​​​Cele mai performante bănci româneşti, în viziunea The Banker: în ordine descrescătoare, Banca Transilvania, First Bank şi Libra Internet Bank ● Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2021: vom afla, în sfârşit, câţi oameni locuiesc, de fapt, în Bucureşti ● Tudorel Andrei: România înregistrează an de an deficit în comerţul internaţional cu produse agro-alimentare, situaţie în contrast cu cea din Bulgaria, Ungaria şi Polonia ● Cum este afectată competitivitatea IMM-urilor din cauza accesului limitat la capital ● Scandal în sectorul pâinii. Fără ambalaj sau fără Covid? ● Modificari la Legea salarizarii, majorari pentru functionarii publici ● Avertisment FMI: Impactul economic al pandemiei va fi mai redus decât se estimase, dar redresarea va fi „de durată, inegală şi nesigură“ ● Tendință vizibilă de revenire a industriei.

Business reportFoto: Colaj foto

Cele mai performante bănci româneşti, în viziunea The Banker: Podiumul cuprinde, în ordine descrescătoare, Banca Transilvania, First Bank şi Libra Internet Bank. Băncile comerciale sunt în centrul atenţiei tuturor şi în această perioadă pandemică (sau mai ales în această perioadă). Se cântăresc atent contribuţiile la planurile de relansare a economiei, sunt privite cu lupa atât conformarea la moratoriul public cât şi aplicarea de moratorii private. Nu sunt lăsate însă deoparte nici performanţele individuale. Şi iată că publicatia The Banker a analizat evoluţia sistemului bancar din regiunea Europei Centrale şi de Est şi a întocmit un top al băncilor din zonă – The Banker’s Top 100 CEE Banks. Analiza a relevat faptul că băncile din regiune sunt stabile financiar, cu plusuri la nivelul capitalizării şi activelor, ceea ce le va permite să depăşească cu bine provocările crizei sanitare generate de pandemia COVID-19, scrie FinEco24News.

Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2021: vom afla, în sfârşit, câţi oameni locuiesc, de fapt, în Bucureşti. În 2021, Institutul Naţional de Statistică va organiza un nou recensământ al populaţiei şi locuinţelor, cel mai recent datând din anul 2011. INS a făcut publice termenele până la care vor fi duse la bun sfârşit principalele activităţi din acest uriaş demers statistic. La anul vom afla, în sfârşit, câţi oameni trăiesc în Bucureşti. Informaţia vine în contextul în care nicio autoritate nu ştie precis câţi oameni locuiesc, în prezent, în Capitala României. Din cea mai recentă declaraţie a prefectului Capitalei înţelegem că Bucureştiul ar avea 2,15 milioane de locuitori. În schimb, Gabriela Firea, fostul primar general, a spus în repetate rânduri că în Capitală locuiesc, de fapt, 4 milioane de oameni. Cea mai recentă dilemă a decidenţilor despre acest subiect s-a iscat marţi, 13 octombrie, când mai multe autorităţi ale statului s-au contrazis cu privire la valoarea incidenţei numărului de cazuri de coronavirus din ultimele două săptămâni din Bucureşti. Motivul? Fiecare dintre ele a determinat acest indicator în funcţie de valori diferite ale numărului de locuitori ai Capitalei, scrie economica.net.

Tudorel Andrei: România înregistrează an de an deficit în comerţul internaţional cu produse agro-alimentare, situaţie care este în contrast cu cea din Bulgaria, Ungaria şi Polonia. Din păcate, la aproape o sută de ani, România se confruntă cu aceleaşi probleme privind ponderea redusă a suprafeţelor agricole utilizate în cadrul exploataţiilor agricole de dimensiuni medii. La finele anilor treizeci din secolul trecut se menţiona că în ţările cu o agricultură cu randamente ridicate în exploatarea terenurilor agricole, exploataţiile agricole de dimensiuni mijlocii, având între 10 şi 100 ha, deţin o pondere însemnată. Astfel, aceste exploataţii “posedă în Germania 43,9% din întinderea totală, în Italia 32,41%, în Franţa 61,82% şi în România abia 24,30%”. Din nefericire, aşa cum o relevă datele de mai sus (tabelul 3) ponderea proprietăţii medii din această categorie s-a redus astăzi la numai 13%. Proprietăţile de dimensiuni mici, sub 10 ha, reprezentau în anii '30 din secolul trecut în jur de 92% din numărul total de exploataţii şi asigurau cultivarea a 60% din suprafaţa agricolă a României din acea perioadă. În prezent, ponderea acestor exploataţii este de peste 95% şi asigură exploatarea a 39,1% din suprafaţa agricolă utilizată. În schimb, exploataţiile de dimensiuni mari, de peste 100 ha, asigură exploatarea, potrivit ultimelor date statistice, a nu mai puţin de 47,8% din terenul agricol utilizat din România. La finele anilor treizeci din secolul trecut, aceste exploataţii asigurau exploatarea a numai 27,7% din suprafaţa agricolă, scrie președintele INS în Ziarul Financiar.

