Infracțiunile financiare nu sunt un subiect nou. Se știe că sunt în creștere de la an la an, iar pandemia cauzată de Covid-19 favorizează această creștere. Cu o economie instabilă, oamenii sunt mai vulnerabili la schemele de fraudă financiară. Această vulnerabilitate poate fi tradusă prin persoane care se alătură conștienți din diverse motive precum nevoia de venituri rapide, dar de cele mai multe ori se traduce prin persoane păcălite să își folosească conturile în diverse operațiuni suspecte cu scopul de a spăla bani.
Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului a fost actualizată în 2019 în linie cu prevederile Directivei AML4, adoptată la nivel european. Sistemul bancar a înțeles pericolele cu care ne confruntăm și lupta cu acestea, ajungând câteodată, din dorința respectării legislației în vigoare, să afecteze experiența clienților lor.
Procedura de cunoaștere a clientelei (KYC- Know Your Customer) este un proces prin care companiile contribuie la menținerea unui mediu de afaceri sănătos, prin verificarea identității clienților lor. Aceste verificări periodice de date sunt obligatorii, iar clienții băncii trebuie să ofere documentele oficiale de identificare cerute. După ce banca primește aceste documente, le verifică validitatea pe cât posibil din surse independente și stabilește și un istoric al clientului pentru a determina și evalua scopul relației dintre acesta și bancă.
Procesul acesta însă, nu se oprește aici. El este continuu, incluzând și sursa fondurilor sau activitatea financiară, mai exact tranzacțiile efectuate care sunt monitorizate constant. Astfel, băncile se asigură că acestea corespund profilului de activitate, în conformitate cu informațiile furnizate de client.
Cât de des trebuie făcută actualizarea de date?
Banca poate cere actualizarea datelor mai des la unele persoane față de altele și poate cere informații suplimentare care pot părea invazive în primă fază, dar care au rolul extrem de relevant de a evita o posibilă fraudă de care clientul să nu fie nici măcar conștient. Această actualizare de date poate fi cerută de bancă ori de câte ori este nevoie, dar și periodic, indiferent dacă s-a schimbat sau nu ceva în comportamentul clientului. Este bine, totuși, ca și clienții să vină în întâmpinarea băncilor și să informeze despre nevoia actualizării datelor atunci când actul de identitate sau chiar un banal număr de telefon s-a schimbat.
Neactualizarea datelor și amânarea acestui proces pot conduce băncile la aplicarea unor măsuri de restricționare, inclusiv blocarea conturilor sau, în cele din urmă, închiderea relației de afaceri.
De ce este KYC necesar?
După cum prevede legea AML 4 (129/2019), procesele KYC sunt întreprinse de companii de toate dimensiunile care se află în sfera sa de aplicare. Aceasta are scopul de a stabili dacă clienții, agenții, consultanții sau distribuitorii lor propuși sunt cei care pretind că sunt și, astfel, asigură identificarea relațiilor de afaceri cu persoane sau entități legate de terorism, corupție sau spălare de bani.
De exemplu, în urma procesului de actualizare a datelor cu caracter personal, dacă un client este validat ca fiind fără potențial de risc, comportamentul lui financiar fiind unul previzibil, însă banca descoperă în tranzacțiile sau fondurile sale elemente foarte diferite față de comportamentul normal, s-ar putea declanșa o analiză mai amănunțită a motivației care să justifice acel comportament.
Infracțiunile financiare sunt posibile fără știrea clientului. Așadar, un cont blocat care poate produce neplăceri pentru clienți înseamnă doar că banca a fost suficient de vigilentă și a observat o anomalie, deci o posibilă infracțiune. Tranzacțiile cu sume mari de bani sunt de obicei un factor care declanșează această suspiciune de fraudă. Așadar, clientului i se vor cere detalii suplimentare despre aceste tranzacții.
De multe ori, detaliile suplimentare de care are nevoie banca pentru a justifica un comportament atipic pot părea o intruziune, din perspectiva clienților. Însă băncile au nu doar responsabilitatea legală, ci și un rol activ în a identifica potențiale riscuri financiare. Astfel că utilizarea serviciilor unei bănci vine la pachet cu obligații din partea clientului de a respecta legislația europeană și națională. Toate instituțiile financiare sunt supuse unor legi de prevenție a fraudelor, spălării banilor și de finanțare a actelor teroriste, precum legea AML 4. Însă despre aceasta și despre autoritățile implicate vom discuta pe larg într-un alt episod.
Articol susținut de ING Bank.
Citește și alte episoade:
