Cristian Bichi: ​Experiența britanică privind dobânzile excesive: Învățăminte pentru România

de Cristian Bichi     BNR
Marţi, 27 octombrie 2020, 11:30 Economie | Finanţe & Bănci


Cristian Bichi, consilierul Guvernatorului BNR
Foto: Hotnews
În anul 2015, în Marea Britanie a fost introdus un plafon asupra dobânzilor la creditele cu cost ridicat ce sunt acordate pe termen scurt. Măsura a privit doar un segment relativ marginal al pieței creditului, ea fiind luată cu respectarea următoarelor principii: prudență în reglementare, studii de impact cuprinzătoare și verificări periodice privind eficiența soluțiilor adoptate, principii ce nu strică a fi aplicate și în România. În esență, plafonarea dobânzilor de către autoritățile britanice rămâne mai curând o excepție decât o regulă.

De ce o abordare prudentă?


Abordarea precaută a autorităților relevante din Marea Britanie în domeniul plafonării dobânzilor se explică prin aceea că acestea sunt conștiente că o astfel de măsură poate avea consecințe neintenționate serioase. În absența unui diagnostic corect pus și a unei bune calibrări, așa cum subliniază adesea reprezentanții autorității de supraveghere comportamentală Financial Conduct Authority (FCA), stabilirea de limite de dobânzi la credite poate crea mai mulți perdanți decât câștigători și, în loc să ajute persoanele vulnerabile, poate conduce la un efect invers. Mai mult, experiența istorică din domeniul controlului prețurilor, negativă pe ansamblu, face ca aplicarea de plafoane de dobânzi de către autoritățile competente britanice să fie făcută numai în mod excepțional.

Pe fundalul descris mai sus, măsura de limitare a dobânzilor din anul 2015 a avut în vedere doar un segment limitat din categoria creditelor de consum cu risc înalt (credite subprime), așa numitele credite pe termen scurt cu costuri ridicate (High Cost Short-Term Credit – HCSTC). Aceste credite sunt definite de FCA drept credite negarantate cu o scadență de sub un an și cu o rată a dobânzii anuale efective (DAE) de peste 100%.
Studii, studii și iar studii de impact

Piața creditelor HCSTC s-a dezvoltat puternic în Marea Britanie în ultimul deceniu și jumătate. Ea se compune din credite rapide (“payday loans”), care sunt rambursate într-o singură tranșă și au o scadență de o lună sau mai mică, și credite în rate, din ce în ce mai folosite, în cazul cărora rambursările sunt distribuite de-a lungul mai multor luni. Costurile ridicate ale creditelor rapide și reînnoirea lor frecventă au făcut ca mulți debitori să se confrunte cu datorii în spirală și cu probleme de rambursare a acestora. În consecință, asociațiile de consumatori au propus plafonarea dobânzilor la creditele respective, inclusiv prin înaintarea de amendamente în acest scop cu ocazia discutării unei noi legi privind serviciile financiare în anul 2010. Amendamentele nu au fost agreate, dar guvernul britanic a însărcinat Office of Fair Trading să studieze problematica plafoanelor de dobânzi ca parte a unei analize mai largi privind piețele de credit cu costuri înalte. Un raport final a fost publicat în 2010. În anul 2011, guvernul a solicitat un raport Universității din Bristol[i] în privința impactului costului total al introducerii unei limite de dobândă pe piața creditului cu cost înalt.

Concluziile celor două rapoarte au convins guvernul britanic că, la acel moment, impunerea unui plafon variabil asupra costului total al creditului nu era soluția de rezolvare a problemelor ce afectau consumatorii pe piețele de credit pe termen scurt. Totuși, guvernul nu a vrut să închidă calea unei soluții de acest tip în viitor. În consecință, guvernul a introdus în legea pentru serviciile financiare din 2012 atribuții în domeniul stabilirii plafoanelor de dobândă pentru creditele HCSTC pentru noua autoritate de protecție a consumatorilor din sectorul financiar, Financial Conduct Authority - FCA, programată a-și începe activitatea în aprilie 2014.

La scurt timp de la preluarea activității de reglementare a creditului de consum, FCA a decis implementarea unui întreg pachet de reforme pentru a asigura protecția consumatorilor vulnerabili pe piața creditului cu risc înalt. Intervențiile sale de reglementare au inclus cerințe de autorizare pentru firmele creditoare, precum și reguli și orientări noi pentru a răspunde unor practici de piață specifice. În principal, aceste reguli au avut în vedere: întărirea procedurilor ce urmăresc dacă creditul poate afecta negativ situația financiară a clientului (“affordability rules”), limitarea posibilității de reînnoire a creditelor (doar de două ori), avertizări de risc atașate anunțurilor privind creditele, trimiterea debitorilor la surse de consiliere în privința contractării de datorii. De asemenea, începând cu 2 februarie 2015, pe bază de studii amănunțite și consultare amplă pe piață, FCA a introdus un set de limite de preț pentru piața HCSTC.

