​Un downgrade ar spulbera cursul de schimb. Altfel, euro nu va sări de 4,9 lei până la sfârşitul anului ● Cristian Pirvulescu: Dezvoltatorii imobiliari nu vad cu ochi buni ca Nicusor Dan sa fie primar general. I-ar incomoda ● Nicolae Dănilă: „30 de ani de provocări şi reforme în sistemul bancar din România“ ● Poate România intra acum în ERM2, antecamera spre euro? Categoric NU! ● Spitalele: mulse de administrațiile locale, dar în responsabilitatea administrației centrale ● Ce crede doamna Maria, în vârstă de 89 de ani, despre creșterea punctului de pensie cu 40% ● Schema de ajutor pentru companiile mari, operaţională săptămâna viitoare ● Kurzarbeit: Primii pași pentru aplicarea mecanismului - documente de întocmit.

Business reportFoto: Colaj foto

Un downgrade ar spulbera cursul de schimb. Altfel, euro nu va sări de 4,9 lei până la sfârşitul anului. Finanţele pregătesc o emisiune externă. Economiştii şefi ai băncilor văd un curs de 4,90 de lei pentru sfârşitul anului. Asta în cazul în care nu vom avea downgrade al ratingului de ţară, aflat în strânsă legătură cu majorări de pensii şi alocaţii peste limite. Deprecierea leului va continua, era anticipată, chiar dacă nu la această scară, iar creşterea ROBOR la creditele overnight nu face altceva decât să frâneze deprecierea monedei naţionale. Deprecierea cursului cu 0,3% în această săptămână a antrenat majorarea ratei ROBOR pe toate planurile. Partea bună este că odată cu majorarea dobânzilor se restrânge lichiditatea şi deprecierea poate fi mai uşor controlată. În ultimele 24 de ore, dobânda overnight aproape s-a dublat, odată cu deprecierea accentuată a leului, de la 1,22% la 2,05%. Este adevărat dobânda overnight depinde strict de lichiditatea din piaţă, iar aceasta este printre cele mai volatile dobânzi din piaţă. În plus, în această perioadă de depreciere a leului şi a monedelor regionale, aşa cum spune economistul ING Bank, Valentin Tătaru, "probabil că volatilitatea dobânzilor care acoperă termenele scurte este dată în principal de începutul unei noi perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii. Nu estimăm o creştere a acestora mult peste nivelul de 2.00% acolo unde banca centrală poate oferi lichiditate overnight prin intermediul facilităţii de creditare", scrie Economica.net.

Cristian Pirvulescu: Dezvoltatorii imobiliari nu vad cu ochi buni ca Nicusor Dan sa fie primar general. I-ar incomoda. Romania incheie campania pentru alegerile locale care vor avea loc duminica, 27 septembrie. Pandemia a schimbat fata alegerilor. Fara mitinguri, fara acea agitatie politica isterica care tinea Romania in priza. Daca se va schimba configuratia politica radical, asa cum s-a intamplat la europarlementare, politologul Cristian Parvulescu este sceptic si asta pentru simplu fapt ca sistemul electoral favorizeaza PSD. La ultimele alegeri locale, PSD a castigat cu 55%, fapt care il va face sa ramana in meciul mare, cu cel mai mare numar de primari, chiar daca ar pierde si 20% dintre acestia, iar PNL probabil va fi lua votul politic si pozitia 1. Politologul Cristian Pirvulescu mai considera ca sistemul politic din Romania este greu de schimbat si asta pentru ca tara noastra este o tara in curs de democratizare, iar sistemul politic e o structura inca solida si nereformata. Pentru Cristian Pirvulescu, doar 30% dintre romani au o mentalitate liberala, pro-occidentala, procent care creste in timp. "Trecerea de la un sistem totalitar la un sistem democratic presupune si o schimbare culturala, iar aceasta necesita cam trei generatii, aproximativ 60 de ani. Deci Romania se afla la jumatatea acestui proces, este in curs de democratizare", scrie ziare.com.

Nicolae Dănilă: „30 de ani de provocări şi reforme în sistemul bancar din România“. Într-o zi de luni, la ora 8 dimineaţa, m-am prezentat în somptuoasa sală de şedinţe de la etajul 15 a Bancorex, unde mă aşteptau reprezentanţii acţionarilor băncii. Menţionez că la acel moment Bancorex nu mai avea consiliu de administraţie şi conducere executivă. Astfel a început o perioadă de şase luni deosebit de importantă pentru România. Bancorex era aproape de faliment, fără conducere, generând pierderi şi costuri imense, punând în primejdie România şi economia ei. Instituţiile internaţionale au reco­man­dat şi insistau pentru LICHIDAREA („sunset“) Bancorex, lucru agreat şi de o parte din spectrul politic al ţării. Una din primele acţiuni pe care le-am iniţiat a fost o întâlnire de lucru cu managerii băncii de la nivelurile doi şi trei. Mesajul meu a fost direct şi hotărât: „Eu nu am venit la Bancorex să lichidez banca, ci să opresc declinul riscant ce genera costuri, pierderi şi consecinţe negative pe termen lung pentru România“. Cunoşteam foarte bine soluţiile adoptate de banca centrală din SUA şi de autorităţile americane în situaţii similare şi mai cunoşteam un adevăr de care trebuia să ţin cont şi anume faptul că lichidarea unei afaceri, în comparaţie cu alte soluţii de redresare, generează costurile şi riscurile cele mai mari, scrie bancherul în Ziarul Financiar.

