”Ce spun românii”, faza pe cifre. Cum ne-a afectat pandemia încrederea în Guvern, siguranța locului de muncă și perspectivele financiare

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 6 octombrie 2020, 8:08 Economie | Finanţe & Bănci


Cum ne-a schimbat pandemia viata profesionala si privata
Foto: Pixabay
Zilele trecute a fost publicat sondajul realizat de Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă) în luna iulie, care înregistrează reacțiile la pandemie ale salariaților din statele europene. Am selectat datele care se referă la România și le-am grupat în câteva categorii mai relevante: locuri de muncă și siguranța lor, banii și perspectivele sociale și financiare. Vedeți mai jos o ediție pe cifre și date a celebrei emisiuni ”Ce spun românii”.

Încrederea în Guvern a scăzut față de începutul pandemiei

Asta nu e o concluzie valabilă doar pentru România, ci se aplică în mai toate țările. Din graficul de mai jos se poate vedea că doar în 3 țări (Franța, Spania și Luxemburg) nivelul încrederii a crescut. În cazul României, era dificil ca încrederea în autoritățile statale să fie în creștere după ce o serie de măsuri nepopulare au fost luate, iar comunicarea (cel puțin la debutul pandemiei) a fost departe de a fi mulțumitoare.





În timpul ultimelor crize serioase, autoritățile noastre au comunicat prost, criza corona nu este prima situație de acest gen. Dacă vă amintiți de criza din 2008, toate autoritățile – de la Președinte, Prim-ministru, Guvernatorul Băncii Naționale- susțineau că România nu va fi lovită de criză, că datele (la acel moment) nu arată că vom fi atinși de turbulențe. Realitatea i-a contrazis din plin, din păcate. Vezi aici detalii despre cum au comunicat autoritățile în această criză și ce spun specialiștii în acest domeniu.

Un român din 10 rămași fără job dă vina pe pandemie. 3% dintre respondenți spun că și-au găsit job în timpul pandemiei


Runda din iulie a sondajului Eurofound mai arată că România se află în plutonul mediu al țărilor în care oamenii dau vina pe pandemie pentru pierderea jobului. Circa 9% dintre români spun că au devenit șomeri din cauza pandemiei. Cele mai ridicate rate de răspuns sunt în Spania (16% dintre spanioli spun că și-au pierdut jobul din cauza crizei corona), Cipru (15%) și Grecia (14%). La polul opus al clasamentului găsim Suedia, unde doar 3% din salariați spun că pandemia a însemnat pentru ei pierderea locului de muncă.

Atenție, acest procentaj nu trebuie confundat cu rata șomajului adusă de criza corona. Unii români au renunțat la jobul pe care îl aveau fie pentru că s-au pensionat, fie pentru că au decis să studieze sau să-și facă propria afacere. La nivel european, 10% dintre respondenții care au făcut parte din forța de muncă sunt acum înafara ei, mai arată datele Eurofound.

Această proporție este cea mai mare în Grecia și Spania (ambele 18%), Ungaria și România (ambele 14%). În schimb, doar 3% dintre respondenții care au acum un job spun că au intrat pe forța de muncă în perioada pandemiei.



Muncim mai mult sau mai puțin în pandemie? Ce arată datele


Trei sferturi dintre români spun că muncesc mai puține ore sau la fel de multe ca înainte să înceapă această pacoste numită COVID-19. Doar un sfert spun că muncesc mai mult, iar un român din 10 spune că muncește ”semnificativ mai mult”.

Programul de lucru a scăzut foarte mult pentru respondenții din țările din Europa de Sud, cu excepția Portugaliei, Irlandei și Belgiei. Scăderea timpului de lucru a afectat cel mai puternic comerțul și industria ospitalității. Datele oficiale indică o scădere semnificativă a orelor lucrate în rândul lucrătorilor din UE. În total, au existat 17 state membre în care programul de lucru al femeilor a scăzut mai mult decât cel al bărbaților.