Decriptarea sistemului de plafoane de preț


O înțelegere deplină și corectă a rolului restricțiilor de preț impuse pe piața HCSTC se obține numai cu luarea în considerare a cadrului mai larg de reglementare descris mai sus și a faptului că limitele de dobândă propuse au un caracter complementar.

Sistemul ce urmărește ca debitorii să nu plătească sume excesive pentru creditele luate se compune din următoarele elemente:

  • limită de dobândă și alte cheltuieli de 0,8% pe zi;
  • limită a comisioanelor legate de default stabilită la nivelul de 15 lire sterline;
  • limită totală pentru costurile creditului egală cu 100% din valoarea sumei împrumutate.



Limita de dobândă de 0,8% pe zi are în vedere limitarea costurilor pentru debitorii care își plătesc datoriile la timp. Fiind o rată zilnică, costurile unui credit vor fi proporționale cu durata sa. În cazul unui credit rapid clasic cu durata de 30 de zile și în valoare de 100 de lire sterline, dobânda de plătit nu va putea fi mai mare de 24 de lire sterline (100 de lire sterline* 0,8% *30 de zile). De precizat, că limita finală de dobândă a fost stabilită după o serie de testări făcute de FCA cu valori cuprinse între 0,4% și 1%.

Suma fixă stabilită pentru comisioane în caz de default urmărește ca debitorii să-și plătească la timp datoriile. În același timp, nivelul său a fost calibrat în așa fel încât să nu răsplătească firmele creditoare care au evaluat necorespunzător solvabilitatea clienților lor.

Limita totală aplicată costurilor unui credit protejează debitorii împotriva amplificării acestora în condițiile luării unor credite pe perioade mai lungi de timp. Ea interacționează, în anumite situații, cu limita de dobândă zilnică. Firmele creditoare vor fi obligate să reducă dobânda zilnică de 0,8% în cazul creditelor cu o scadență mai mare de 125 de zile, întrucât, în caz contrar, vor depăși limita totală prescrisă de 100% din valoarea principalului creditului. FCA a testat diferite valori pentru limita totală, de la 50% la 200%. În final a ales limita de 100%, întrucât aceasta “va proteja consumatorii și va permite firmelor să continue să acorde împrumuturi pentru diferite perioade de timp”.

Verificarea periodică a soluțiilor propuse


Măsurile destinate să protejeze consumatorii de costuri excesive nu vin fără efecte nedorite. De la bun început s-a estimat că, urmare noilor reglementări, multe persoane nu vor mai fi în măsură să acceseze credite pe termen scurt cu cost înalt și ar putea apela ca alternativă la creditori ilegali. Din acest motiv și pentru a verifica alte consecințe neprevăzute, FCA s-a angajat să facă analize periodice legate de limitele de preț stabilite pentru piața HCSTC.

Prima verificare a fost făcută în anul 2017 și ea a arătat că reformele întreprinse au schimbat modul de funcționare al pieței HCSTC, ducând la beneficii pentru consumatori și, totodată, la modificarea modelelor de afaceri ale creditorilor. În perioada post-reformă, consumatorii au plătit mai puțin pentru credite și au fost în măsură mai mare să ramburseze la timp sumele împrumutate. În schimb, s-a redus accesul la credit pentru unele persoane. Mărimea pieței s-a redus substanțial, atât ca număr și valoare a creditelor acordate, cât și ca număr de consumatori[ii] . Profitabilitatea sectorului a scăzut, multe firme creditoare ieșind din piață[iii] sau încercând să-și vândă afacerea. Au fost și cazuri de noi intrări pe piață, iar gradul de concentrare al sectorului a scăzut. Împrumutătorii HCSTC au răspuns reformei oferind credite pe termene mai lungi, în general credite cu plăți în rate, și s-a constatat o reducere a creditelor oferite pentru o singură perioadă. FCA a decis să mențină neschimbate limitele de preț și a stabilit că următoarea analiză va avea loc în 2020.

O grefă britanică în organismul român


În cazul creditelor de consum mai mici de 15.000 de lei, legea română privind protejarea consumatorilor împotriva dobânzilor excesive prevede că suma totală de rambursat nu poate depăși dublul sumei împrumutate. În esență, prevederea respectivă este echivalentă celei britanice care instituie o limită totală a costurilor creditelor egală cu 100% din valoarea sumei împrumutate. Este oare această dispoziție reglementară, scoasă dintr-un set mai larg și corelat de măsuri implementate de FCA, o soluție potrivită/suficientă pentru România? Cât de utilă s-ar fi dovedit o analiză de impact în această situație!

Evident că prevederea respectivă va limita creșterea excesivă a costurilor împrumuturilor, dar ea, după cum arată experiența britanică, are în vedere perioadele mai lungi de timp. Să nu uităm că pentru reducerea costurilor presupuse de creditele pe termen foarte scurt, FCA a stabilit un plafon de 0,8% pe zi. În plus, există și prevederi legate de comisioanele de default și de reînnoirea creditelor, pentru a limita posibilitatea creditorilor de a acționa în detrimentul consumatorilor pe aceste căi[iv] .

