Facturi mai mari la curent, de la 1 noiembrie ● Top 10 cele mai profitabile companii din România. „Perlele“ din energie, trei retaileri, Dacia şi o companie ce vinde ţigări au adunat câştiguri nete de 10,6 mld. lei în 2019 ● Poate România să extragă gaze din Marea Neagră? Are bani, tehnologie și oameni calificați? Nu și da ● Orban: România nu are nevoie de acord cu FMI. De unde vin bani la bugetul pe 2021 ● Câte miliarde costă alegerile din SUA ● Băncile europene aproape că nu există în clasamentele realizate pe baza numărului de urmăritori în social-media ● Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații.
Facturi mai mari la curent, de la 1 noiembrie. Toate facturile la energie electrică se majorează, de la 1 noiembrie, după ce Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a majorat taxa de cogenerare, plătită de toţi consumatorii casnici sau industriali. Firmele se pot racorda gratuit la reţeaua electrică. Ce trebuie să faci ca să reduci factura la gaze cu până la 200 de lei/... Astfel, taxa de cogenerare a crescut de la 1 noiembrie de la aproximativ 3,5 euro/MWh la circa 5 euro/MWh, o creştere de peste 40%. Contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă reprezintă o sumă datorată lunar de fiecare consumator de energie electrică, pentru promovarea şi dezvoltarea producerii de energie în sistem de cogenerare de înaltă eficienţă, în scopul creşterii eficienţei energetice şi al îmbunătăţirii securităţii alimentării cu energie, pe piaţa de energie din România. Ea este destinată ajutorului de stat acordat producătorilor de energie în cogenerare, cei mai mari beneficiari fiind CET-urile (centralele electrice de termoficare) care produc şi agent termic pentru populaţie, scrie Adevărul.
Top 10 cele mai profitabile companii din România. „Perlele“ din energie, trei retaileri, Dacia şi o companie ce vinde ţigări au adunat câştiguri nete de 10,6 mld. lei în 2019. Cele mai profitabile zece companii din România au adunat anul trecut în conturi profituri nete de peste 10,6 mld. lei, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Topul este dominat clar de firme din energie, care reprezintă jumătate din total, cu doi jucători pe podium - OMV Petrom SA şi Hidroelectrica. Urmează mai jos alte două „perle“ ale statului, Romgaz şi Nuclearelectrica, iar clasamentul se încheie cu OMV Petrom Marketing. Astfel, pragul de intrare în acest club select este de aproape 450 mil. lei, cu patru jucători locali care au reuşit să îşi adauge în conturi anul trecut mai bine de 1 mld. lei profit net fiecare. Ce este interesant de remarcat este că în top zece, pe lângă companiile din energie îşi mai fac loc trei retaileri - Dedeman, Kaufland şi Lidl, producătorul auto Dacia şi JT Internaţional, firmă ce comercializează ţigarete, potrivit zf.ro
Poate România să extragă gaze din Marea Neagră? Are bani, tehnologie și oameni calificați? Nu și da. Ministrul economiei a avansat la sfârșitul săptămânii trecute o ipoteză ambițioasă, dar care naște deja controverse. Este vorba despre ideea ca Romgaz, societatea cu capital de stat din industria de profil, să preia participația firmei americane Exxon la perimetrul Neptun din Marea Neagră. Reacțiile au fost diferite. Unii au zâmbit ironic, alții s-au arătat entuziasmați. Dar, este cu adevărat posibil ca o companie de stat românească să cumpere participația Exxon din zona offshore? Teoretic, da. Practic, este greu de crezut. Sunt câteva obstacole majore care stau în fața unei achiziții de o asemenea amploare. Prima și cea mai mare problemă este cea a costurilor. Compania americană a investit în explorarea perimetrului din zona offshore. Acest lucru s-a făcut pe baza unei concesiuni primită de la statul român și luând în calcul o viitoare exploatare a potențialelor zăcăminte descoperite. Explorarea presupune cheltuieli mari și riscuri mari, pentru că nu există nicio garanție că în perimetrele respective se vor găsi resurse care se pot extrage în mod rentabil, scrie rfi.ro.