O bună parte din timpul petrecut acasă a fost dedicat îngrijirii copiilor sau vârstnicilor în îngrijire. Eurofound a rugat respondenții să precizeze câte ore au petrecut îngrijind copiii și nepoții sau facând treburi gospodărești prin casă sau prin curte în ultima lună. Conform datelor, femeile au spus că petrec 35 de ore pe săptămână îngrijind copii sau nepoți (comparativ cu 25 de ore pe săptămână pentru bărbați) și 18 ore pe săptămână făcând treburile casnice (12 ore pe săptămână pentru bărbați). Asta la nivel european. În Belgia, Germania, Slovenia și Spania, diferența de gen în îngrijirea copiilor sau nepoților a fost de doar 1 sau 2 ore, în timp ce în România și Grecia, diferența a fost de 13 sau 14 ore.



Dar perspectivele, perspectivele cum arată? Optimiste, spun românii


Probabilitatea de a-și menține locul de muncă a crescut în iulie față de sonajul anterior. Atunci, un sfert dintre salariați se temeau că își vor pierde locul de muncă în următoarele 3 luni. Acum sunt puțin peste 10%. Cei mai îngrijorați de această perspectivă, de a rămâne fără job rămân bulbarii, maltezii, grecii și portughezii. Urmăm apoi noi.


Nu am bani puși deoparte, spun aproape 40% dintre români...

Suntem clar un popor căruia îi place să trăiască momentul, să se bucure acum de ce are, fără să se gândească pre mult la ziua de mâine. Românii sunt printre ultimii în Europa care au bani puși deoparte pentru a trăi un an de zile dacă rămân fără serviciu. De fapt, 40% dintre noi spun că nu au niciun fel de economii strânse. Vezi mai jos cum stăm comparativ cu celelalte țări la capacitatea de a ne menține standardul de viață




...dar rămânem optimiști cu privire la finanțele personale

În iulie au fost mai puțini respondenți decât în aprilie care să spună că situația lor financiară este mai gravă. Optimismul a crescut mult în cazul Belgiei, Bulgariei, Franței sau Germaniei. În România, optimismul a urcat cu 10 puncte procentuale. În aprilie peste 40% dintre noi spuneau că starea lor financiară este mai gravă, acum sunt doar 31%. E ridicat și acest procent, dar e mai mic decât la debutul pandemiei....

E drept, există două grupuri socio-economice care consideră că situația lor financiară a rămas aceeași: respondenții șomeri (29%) și respondenții care desfășoară activități independente. Faptul că ei nu au devenit și mai pesimiști se datorează măsurilor de sprijin luate de autorități.









Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





3822 vizualizari

  • +3 (5 voturi)    
    fantastic graficul cu economisirea (Marţi, 6 octombrie 2020, 9:41)

    Anonym [utilizator]

    "Suntem clar un popor căruia îi place să trăiască momentul, să se bucure acum de ce are, fără să se gândească pre mult la ziua de mâine"

    Cred ca nu ai fost suficient de vehement man, asta e o tragedie imo
    • 0 (4 voturi)    
      si io cred ca ne place (Marţi, 6 octombrie 2020, 10:20)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui Anonym

      SA mai turnam un pahar sa ne veselim usor!

      dar cred ca in spatele faptului ca lipseste economisirea ar trebui sa fie luate si alte date.
      Poate ca nu au fost luate in calcul faptul ca exista o mare majoritate care isi duce cu greu zilele si ca doar unii, less than 10%, pot cu adevarat sa economiseasca. Sunt studii in Ro care arata ca putini oameni au economii la banca si cred nu ca doar isi tin banii la saltea - aia s-au terminat de mult.

      Cred ca dramatica este situatia si in alte tari din afara UE, adicalea de exemplu in USA. Nu degeaba au decis sa bage direct in buzunarul amarestenilor niste banuti.
    • 0 (0 voturi)    
      mi se pare normal (Miercuri, 7 octombrie 2020, 10:43)

      hanu [utilizator] i-a raspuns lui Anonym

      atata vreme cat se arata o inflatie galopanta la orizont. In plus, sistemul de trai pe credit, dobanzile negative etc sunt un incentive la nivel oficial sa iti bagi picioarele, sa arzi tot ce ai dupa care sa plangi dupa pomeni la guvern. Asa mergem.
  • +3 (3 voturi)    
    mi se pare interesant (Marţi, 6 octombrie 2020, 10:22)

    ..13 [utilizator]

    cum unii europeni urca si coboara cu optimismul relativ usor...

    gandirea atenta, pe termen lung ar trebui sa te faca sa fii mai echilibrat dar de unde nu este nu ai ce sa ceri. UNii sunt dusi de val altii conduc valul...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by