Cele 350 de milioane de euro oferite de Guvern firmelor afectate de pandemie s-au evaporat în 6 minute și 27 de secunde ● România va accepta până la 30.000 de angajaţi străini anul viitor ● Modificările la ajutoarele de stat, promulgate de președintele Iohannis. Anunțul ministrului Economiei ● Bancile centrale au vandut aur pentru prima data in ultimul deceniu ● De ce oxigenul din spitale e o ”filosofie” mai mare decât crede premierul Orban ● Florin Georgescu despre Mugur Isărescu: Este un om foarte echilibrat în luarea deciziilor ● PIB-ul potențial și depopularea României: Un roman din opt – domiciliat în țară dar cu rezidența în străinătate ● Primele cifre ale programului "Noua Casă": Peste 1.000 de români se mută în locuință nouă, la două luni de la lansare● De ce nu e România în clubul națiunilor dezvoltate și ce șanse are să ajungă vreodată acolo?
Cele 350 de milioane de euro oferite de Guvern firmelor afectate de pandemie s-au evaporat în 6 minute și 27 de secunde. Antreprenorii acuză Guvernul de incompetență în distribuirea granturilor europene. Metoda “primul venit, primul servit” a lăsat pe margine aproximativ 17.000 de firme. Autoritățile spun că vor majora cu 500 de milioane de euro plafonul alocat companiilor afectate de criza de coronavirus, astfel încât să beneficieze și cele care nu au apucat în primă fază. Banii alocați de autorități pentru capitalul de lucru al firmelor afectate de pandemie s-au terminat după doar 6 minute și 27 de secunde, iar suma de 350 de milioane de euro a ajuns doar pentru 4.567 de firme, arată o analiză a portalului financiar Termene.ro, citat de Asociația Europeană a Tinerilor Antreprenori (AETI). Circa 22.000 de firme au aplicat pentru program, însă Virgil Popescu – ministrul economiei – a anunțat miercuri seara în ședința de Guvern că doar aproximativ cinci mii dintre acestea vor beneficia de fonduri, potrivit Libertatea.
România va accepta până la 30.000 de angajaţi străini anul viitor. Domeniile în care nu se găsesc angajaţi români. Companiile care nu găsesc angajaţi în România vor putea aduce anul viitor până la 30.000 de lucrători străini în ţară, potrivit unui proiect al Ministerului Muncii. Principalele domenii în care angajatorii nu găsesc lucrători sunt construcţiile, atât rezidenţiale, cât şi inginereşti şi restaurantele. Deficitul de forţă de muncă care se înregistrează în România se poate vedea şi din numărul de solicitări din partea angajatorilor care doresc să angajeze cetăţeni străini din afara UE. În perioada ianuarie - august 2020, 4.135 firme au solicitat eliberarea de adeverinţe pentru 49.200 de locuri de muncă vacante pentru care nu a existat forţă de muncă disponibilă, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019, când 4.705 de firme au solicitat eliberarea de adeverinţe şi s-au eliberat adeverinţe pentru 57.046 de locuri vacante pentru care nu a existat forţă de muncă disponibilă, scrie Adevărul.
Modificările la ajutoarele de stat, promulgate de președintele Iohannis. Anunțul ministrului Economiei. Contactat de StartupCafe.ro, ministrul Economiei a precizat că granturile de la Măsura 2 se vor distribui conform reglementărilor în vigoare la momentul aplicării la ajutorul de stat (OUG 130/2020 modificată prin OUG 174/2020). „În momentul când au aplicat se aplică legea în vigoare, legea acționează pentru viitor” - a declarat, pentru StartupCafe.ro, Virgil Popescu. În privința Măsurii 3 - granturi de investiții de 50.000-200.000 de euro pentru IMM - legea promulgată de Iohannis inroduce noi coduri CAEN și schimbă total și grila de punctaj, înlocuind indicatorul ratei interne de rentabilitate a investiției cu solvabilitatea și cu numărul de angajați din firme. Ministrul Economiei spune însă că întenționează să deschidă înscrierile la Măsura 3 în prima parte a lunii noiembrie, pe baza reglementărilor în vigoare (OUG 130/2020 modificată rin OUG 174), deci nu pe baza Legii promulgate acum de Iohannis, arată Startupcafe.ro.
Bancile centrale au vandut aur pentru prima data in ultimul deceniu. Bancile centrale au vandut aur in trimestrul al treilea, pentru prima data dupa 2010, in conditiile in care unele state producatoare de metal galben au profitat de preturile record pentru a diminua impactul pandemiei de coronavirus, transmite Bloomberg. Conform unui raport al Consiliului Mondial al Aurului (WGC), in trimestrul al treilea al acestui an, vanzarile nete de aur ale bancilor centrale s-au ridicat la 12,1 tone, comparativ cu achizitii de 141,9 tone in perioada similara a anului trecut. Vanzarile de aur au fost stimulate in special de tranzactiile efectuate de bancile centrale din Uzbekistan si Turcia, dar banca centrala a Rusiei a vandut si ea aur in trimestrul al treilea, pentru prima data in ultimi 13 ani, potrivit ziare.com.
