Zece probleme, priorităţi mari în agricultură, care vor trebui creionate într-un program naţional strategic şi rezolvate în următorii şapte ani, au fost identificate, a declarat marţi ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în cadrul videoconferinţei „Agriculture Reloaded”, organizată de agenţia de presă News.ro, în parteneriat cu Plurivox.

HotNews.roFoto: Hotnews

"În primul rând, vorbesc de corectarea balanţei comerciale pentru produse agroalimentare, care în ultimii ani a luat-o la vale, anul trecut înregistrând un deficit de 1,3 miliarde euro. Acolo trebuie neapărat să facem ceva. Trebuie să sprijinim mai consistent tot ce înseamnă procesare, depozitare, în aşa fel încât dacă exportăm, să exportăm şi noi produse cu valoare adăugată”, spune Oros.

"Din nefericire, anul acesta, pe lângă efectele negative ale pandemiei, care s-au reflectat în toată economia naţională şi europeană, a fost afectată şi agricultura, chiar dacă în acest sector activitatea nu a fost oprită deloc. Totuşi, efecte negative au apărut, fie din cauza faptului că s-au închis unele domenii de activitate care erau conectate la agricultura şi industria alimentară, fie pentru că s-a modificat profund comportamentul cumpărătorului şi acesta este un fapt pe care va trebui să îl analizăm separat serios, şi care va avea consecinţe multă vreme de aici înainte", a mai declarat marţi ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în cadrul videoconferinţei „Agriculture Reloaded”.

Oros spune că au apărut pierderi semnificative în unele sectoare ale agriculturii şi ale industriei alimentare, care sunt greu de cuantificat acum, deoarece unele pierderi au apărut pe parcurs, chiar la începutul crizei, iar pentru alţii în lunile care au urmat, iar seceta nu a făcut decât să agraveze acest fapt.

"Dacă culturile semănate în toamnă au fost afectate în suprafaţă de peste 1,1 milioane hectare, din nefericire, şi culturile de primăvară au fost afectate pe o suprafaţă destul de mare. Nu avem încă cifrele, dar din estimările noastre, tot aproximativ 1 milion de hectare vor fi afectate şi aici mă refer în primul rând la porumb şi la floarea soarelui. Noi am încercat să compensăm o parte din aceste pierderi. Compensările pe care le-am făcut la nivelul Guvernului nu au acoperit nici pe departe pierderile reale pe care le-au înregistrat fermierii, dar atât a putut suporta bugetul", a precizat ministrul Agriculturii.

Oficialul spune că acum încearcă să creioneze nişte priorităţi, identificând zece priorităţi mari în agricultură, fundamentate de nevoile pe care agricultura românească le are acum.

"În primul rând, vorbesc de corectarea balanţei comerciale pentru produse agroalimentare, care în ultimii ani a luat-o la vale, anul trecut înregistrând un deficit de 1,3 miliarde euro. Acolo trebuie neapărat să facem ceva. Trebuie să sprijinim mai consistent tot ce înseamnă procesare, depozitare, în aşa fel încât dacă exportăm, să exportăm şi noi produse cu valoare adăugată. Apoi, un lucru important este asocierea. Am reuşit anul acesta să ajutăm mediul asociativ din România să fie reprezentat la Bruxelles, Ministerul Agriculturii plătind acele cotizaţii, în aşa fel încât ei să aibă drepturi depline în cadrul COPA-COGECA", a mai spus Oros.

O altă problemă este cu micul producător şi cu micul procesator, care foarte greu reuşesc să îşi vândă toată producţia sau la preţuri competitive. Pentru cei mici, cooperativele reprezintă singura soluţie realistă, afirmă ministrul, care precizează că va stimula consolidarea acestor cooperative.

A patra prioritate este consolidarea pieţelor locale.

"Producem mult prea puţin faţă de consumul intern. Dar trebuie mult mai atenţi cu această piaţă locală şi aici mă refer şi la faptul că piaţa locală trebuie să fie o oportunitate pentru producătorii locali", a mai spus el.

O altă mare problemă identificată este legată de calificarea forţei de muncă şi trebuie insistat pe învăţământul profesional, considerând că soluţia este învăţământul profesional dual, unde să pregătească personal calificat.

"Cea mai mare problemă anul acesta a părut să fie gestionarea apei. În ultima perioadă au fost ani în care regimul precipitaţiilor a fost unul foarte bun pentru agricultură şi am cam uitat să întreţinem şi să reparăm această infrastructură fie de irigaţii, fie de drenaj. Iar anul acesta, când am avut nevoie acută de apă, am constatat că deşi am dat drumul la apă pe canale din martie, apa a ajuns abia pe 500.000 hectare, foarte puţin, total insuficient. De aceea va trebui în următoarea perioadă să investim mult şi foarte repede în această infrastructură de gestionare a apei. Avem oportunitatea ca prin acest Program Naţional de Rezilienţă şi Relansare Economică, Guuvernul a acceptat ca peste 6 miliarde euro să-i direcţionăm pentru a reabilita toată infrastructura de gestinoare a apei", a mai spus ministrul Oros.

În plus, autorităţile se vor gândi cum gestionează riscurile, să lucreze la apariţia unor fonduri mutuale cu care agricultura să poată să gestioneze riscurile.

Aceste nevoi trebuie creionate într-un program naţional strategic, pentru a putea fi rezolvate în următorii şapte ani, mai spune ministrul.