Prelungirea pandemiei a afectat grav activitatea economică a României și veniturile gospodăriilor pe termen scurt, se arată într-un raport al Băncii Mondiale. Potrivit acestuia, un răspuns fiscal proactiv, dar constrâns, a sprijinit firmele să păstreze angajații și a menținut veniturile gospodăriilor. Economia este de așteptat să scadă cu 5,7% în 2020, având în vedere redresarea lentă a producției și a anului agricol sărac. Sărăcia este de așteptat să crească pe măsură ce impactul COVID-19 afectează sursele de venit interne și duce la contracții ale remitențelor, în timp ce seceta îi afectează pe fermieri.
Foarte pe scurt:
• Deficit bugetar estimat la 6,3% în 2021
• Creșterea deficitului va împinge datoria publică la 45,1% din PIB în 2020 și la 47,7% în 2021
• Sărăcia este de așteptat să crească din cauza: pandemiei interne, anului agricol sărac și a veniturilor scăzute din remitențe
• Creșterea de 40% a pensiilor, dacă nu este întoar, va avea impact asupra stabilității economice, în timp ce, pe termen scurt va duce la scăderea ratingului de țară
• Un risc adițional vine din absorbția istorică slabă a fondurilor europene
• Economia este de așteptat să se contracte cu 5,7% în 2020 și să crească cu 4,9% în 2021
„Economia s-a contractat cu 4,7% în primul semestru, condusă de un declin de 10,5% în cel de-al doilea trimestru. Pe partea de cerere, exporturile de bunuri și servici au scăzut cu 15,1% în primul semestru, pe măsură ce partenerii comerciali europeni au fost afectați semnificativ de criză. Importul s-a contractat mai puțin decât exporturile (9,4%), ceea ce a dus la un deficit comercial în creștere cu 21% în S1”, se arată în document.
Potrivit acestuia, veniturile din comerț și servicii au scăzut cu 17% în S1, dar indicatorii indică spre un recul.
• Declinul brusc al productivității a dus la deteriorarea condițiilor din piața muncii, cu efect în special pentru tineri angajați și femei: locurile de muncă vacanțe au scăzut între Trimestrul 1 și al doilea în timp ce rata șomajului a crescut la 5,4% în iulie, de la 4,1% în februarie. Pierderea locurilor de muncă și a veniturilor gospodăriilor au fost cauzate de șomajul tehnic, care a acoperit 1,3 milioane de beneficiari în timpul stării de urgențp la un cost de aproximativ 370 milioane euro (0,2% din PIB).
„Evaluările asupra impactului COVID-19 arată o creștere substanțială a ponderii populației la risc de sărăcie în aprilie 2020, deoarece oportunitățile pe zona veniturilor pentru muncitorii săraci sau aproape săraci au scăzut și aproape o treime din gospodării au raportat scăderi ale veniturilor”, spune Banca Mondial[.
• Pe măsură ce muncitorii inactivi temporar s-au întors la muncă, ponderea gospodăriilor care raportează venituri mai mici față de perioada pre-COVID-19 a scăzut puțin sub 20%, impactul asupra veniturilor fiind resimțit în gospodării, atât în cele sărace, cât și în cele care o duc bine.
Economia este de așteptat să se contracte cu 5,7% în 2020. Severitatea recesiunii și magnitudinea revenirii din 2021 depinde de evoluția crizei din sănătate și de politicile de răspuns, de impactul stimulentelor economice naționale și de cele urmărite la nivel european. Instituția estimează o creștere de 4,9% în 2021.
• România este de așteptat să primească 79,9 miliarde euro de la EU până în 2027. Această sumă va fi primită prin fondurile europene 2021-2027 (49,5 miliarde euro) și prin planul de recuperare (30,4 miliarde euro).
• Deficitul fiscal este de așteptat să ajungă la circa 9% din PIB în 2020. Pentru 2021 estimează 6,3%
„O reducere substanțială a deficitului în 2021 este improbabilă având în vedere că Guvernul va trebui să susțină procesul economic de recuperare. Creșterea deficitului va împinge datoria publică la 45,1% din PIB în 2020 și la 47,7% în 2021, de la 37,6% în 2019. Totuși, procentul va rămâne unul dintre cele mai mici din UE”, spune Banca Mondială.
• Sărăcia este de așteptat să crească în urma triplului impact al veniturilor cu care se confruntă segmentele mai sărace ale populației, sub forma: pandemiei interne, anului agricol sărac și a veniturilor scăzute din remitențe.
• Pe termen scurt, provocarea cheie este de a contracara criza COVID-19 și de a limita consecințele asupra sănătății și economiei.
• Creșterea de 40% a pensiilor adoptată recent de Parlament, dacă nu este întoarsă va avea impact asupra stabilității economice, în timp ce, pe termen scurt va duce la scăderea ratingului de țară.
• Un risc adițional vine din absorbția istorică slabă a fondurilor europene, ceea ce ridică întrebări cu privire la capacitatea țării de a profita de fondurile UE de recuperare, care este unul dintre principalele sale motoare de redresare economică.
3
2
