Nicuşor Dan, amintiri din studenție: „Am adus blugi din Turcia, dar mai bine mergea mohairul. Aveam o Dacie 1100 care a fost dată șpagă pentru o adresă de e-mail” . Nicușor Dan, primarul ales al Bucureștiului, a povestit episoade neștiute din studenția petrecută în căminul D din Regie. A dezvăluit cum a făcut primii bani aducând blugi și mohair din Turcia, dar și cum mama prietenului său a vândut o Dacie 1100 pentru a avea o adresă de e-mail, în urmă cu 25 de ani. Jucam tenis cu piciorul pe aleea din Grozăvești. Mergeam și în discoteca R2. Am stat în căminul D”, își începe primarul ales al Bucureștiului, Nicușor Dan, poveștile din timpul studenției, în cadrul podcastului realizat de Andi Moisescu. Pe lângă planurile sale ca primar general pentru următorii patru ani, Nicușor Dan a dezvăluit o poveste amuzantă, petrecută la câțiva ani după Revoluția din 1989. „Am fost în Turcia. De două ori la Istanbul. Era vremea când se făcea comerț. Am fost prima dată într-o prospecțiune, am cumpărat blugi și toate astea, dar mi-am dat seama că cel mai bine merge mohairul. Ha, ha, ha! Fetele croșetau pulovere din mohair. A doua oară am venit cu șase saci de mohair în autocar. Bineînțeles, la vamă le-am distribuit și așa… Cum se făcea atunci”, a povestit noul primar al Bucureștiului, scrie Libertatea.
Banca Mondială estimează o recesiune de 5,7% pentru România. S&P vede o dublare a falimentelor la nivel global în următoarele nouă luni. Experţii Băncii Mondiale sunt destul de reticenţi în ceea ce priveşte evoluţiile economiilor emergente și a celor aflate în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală. Ei văd pentru aceste state o contracţie de 4,4% în cursul acestui an, cea mai mare recesiune de la criza financiară globală din 2008, conform actualizării Băncii Mondiale privind tabloul economic din regiune. Nici România nu face excepţie de la regulă, Banca Mondială estimând că va înregistra o scădere a PIB-ului de 5,7% în 2020. Mai mult, atât severitatea recesiunii cât și magnitudinea redresării economice din 2021 sunt în strânsă legătură cu evoluția crizei sanitare, depinzând de răspunsul autorităților publice, de impactul stimulilor economici naționali și de efectele stimulilor acordați la nivelul UE. Reamintim faptă cu Guvernul are calculată execuţia bugetară pe o scădere a PIB de 4,3%, FMI vede o scădere de 5% iar Comisia Europeană una de 6%, scrie FinEco24news.
Diminuarea PIB pe S1, ajustată de la -4,7 la -4,5%. Scăderea producției industriale, principalul factor. INS a anunțat un rezultat de -4,5% al PIB pe S1 2020, deși a recalculat în jos rezultatul pe T2 cu circa 1,1 miliarde lei. Reamintim că estimarea–semnal de -4,7% pentru dinamica PIB fusese deja ajustată la -4,6% în varianta provizorie 1. Valoarea PIB pe S1 2020 a fost recalculată la aproximativ 439,1 miliarde lei.
Scăderea din T2 2020 s-a diminuat ușor, de la -10,5% față de aceeași perioadă a anului anterior la -10,3% brut și -10,2% pe seria ajustată sezonier („ca urmare a revizuirii datelor pentru perioada 2010-2017 pentru a asigura implementarea unor rezerve formulate de către Eurostat în urma ciclului de verificare a Venitului Naţional Brut şi a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2020”), potrivit cursdeguvernare.ro
Carantina e folosită din cele mai vechi timpuri și reprezintă opțiunea nucleară în frânarea epidemiilor. Nu mai este nevoie să înghițim cu toții „pastila atomică”. Însă este necesar să fim cu toții responsabili, să îi protejăm pe cei din jur . Am citit opinia psihiatrului Gabriel Diaconu, care susține că avem nevoie de o lună de pauză, indiferent cât ar însemna asta ca pierderi în bani, afaceri, rezerve. Gabriel Diaconu face parte din crema societății românești, este un intelectual de elită. E foarte interesant ce spune și bine ar fi ca multă lume să plece urechea cu modestie. Totuși, eu nu îi împărtășesc opinia, nu cred că mai avem nevoie de un lockdown. Dacă lockdown-ul ar fi o pastilă, am spune că are efecte adverse serioase. Carantina e folosită din cele mai vechi timpuri și reprezintă opțiunea nucleară în frânarea epidemiilor, scrie Bogdan Glăvan pe project-e.ro
Cele mai mari 700 de companii au generat aproape 45% din cifra de afaceri a tuturor companiilor nefinanciare din România în 2019. Anul trecut, cifra de afaceri a companiilor nefinanciare din România a ajuns la 1.565 miliarde de lei, fiind cu aproape 30% mai mare decât cea din 2015 și cu 70%, în creștere față de 2010, (în baza datelor extrase în septembrie 2020, care cuprind aproximativ 682 de mii de companii și care reprezintă peste 90% din totalul pentru 2019, potrivit estimărilor specialiștilor KeysFin). Față de 2018, creșterea a fost însă minoră, de doar 1%.„Studiul nostru anual, „Condițiile de business din România” reprezintă o analiză complexă a mediului de afaceri local, iar specialiștii KeysFin încearcă să surprindă o imagine de ansamblu a situației mediului privat, dar și să identifice acele schimbări cheie care pot avea un impact major în următorii ani. Analiza de față reflectă perfect mediul de business efervescent de anul trecut, însă, în 2020 cifrele vor fi foarte diferite, reducându-se decalajul între principalele sectoare de activitate.” a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, pentru punct.news.
Pandemia se inteteste iar voi sunteti cu optimismul la maxim! Sunteti nebuni!