Cine a spus că e riscant să pornești o afacere în plină pandemie? Peste 40.000 de români nu cred asta și au pornit-o pe cont propriu în business

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 30 septembrie 2020, 11:37 Economie | Finanţe & Bănci


Pandemia i-a fortat pe multi sa intre in antreprenoriat
Foto: Pixabay
Pandemia a forțat multe companii de talie mică sau chiar medie să își închidă porțile, dar pentru alții au fost un bun moment pentru a începe o afacere pe cont propriu, arată datele Registrului Comerțului. În perioada martie-august 2020, peste 40.000 de noi firme au intrat pe piață, sperând să facă profit. E drept, nu toate vor supraviețui. Conform datelor INS, 4 din 10 firme noi dispar după un an de funcționare. Chiar și așa, rata de supraviețuire de 60% e decentă. Din păcate, datele Registrului Comerțului nu permit o comparație cu perioada martie-august 2009, dar numărul antreprenorilor care au luat afacerile pe cont propriu in ianuarie-august 2009 (în criza anterioară, adică) este aproape similar cu cel din ianuarie-august 2020.

În general, noii antreprenori sunt fie români care au avut o idee de afaceri în care au crezut din inimă și și-au făcut o firmă pentru a o dezvolta, fie sunt oameni care și-au pierdut locul de muncă și au fost oarecum forțați să intre în mediul antreprenorial.

După domenii de activitate, cei mai multe firme înființate în pandemie au fost în zona comerțului, urmat la mare distanță de zona construcțiilor și cea a transportului și depozitării.



Dacă ne uităm pe județele de unde au fost originate noile firme (am luat în calcul in tabelul de mai jos doar SRL-urile, cu roșu și PFA-urile, cu albastru), vedem că București este de departe campionul firmelor nou înființate, urmat de Ilfov, Cluj, Timiș și Constanța. La capătul celălalt dăm de Mehedinți, Sălaj, Harghita, Ialomița și Covasna.





Aceste noi afaceri pot fi un semn că pandemia accelerează procesul de „distrugere creativă”, popularizat de economistul Joseph Schumpeter în anii 1940 pentru a descrie modul în care afacerile noi și inovatoare le înlocuiesc pe cele mai vechi și mai puțin eficiente, stimulând astfel prosperitatea pe termen lung.

Alegerea domeniului de activitate este influenţată de dezvoltarea economiei, comerṭul fiind prima opṭiune, după cum arătam mai sus. Pe regiuni, domeniile de activitate sunt reprezentate astfel: domeniul “industrie” este mai atractiv în majoritatea regiunilor. “Construcţiile” sunt preferate în regiunile Bucureṣti-Ilfov ṣi Vest; “comerţul” are mare atractivitate în special în regiunile Sud-Est şi NordVest; “transporturile” sunt preferate în majoritatea regiunilor, excepţie făcând regiunile Bucureṣti-Ilfov ṣi Nord-Est; “hoteluri şi restaurante” este un domeniu cu rezultate semnificative în majoritatea regiunilor, cu excepţia regiunii Bucureṣti-Ilfov; “alte servicii” au ponderi ridicate în toate regiunile, mai puṭin în regiunea Sud-Est unde se evidenṭiază o valoare de 10,3%. Aproape toate noile întreprinderi au un singur obiect de activitate, arată o analiză a INS publicată în vară.

Proporţia întreprinderilor noi care întâmpină dificultăţi în obţinerea contractelor înregistrează o creştere, cele mai frecvente dificultăţi legate de ofertă rămân “lipsa de fonduri”, “fără clienţi sau plata cu întârziere de către clienţi”, “accesul limitat la credite” ṣi “accesul limitat la lucrători bine pregătiṭi”. Cele mai frecvente dificultăţi legate de cerere sunt “concurenţa mare”, “afacerea nu este suficient de bine cunoscută” şi “clienţi cu fonduri reduse“. În cazul dificultăţilor legate de ofertă, cea mai mare pondere a “lipsei de fonduri” se observă în regiunile SudEst (83,6%), Sud-Vest Oltenia (82,6%) ṣi NordEst (81,4%); regiunile Sud-Muntenia, Bucureṣti Ilfov, Nord-Est ṣi Sud-Vest Oltenia au cele mai mari ponderi a cauzei ’’acces limitat la credite’’ (44,2%, 38,9%, 37,9%, respectiv 35,6%). Regiunile Sud-Est ṣi Sud-Vest Oltenia au cele mari mari valori la “lipsă de tehnologie” (33,9%, respectiv 33,3%). În ceea ce priveşte dificultăţile legate de cerere, regiunea Sud-Est declară cea mai mare pondere pentru “clienţi cu fonduri reduse“ (82,5%); majoritatea regiunilor despăṣeṣte 75 puncte procentuale la ‘’concurenţă mare’’; regiunile Sud-Vest Oltenia ṣi Sud-Muntenia au cele mai scăzute ponderi la ‘’preṭul pieṭei prea mic’’, mai arată datele INS.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1345 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by