Tendință vizibilă de revenire a industriei, în ciuda cifrelor conjuncturale: Obiectiv – refacerea rapidă a nivelului atins în 2018. România a consemnat în luna august 2020 o scădere de -10,5% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută) iar valoarea față de aceeași lună a anului precedent a fost cu -4,3% mai redusă, potrivit datelor comunicate de INS. De reținut, însă, aceste rezultate au fost influențate semnificativ de perioada din an și dispunerea zilelor lucrătoare. În termeni ajustați cu sezonalitatea (pentru a se asigura comparabilitatea corectă cu celelalte luni și cu alte state europene), de fapt a avut loc un avans față de iulie 2020 (+3,9%). Totuși, diminuarea consemnată prin raportarea la august 2019 a fost ceva mai pronunțată (-5,1%) și ne prezintă mai bine dimensiunea revenirii necesare pentru ultima parte a anului, potrivit cursdeguvernare.ro.

Cum este afectată competitivitatea IMM-urilor din cauza accesului limitat la capital. IMM-urile (nu doar din România) au o problemă structurală care împiedică dezvoltarea rapidă a acestora: accesul limitat la capital. Această problemă a accesului limitat la la capital se datorează, cel puțin, următorilor factori:

1. IMM-urile se află la început de drum, cu experiență de piață limitată;

2. IMM-urile au o valoare redusă a activelor (mai ales a activelor fixe cu grad redus de depreciere gen terenuri sau clădiri) cu care pot garanta în fața terților finanțatori;

3. IMM-urile au o capitalizare foarte redusă la început, hazardul moral ridicat face ca terții finanțatori să privească cu reticență finanțarea acestor companii, scrie Cristian Păun pe project-e.ro.

Scandal în sectorul pâinii. Fără ambalaj sau fără Covid? Fără ambalaj sau fără CO­VID? Aceasta a fost întrebarea care a dominat, ieri, dezbaterea online organizată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), pe marginea proiectului de Or­din ce prevede reglementarea vânzării pâinii în vrac. Însă, îndoielile unora referitoare la siguranţa sanitară a produselor alimentare neambalate nu sunt de ieri, discuţiile pe subiect au debutat în urmă cu ceva vreme, opiniile fiind împărţite. La baza dezbaterilor de ieri a stat Studiul privind riscurile şi căile de transmitere şi contaminare cu virusul SARS-CoV 2 prin intermediul unor produse de panificaţie, realizat de Universitatea din Bucureşti. Contestat de o parte dintre cei prezenţi la discuţii, acesta arată că, în cazul în care o persoană contaminată sau infectată cu noul coronavirus atinge un produs ambalat, virusul nu penetrează ambalajul. În acelaşi timp, cercetarea evidenţiază că virusul rezistă pe suprafeţele produselor cu atât mai mult cu cât acestea au porii mai mari, pâinea încadrându-se în acest tip de produse, scrie Bursa.ro.

Modificari la Legea salarizarii, majorari pentru functionari publici din mai multe institutii. Camera Deputatilor a adoptat miercuri, 14 octombrie, un proiect de lege care prevede, printre altele, o majorare a salariilor functionarilor publici si personalului contractual din aparatul Administratiei Prezidentiale, Secretariatului General al Guvernului si din serviciile Parlamentului. Proiectul modifica Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice. S-au inregistrat 150 voturi pentru, 71 impotriva si 8 abtineri. Potrivit textelor adoptate, "functionarii publici din cadrul aparatului Administratiei Prezidentiale, Secretariatului General al Guvernului, precum si functionarii publici parlamentari din serviciile Parlamentului beneficiaza, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de baza de 15%", fiind, astfel, eliminata interdictia cumulului acestei majorari cu majorarea acordata pentru activitatea legislativa, scrie ziare.com

Avertisment FMI: Impactul economic al pandemiei va fi mai redus decât se estimase, dar redresarea va fi „de durată, inegală şi nesigură“. Liderii financiari ai lumii au anunţat că economia mondială a scăpat de un colaps generat de coronavirus până acum, aver­tizând însă că un eşec în a învinge pan­demia, menţine stimu­len­tele şi soluţiona problema datoriilor în creştere ale ţărilor sărace ar putea zdrobi o redresare fragilă, scrie Reuters. Fondul Monetar Internaţional a emis estimări de creştere uşor îmbunătăţite determinate de redresările neaşteptat de solide de pe urma măsurilor de carantină în ţările mai bogate şi China. Fondul a anunţat că se aşteaptă acum ca PIB-ul mondial să se contracte cu 4,4% în 2020, faţă de declinul de 5,2% prognozat în iunie. Stimulente de aproximativ 12.000 mld. $ lansate în mare parte de economii avansate au limitat impactul pandemiei, însă ţările sărace şi alte economii emergente au în faţă perspective în deteriorare, potrivit FMI, scrie ZF.ro