Un click făcut la întâmplare de autorul articolului pe un site web cu mai multe oferte de credit rapid din România a relevat posibilitatea obținerii unui astfel de produs financiar cu o dobândă de 1,2% pe zi. La un credit în valoare de 3.000 de lei, acordat pentru o perioadă de 30 de zile, suma totală de plată ar fi de 4.080 de lei. Un al doilea click a dus la oferta altui creditor financiar care acordă creditele cu dobânda de 1% pe zi. Pentru un credit de 1.000 de lei pentru 30 de zile, suma totală de rambursat ar fi de 1.355 de lei (este inclus și un comision de examinare a dosarului de credit).

În ambele cazuri, sumele de rambursat nu depășesc dublul sumei împrumutate. Însă, privite din perspectivă britanică, creditele respective nu ar trece testul limitei de 0,8% pe zi[v]. Dacă ar fi să îngroșăm puțin tușa, s-ar cuveni să-l întrebăm pe inițiatorul legii privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive cum rămâne cu sloganul “Vrem dobânda ca afară”?

Concluzii: Un studiu de impact sublim, dar care lipsește cu desăvârșire și (unele) prevederi care nu schimbă regulile jocului


Principiile ce au ghidat autoritățile britanice în realizarea reformei pieței HCSTC sunt de bun simț și România nu ar avea decât de câștigat de pe urma aplicării lor.

Comentariile făcute în articolul de față nu au intenția să susțină adoptarea în țara noastră a modelului britanic de restricții privind dobânzile la creditele rapide, nici să nege faptul că aceste produse financiare pot juca o funcție socială valoroasă pentru cetățeni. Ele țin doar să sublinieze că o decizie atât de importantă cum ar fi stabilirea nivelului optim al limitelor de dobânzi la credite, cu implicații asupra structurii piețelor de creditare relevante și a accesului consumatorilor la finanțare, ar trebui luată numai cu luarea în considerare a condițiilor specifice fiecărei țări pe baza unor studii de impact cuprinzătoare si temeinice, de genul celor realizate de autoritățile britanice (și nu numai).

Ori legea română privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive păcătuiește în această privință, nefiind însoțită de analize de impact și neoferind niciun indiciu cum a fost fundamentată. În aceste condiții, există un risc sporit ca ea să producă consecințe nedorite. Și, la prima vedere (a se vedea exemplele numerice anterioare), legea nu pare a schimba cu nimic regulile actuale ale jocului în ceea ce privește creditele de consum mai mici de 15.000 de lei acordate pe termen foarte scurt.

N.red: Cristian Bichi este consilierul Guvernatorului pe probleme de stabilitate financiară. Articolul a apărut simultan și pe blogul Băncii Naționale.









Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1629 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Sa nu schimbam nimic, ca suntem lorzi (Marţi, 27 octombrie 2020, 22:13)

    Fides [utilizator]

    Asa de tare-l manca pe iexpertul nostru, modelul britanic, incat eu ma mir ca mai tinem aurul prin Londra. Pai nenea de la BNR uita sa spuna taman esentialul, ca britanicii aia chiar au reusit sa-si plateasca ratele, iar bancile au fost riguros verificate sa nu faca nefacute, ca pe la noi, cand una era in reclama la TV, alta cand semnai in banca.
    Da eu ma întreb cu privire la altceva - nu vizavi de modul cum expertul se poate lepada de BNR cand spune o opinie de genul asta (cam aduce cu Ponta, cand era premier-deputat) - ci la faptul ca ei saracutii acolo la BNR sunt suprinsi de legi votate prin Parlament hop-top, dar omologii aia din UK nu s-au lasat, ci au decis sa sara benevol in sprijinul debitorilor. Ah, stai am uitat ca traim in Romania.
  • 0 (0 voturi)    
    studii, studii, studii (Marţi, 27 octombrie 2020, 22:34)

    ..13 [utilizator]

    Inainte de reglementare dar si dupa - monitorizare periodica si la fiecare 3 ani, hop, inca un studiu.

    Cateva lectii::
    - inainte de a reglementa studiezi si incerci sa anticipezi
    - studiile ar trebui sa vina din zone variate
    - chiar daca ai luat decizia si ai reglementat - monitorizeaza piata
    - dupa 3 ani - faci un nou studiu care sa prezinta situatia la aceea data, in piata.

    Clar articolul dar oare romanul intelege cand el/ea inca nu a priceput ca si HG este o lege??? Nu mai zic despre norma ca risti sa primesti in loc de raspuns intrebarea: despre vorbesti omule aici?

    Rog distribuiti pe email articolul la parlamentari si urmariti reactia. Cum semneaza unii dintre ei initiativele legislative pe repede inainte...SI ma refer la unii parlamentari care sunt dar este valabila chestiunea si pentru altii care vor veni...

    Ei, ce este de facut mai intai???
    Retoric intreb - bine inteles.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by