​​​Milioane de români plătesc asigurări, majoritatea obligați ● Dăianu: Leul pierde teren pentru că este un fin seismograf ● Până mâine trebuie publicate listele cu salariile bugetarilor, atât online, cât și la sediile instituțiilor ● „Strânge bani albi pentru zile negre”, un proverb care poate fi aplicat și statelor ● Gaura din buget a ajuns la 5,18% din PIB ● Primul mesaj extern pentru Nicușor Dan vine din Polonia ● Cât ne costă lipsa infrastructurii ● ANRE: Solicitanții de gaze trebuie racordați în cel mult 180 de zile ● Este inevitabilă prăbuşirea lumii în care trăim? ● Economic vorbind, ”scorul” alegerilor locale ar putea fi: Dreapta contra Stânga, 8 la 3.

Business ReportFoto: Colaj foto

Milioane de români plătesc asigurări, majoritatea obligați. Avocat: "Undeva, cândva, va apărea și momentul sancționării clauzelor abuzive". În România sunt valide peste 11 milioane de contracte de asigurare, mai mult decât conturile bancare și creditele românilor, la un loc. Avocatul Mihai Neacșu, unul dintre foarte puținii specialiști în dreptul asigurărilor din România, spune că mulți dintre cei care le încheie sunt expuși riscului de a fi victimele unor contracte abuzive. Lipsa de educație și necunoașterea legii, vizibilă atât de partea vânzătorilor cât și de cea a consumatorilor, face ca expunerea să fie masivă. Un indiciu: instanțele sunt pline până la refuz de litigii între firmele de asigurare și clienții sau păgubiții cărora trebuie să le plătească daune, în timp ce Autoritatea de Supraveghere Finnaciară primește, anual, peste 20.000 de petiți pe aceleași teme, scrie economica.net.

Daniel Dăianu: Leul pierde teren pentru că este un fin seismograf. Evoluția viitoare a cursului euro-leu depinde de punerea în aplicare a măsurilor sociale decise de majoritatea parlamentară, în special a majorării pensiilor cu 40%, atrage atenția președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care nu crede într-o prăbușire a monedei naționale. Euro atinge vineri, pentru a treia zi consecutiv, un nou maxim istoric în raport cu moneda națională, fiind cotat de Banca Națională a României (BNR) 4,8750 lei. Leul a început să se deprecieze imediat după ce majoritatea parlamentară, grupată în jurul PSD, a votat majorarea punctului de pensie cu 40%, care lovește din plin un buget și așa șubrezit de cheltuielile pentru stoparea impactului pandemiei. Deși leul pierde teren în fața monedei europene, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a explicat că „în momentul de față nu se poate vorbi despre o evoluție care să sugereze o cădere de necontrolat a leului. BNR nu este lipsită de instrumente, are rezerve considerabile, poate să utilizeze celelalte instrumente, nu intervenția în piață, pentru a stabiliza ceea ce pare o situație scăpată de sub control”, scrie Europa Liberă.

Până mâine trebuie publicate listele cu salariile bugetarilor, atât online, cât și la sediile instituțiilor. Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a afișa pe site-ul propriu și la sediu, de două ori pe an, listele cu salariile bugetarilor, se arată în Legea salarizării unitare. Al doilea termen anual este chiar mâine, astfel că cei care ignoră această obligație riscă amenzi de până la 10.000 de lei. Obligația de a publica listele cu salariile bugetarilor este cuprinsă în Legea nr. 153/2017, scopul acestor liste fiind cel al transparenței veniturilor. Așadar, de aproximativ trei ani, cei interesați să vadă ce bani primesc unii bugetari pot afla acest lucru accesând listele afișate de autoritățile și instituțiile publice, scrie avocatnet.ro.

„Strânge bani albi pentru zile negre”, un proverb care poate fi aplicat și statelor. Lecția pe care o poate învăța România din exemplele Venezuelei și Norvegiei. Există o vorbă din bătrâni, care ne spune să punem deoparte “bani albi pentru zile negre”. Această vorbă poate fi bine aplicată la nivel personal prin constituirea unui fond de rezervă, care să acopere între 4 și 6 luni de cheltuieli, astfel încât să poți trece peste un eveniment neplăcut cum ar fi pierderea locului de muncă. Însă aceeași vorbă poate fi aplicată şi la nivelul statelor, care ar trebui să fie pregătite pentru „zile negre”, cum ar fi o recesiune economică, scăderea prețului unei resurse de care acel stat este dependent sau chiar o pandemie. Cele mai bune exemple pot fi regăsite la nivelul țărilor bogate în resurse naturale, cum ar fi petrolul. Prețul petrolului a cunoscut o creștere susținută în primul deceniu al secolului XXI de la niveluri de circa 25 dolari /baril la peste 140 dolari / baril înaintea crizei financiare din 2008. În a doua jumătate a anului 2008 prețul barilului a cunoscut o scădere bruscă până la niveluri de circa 35 dolari / baril. Prețul și-a revenit destul de repede după criză și am asistat la niveluri de peste 100 dolari / baril până în anul 2014, după care pe fondul producției excedentare și a scăderii cererii, generate printre altele și de reducerea nivelului de creștere al economiilor emergente, petrolul a cunoscut o depreciere până la niveluri de sub 40 de dolari / baril la nivelul anului 2016. In ultimii ani prețul barilului s-a menținut, în mare parte din timp, în intervalul 40-60 dolari/baril, scrie project-e.ro.

