro, din 2019, pe întreg sectorul auto din România. Cifra de afaceri a subsectorului componentelor auto s-a ridicat la circa 19 miliarde, în 2019, iar restul a fost producția de automobile”, potrivit datelor furnizate de Adrian Sandu, secretarul general și membru al Cosiliului director al ACAROM, scrie cursdeguvernare.ro.

Prof.univ.dr. Aura Socol: Micşorarea spațiului fiscal e mai degrabă rezultatul reducerii ponderii veniturilor, decât al majorării proporției cheltuielilor statului în PIB. Criza financiară din 2008-2009 a generat și o criză a datoriilor suverane în zona euro, dar contextul actual pare a fi diferit – inflație și dobânzi reduse, revenirea încrederii și a consumului, etc. În plus, economiile mai vulnerabile ale UE/zonei euro par a fi la adăpostul Planului de redresare economică, împrumuturilor pentru dezvoltare care pot fi accesate la dobânzi apropiate de 0% și facilităților oferite de către Banca Centrală Europeană. Iar helicopter money și debt monetization nu mai par a fi doar niște concepte extravagante ale Modern Monetary Theory spune prof. univ .dr Aura Socol, membru neexecutiv în Consiliul ASF, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru FinEcoNews.com.

Orban: Ne vom bate în Parlament să retrimitem spre Comisiile de buget-finanţe raportul la rectificarea bugetară. PNL va solicita în plenul Parlamentului retrimiterea raportului la rectificarea bugetară la Comisiile de buget-finanţe, a declarat, duminică, la Iaşi, premierul Ludovic Orban, care a adăugat că nu sunt posibile cheltuielile cuprinse în acesta, deoarece s-ar risca ajungerea ţării în incapacitate de plată. “PSD este un partid aflat în delir care vrea să distrugă România. Ceea ce s-a întâmplat în Comisiile de buget, în care PSD are o majoritate conjuncturală, reprezintă o crimă împotriva economiei româneşti şi riscă să conducă România spre incapacitate de plată, spre faliment. Nu putem sta cu mâinile încrucişate şi nu putem accepta ca PSD să îşi bată joc de ţara asta. Vreau să readuc aminte că nicio altă formaţiune politică în afara PSD nu a girat aceste decizii ticăloase. Ne vom bate în plenul Camerelor reunite astfel încât să retrimitem spre Comisia de buget-finanţe raportul. Sunt convins că printr-o mobilizare exemplară a celorlalte formaţiuni politice care au dat dovada de raţionalitate şi de legătură cu realitatea economică vom reuşi acest lucru”, a spus Orban, într-o conferinţă de presă, potrivit financialintelligence.ro.

Românii și piața imobiliară – între „casa visurilor” și „cămașă de forță” (II). Puțină istorie privind situația locativă din România, ce alternative avem pentru a obține expunere față de piața imobiliară fără a cumpără o casă și avantajele pe care le oferă această piață celor cu capitaluri și scor de credit bun, dar și din punct de vedere fiscal. Înainte de era industrială pentru a fi bogat trebuia să ai pământ. Cât mai mult. Nu e de mirare că teritoriul ocupat de România astăzi a fost de-a lungul istoriei, cu diferite porțiuni, sub administrația Daciei, Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Rus și a celui Austro-Ungar. Poziționarea geografică, solul roditor și resursele naturale au făcut ca pământul ocupat de români să fie rareori al lor, deși ei au fost cei care l-au muncit. Perioada comunistă a accentuat nevoia românilor de a fi proprietari, de a avea pământ, de a avea propria casă. Comunismul instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial a presupus o economie planificată cu planuri ambițioase de creștere economică venită prin industrializare accelerată. Acest model de economie a presupus migrarea forței de muncă din zona rurală în cea urbană, scrie Adriana Nica pe project-e.ro.