Poate România intra acum în ERM2, antecamera spre euro? Categoric NU! Unul dintre potenţialele planuri de dezvoltare a economiei României pe termen mediu ar putea fi Planul de adoptare a euro. Uşor de zis, greu de făcut. Şi, dacă ne uităm pe ceea ce spun experţii în materie - analiştii BNR- e clar că la momentul acesta NU putem. Dar depinde de noi să transformăm acest NU în DA, cu condiţia să lăsăm politica dâmboviţeană deoparte şi să dăm mână liberă profesioniştilor să se ocupe de Guvernare. Pentru început ar trebui să ne inspirăm de la croaţi şi bulgari şi să vedem cum şi când putem să intrăm şi noi în antecamera ERM2. BCE a anunțat în data de 7 iulie că Bulgaria și Croația (leva și, respectiv, kuna) au fost admise în Mecanismul Cursurilor de Schimb2 (ERM2), care este ante camera aderării la zona euro. În MCS2 se stă cel puțin doi ani și în cazul Bulgariei aranjamentul de “consiliu monetar” (currency board) poate fi menținut pe perioada acestui stagiu până la aderare efectivă. Bulgaria a făcut cererea de intrare în MCS2 în 2018, iar Croația în 2019 se arată în Monitorul elaborat de analiştii BNR, scrie fineco24news.blogspot.com.

Spitalele: mulse de administrațiile locale, dar în responsabilitatea administrației centrale. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunțat în ultimele luni că va iniția modificarea legislației pentru a prelua la nivel central anumite atribuții ce țin de managementul spitalelor. Concret, este vizată numirea și înlocuirea managerilor, chiar și în cazul spitalelor subordonate acum administrațiilor locale. Este exact competența ce a reprezentat miza descentralizării rețelei sanitare publice, în 2010, și a permis politizarea excesivă a sistemului. Proiectul are șanse reduse de implementare, fiind de așteptat o rezistență acerbă din partea primarilor și președinților de consilii județene. Pe de altă parte, toate eșecurile și erorile din spitale sunt decontate de către administrația centrală, în speță de Ministerul Sănătății – care nu poate interveni în managementul puternic politizat de interesele locale, scrie cursdeguvernare.ro

Ce crede doamna Maria, în vârstă de 89 de ani, despre creșterea punctului de pensie cu 40%. Ieri, în jurul prânzului, având ceva treburi de rezolvat în oraș, cobor și mă opresc la ieșirea din bloc. Acolo, la fel ca în fiecare zi, își făcea siesta doamna Maria, vecina mea. Niciodată nu am știut ce vârstă are, până ieri. O salut respectuos, îmi răspunde la fel de respectuos, ne zâmbim și aflându-ne lângă cutiile poștale, burdușite cu pliante ce abundă de hilare promisiuni electorale, începem să discutăm. O întreb ce părere are despre majorarea cu 40% a pensiilor. Dă din cap descumpănită și îmi răspunde: „Povești!”. Continuă: „Și-au bătut joc de țară, iar acum toate preturile au crescut. Dacă nu era fiul meu să mă ajute, nu știu cum mă descurcam, am o pensie de 1600 de lei și trebuie să plătesc întreținere, medicamente, facturi. În ultimii 3 ani prețurile au crescut enorm și desi am primit câțiva lei la pensie, nu ne putem descurca cu banii, scrie project-e.ro.

Schema de ajutor pentru companiile mari, operaţională săptămâna viitoare. Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a anunțat joi la începutul ședinței de guvern că schema de garantare a creditelor pentru companiile mari va deveni operaţională de săptămâna viitoare. „Astăzi am finalizat Convenţia cu EximBank, trece după aceea în Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări de la EximBank”, a declarat ministrul de Finanțe. „Convocaţi CIFGA şi luaţi odată decizia, pentru că este o aşteptare mare în privinţa acestei scheme de ajutor de stat. Am aplicat pentru IMM-uri, trebuie să oferim această schemă şi pentru companiile mari. Deci, săptămâna viitoare va fi operaţionalizată", a spus premierul Ludovic Orban, potrivit Europa Libera.

Kurzarbeit: Primii pași pentru aplicarea mecanismului - documente de întocmit. Până să ajungă să se pună problema solicitării unor bani de la stat, firmele care sunt în situația să aplice mecanismul Kurzarbeit din OUG nr. 132/2020 trebuie să adopte anumite chestiuni la nivel intern, să le stabilească programele pe o lună întreagă și să întocmească decizii pentru salariații afectați (adică cei cărora li se modifică timpul de lucru). Câteva chestiuni pe marginea acestor pași de început pentru Kurzarbeit, în viziunea unor specialiști: Potrivit OUG nr. 132/2020, angajatorul trebuie să se consulte mai întâi cu sindicatul, reprezentanții salariaților sau cu salariații înșiși, după caz, cu privire la adoptarea mecanismului Kurzarbeit la situația concretă. Acest pas nu trebuie omis, fiind prevăzut expres de ordonanță, așa cum sublinia recent și expertul în legislația muncii, Corneliu Bențe. Mai întâi se adoptă, practic, decizia de a aplica acest mecanism, la nivelul întregii firme sau doar într-o unitate sau alta, iar abia apoi se particularizează modificarea, prin documente, de la salariat la salariat, scrie avocatnet.ro.