Orban: România nu are nevoie de acord cu FMI. De unde vin bani la bugetul pe 2021. Premierul Ludovic Orban a respins un viitor acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru obținerea de finanțare la bugetul de stat pentru 2021. Premierul afirmă că „nu este necesar" un nou acord cu FMI, deși o înțelegere poate fi realizată, pentru că Fondul oferă posibilitatea finanțării deficitului bugetar. De asemenea, există și alte surse de atragere a veniturilor, precum fondurile europene sau finanțări de la Banca Europeană de Investiții (BEI) sau Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a mai spus premierul Ludovic Orban, în interviul acordat Europei Libere.
Câte miliarde costă alegerile din SUA. Cheltuielile candidaților Trump și Biden sunt enorme. Potrivit calculelor făcute de un ONG specializat în evaluarea cheltuielilor electorale, Center for Responsive Politics, cheltuielile de campanie vor ajunge la 10,8 miliarde USD. Suma include și banii folosiți în alegerile primare din Partidul Republican și Partidul Democrat. În Statele Unite, odată cu alegerea președintelui sunt aleși și o treime dintre senatori, precum și toți membrii Camerei Reprezentanților. De asemenea, suma de 10 miliarde de dolari include și banii folosiți în cadrul alegerilor primare din Partidul Republican și Partidul Democrat. Potrivit calculelor făcute de un ONG specializat în evaluarea cheltuielilor electorale, Center for Responsive Politics, cheltuielile de campanie vor ajunge la 10,8 miliarde. Până acum au fost cheltuiți efectiv 7,2 miliarde de dolari, dar nu au fost luați în calcul banii folosiți pe ultimul trimestru al anului, transmite CNBC, citat de Newsweek.
Băncile europene aproape că nu există în clasamentele realizate pe baza numărului de urmăritori în social-media. Statele ECE nu au nicio reprezentantă. Importanţa social-media pentru promovarea unui business nu mai poate fi contestată de nimeni. E şi cazul instituţiilor financiare, care punctează din ce în ce mai mult la acest aspect. În ceea ce priveşte instituţiile bancare din România, primele trei clasate, BT, Garanti şi BCR au fani pe Facebook de ordinul sutelor de mii. Destul de departe dacă facem o comparaţie cu cei mai mari jucători din social media la nivel global. Trebuie arătat şi faptul că, în general, băncile europene nu prea se regăsesc în aceste clasamente. Cel mai elocvent, din punctul meu de vedere, este cel realizat de către analiştii de la The Financial Brands. Ei au cumulat aprecierile de care se bucură instituţiile bancare din lumea întreagă pe Facebook, Twitter, Youtube şi Instagram. După cum puteţi vedea în tabelul de mai jos, podiumul este o afacere eminamente a băncilor din India. De ce? Doi factori care îmi vin în minte sunt populaţia (e cel de al doilea stat din lume ca număr de locuitori) şi dezvoltarea internetului (indienii sunt printre cei mai apreciaţi oameni de IT din lume), scrie FinEco24News.
Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații. Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele publicate de Eurostat pe total reprezintă o estimare deoarece numai zece state membre au publicat deocamdată rezultatele de creștere economică care atestă cum au reușit să-și revină din șocul restricțiilor aplicate în prima parte a anului. Pe al treilea trimestru al anului, cele mai mari creșteri față de trimestrul anterior le-au înregistrat Franța (+18,2%), Spania (+16,7%) și Italia (+16,1%) iar cele mai mici reveniri s-au consemnat în Lituania (+3,7%), Cehia (+6,2%) și Letonia (+6,4%), scrie cursdeguvernare.ro.