De ce oxigenul din spitale e o ”filosofie” mai mare decât crede premierul Orban. Președintele Iohannis și premierul Orban anunță mai multe paturi la ATI pentru bolnavii COVID-19. În ședința de guvern, premierul a cerut să se „introducă oxigen în spitale”, spunând că nu este o ”așa mare filosofie”. Doar că realitatea din spitale bate filmul de la Palatul Victoria. Președintele Klaus Iohannis anunța, în urmă cu două zile, un total de 3.065 de paturi ATI în România. Dintre acestea, conform ministrului Nelu Tătaru, 1.200 sunt pentru pacienți COVID-19 și se intenționează creșterea numărului la 1.500. În ședința de Guvern de miercuri, 28 octombrie, la început, în partea publică, prim-ministrul Ludovic Orban a făcut turul obișnuit al miniștrilor. Ajuns la Nelu Tătaru și la șeful DSU, Raed Arafat, Orban și-a exprimat nemulțumirea că, în opinia sa, spitalele din București subordonate Primăriei, nu ar contribui pe măsura epidemiei, scrie Europa Liberă.
Florin Georgescu despre guvernatorul Isărescu, de 30 de ani la conducerea BNR: Este un om foarte echilibrat în luarea deciziilor. De 16 ani, Florin Georgescu este prim-viceguvernator al Băncii Naţionale. La începutul anilor ‘90 a fost ministru de finanţe în guvernul Văcăroiu (1992-1996), iar apoi a fost unul dintre economiştii principali ai PDSR/PSD şi un favorit al preşedintelui Ion Iliescu. De multe ori, numele lui a apărut pe lista de posibili premieri ai PSD, dar până acum mai mult de funcţia de vicepremier, poziţie pe care a avut-o în guvernul Ponta 1 (2012), nu şi-a dorit. Aşa cum, deşi de fiecare dată era dat ca un posibil înlocuitor al lui Mugur Isărescu la conducerea BNR, nu a atacat niciodată poziţia guvernatorului, preferând mai degrabă să facă echipă cu acesta la BNR. În cadrul campaniei ZF 30 de ani de sistem bancar în România, într-o opinie scrisă, Florin Georgescu face o trecere în revistă a acestor trei decenii din punctul de vedere al evenimentelor economice, financiare şi bancare, venind cu informaţii noi, care poate nu s-au ştiut până acum, scrie Ziarul Financiar.
PIB-ul potențial și depopularea României: Un roman din opt – domiciliat în țară dar cu rezidența în străinătate. Ponderea românilor cu domiciliul în țară dar cu reședința obișnuită în străinătate a crescut de la circa 5% în anul 2002 până la aproximativ 13% în prezent. Datele publicate de INS indică o populație după domiciliu de 22.142 mii persoane (1 iulie 2020) și una după rezidență de 19.318 mii persoane (1 ianuarie 2020).
Adică, un român din opt cu domiciliul în România locuiește, de fapt, în străinătate, ceea ce face diferența între populația legală și cea de facto să fie de circa trei milioane de persoane, notează Cursdeguvernare.ro.
Schimbări în ceea ce priveşte structura cheltuielilor românilor în pandemie. Optimismul şi orientarea către schimbare sunt în creştere. Mediul urban devine constant în emoții, iar persoanele din mediul rural încep să se apropie și ele de acest trend, mai puțin furioase și mai obosite/dezamăgite ne arată un studiu Reveal Marketing Research care radiografiază perioada aprilie-octombrie 2020. Se observă şi schimbări în ceea ce priveşte structura de cheltuieli ale gospodăriilor. Conform celor declarate de respondenţi, au crescut cheltuielile pentru electrocasnice (de la 14% la 17% în mediul urban și de la 13% la 27% în mediul rural) și, strict în mediul urban, au mai scăzut cheltuielile pentru produse de curățenie pentru casă de la 68% la 62%, îngrijire corporală (59% de la 69%), ieșiri în oraș (16% de la 18%), vacanțe (11% de la 23%), scrie FinEco24News.
Primele cifre ale programului "Noua Casă": Peste 1.000 de români se mută în locuință nouă, la două luni de la lansare. Care sunt condițiile. Potrivit informaţiilor furnizate de directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), Dumitru Nancu, Fondul a emis 117 garanţii şi promisiuni de garanţie superioară (creditul de 140.000 de euro) dintr-un total de 1321 emise până la data de 20 octombrie 2020, iar 513 dintre acestea au fost cereri pentru apartamente sau construcţii noi. Programul a fost lansat pe data de 20 august, ca o formă substanțial modificată a vechiului Prima Casă, existent încă din 2009 și schimbat, la rândul său, de guvernarea anterioară, potrivit Economica.net.
De ce nu e România în clubul națiunilor dezvoltate și ce șanse are să ajungă vreodată acolo? Recenta vizită a premierului Orban la Paris a readus în prim-plan obiectul României de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, asumat scriptic de ministerul de Externe de la București. Nu este pentru prima oară când România încearcă acest pas. Doar că acum am fi statul european candidat cel mai bine pregătit pentru procesul de extindere - cel puțin așa susține Ludovic Orban. Beneficiul major al apartenenței la OCDE este accesul la informații – explică la RFI analistul economic Valentin Ionescu. În evaluarea sa însă, rămân numeroși pași pe care Bucureștiul îi are de făcut, pentru ca o candidatură să prindă contur, potrivit RFI.ro