Gaura din buget a ajuns la 5,18% din PIB la finalul lunii august. Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 54,77 mld lei (5,18% din PIB), din care mai mult de jumătate este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19. Sume în valoare de 31,17 mld lei (2,95% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, scrie adevarul.ro

Primul mesaj extern pentru Nicușor Dan vine din Polonia: oferta primarului liberal al Varșoviei pentru noul edil al Bucureștiului. Primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, l-a felicitat luni dimineață pe Nicușor Dan pentru victoria în alegeri și s-a arătat dornic să împărtășească Bucureștiului experiența proprie, dar și pe cea câștigată din colaborarea cu omologii liberali din Praga, Budapesta și Bratislava, care au format o ”Alianță a orașelor libere”, scrie Libertatea.ro.

Cât ne costă lipsa infrastructurii? Ian Pearson, Ford România: Cel puţin 30 de maşini putem asambla în cele 30 de minute pe care le pierdem între Piteşti şi Craiova. Infrastructura deficitară repre­zintă o problemă din ce în ce mai acută pentru uzina Ford de la Craiova, pe măsură ce se încearcă găsirea unor noi furnizori, iar cei mai mulţi sunt în zona Piteştiului, rută pe care drumul expres dintre Craiova şi Piteşti va fi gata cel mai devreme la final de 2023, în condiţiile în care loturile dintre Piteşti şi Slatina abia acum au fost licitate. „Urmăresc progresul construcţiei primelor două loturi ale drumului expres şi purtăm un dialog cu autorităţile cu privire la infrastructură şi prima jumătate ar trebui să fie gata până la finalul anului viitor. Dacă lucrările continuă în ritmul actual, nu văd de ce acest lucru nu s-ar întâmpla. A doua jumătate, până la Piteşti, tocmai a fost semnată, urmează un an pentru proiectare şi doi pentru construcţie, ceea ce înseamnă că cel mai probabil va fi gata la final de 2023. Dacă l-am dori mai devreme, da. Dacă este bine la final de 2023, normal. Ar fi un progres real“, a spus Ian Pearson, scrie ZF.ro.

ANRE: Solicitanții de gaze trebuie racordați în termen de cel mult 180 de zile. Operatorul de transport al gazelor naturale are obligaţia să racordeze toţi solicitanţii în termen de 180 de zile de la obţinerea autorizaţiei de construire, a stabilit ANRE. Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul 172/2020 privind Regulamentul de racordare la sistemul de transport al gazelor naturale. "Regulamentul de racordare stabileşte etapele necesare racordării la sistemul de transport al gazelor naturale precum şi obligativitatea operatorului de transport şi sistem de a racorda toţi solicitanţii în termen de 180 de zile de la obţinerea autorizaţiei de construire. Caracterul de noutate constă în faptul că toate cheltuielile efectuate pentru racordarea solicitanţilor vor fi recuperate de către operatorul de transport prin intermediul tarifelor de transport", precizează un comunicat de presă citat de România Liberă.

Este inevitabilă prăbuşirea lumii în care trăim? Fiecare epocă îşi are profeţii săi negativi, întotdeauna au existat voci, uneori celebre, care au profetizat fie sfîrşitul lumii, fie sfîrşitul civilizaţiei, fie prăbuşirea Occidentului… Le pire n’est pas certain (Răul absolut nu este sigur), se intitulează un eseu semnat de Catherine şi Raphaël Larrère, apărut la editura Premier Parallèle, în care cei doi denunţă aceste curente catastrofiste, sau gîndirea „colapsologică” a celor tentaţi să vadă peste tot semnele unui colaps general. Pandemia de coronavirus a venit ca un fel de „cadou” pentru catastrofişti, declinişti şi colapsologi. Criza sanitară cu efectele ei multiple a fost inclusă în argumentele acestor profeţi cam în felul următor: v-am spus că totul se va prăbuşi, aţi văzut că am avut dreptate? Doi astfel de „colaposologi”, Paul Servigne şi Raphaël Stevens au publicat în 2015 în Franţa, la editura Seuil, o carte care a avut un anumit succes, cu un titlu fără echivoc privind profeţia lor: „Cum se poate prăbuşi totul”, scrie Matei Vișniec pe rfi.ro

Comerțul, singurul sector în care managerii anticipează o creștere a activității economice în următoarele trei luni. Managerii din industrie, construcții și servicii preconizează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producției, potrivit unui sondaj publicat luni de Institutul Național de Statistică (INS). Doar managerii din comerț se așteaptă la o creștere a activității economice în perioada septembrie-noiembrie. Pentru preţurile produselor industriale și pentru numărul de salariați se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni. Creșteri de prețuri sunt așteptate în construcții și comerț, scrie cursdeguvernare.ro

Economic vorbind, ”scorul” alegerilor locale ar putea fi: Dreapta contra Stânga, 8 la 3. M-am gândit la o abordare economică a acestor alegeri şi în consecinţă am ales următoarea ipoteză de analiză: pornind de la cele mai recente evaluări ale Comisiei Naţionale de Prognoză (făcute undeva până la declanşarea coronacrizei), am însumat PIB-ul judeţelor care sunt controlate de dreapta (plus centru) şi respectiv pe cel cumulat de judeţele controlate de stânga (pe rezultatele avute la dispoziţie la momentul la care am scris acest articol). Şi am obţinut nişte rezultate interesante, chiar dacă răspunsul era unul destul de previzibil. Rămâne ca ele să fie însă confirmate de o mulţime de date: cele legate de PIB, de rezultatele finale ale alegerilor şi de alianţele între formaţiunile ce şi-au câştigat locurile în Consiliile Judeţene, scrie Norel Moise pe blogul lui.