Cheltuielile de personal din această toamnă în unele instituții publice au fost mai mici decât cele programate, dar asta nu înseamnă că au scăzut salariile. Dumitrescu (ASE): Factura salarială a statului nu a crescut din cauza noilor angajări, ci din cauza majorărilor salariale din ultimii ani

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Miercuri, 4 noiembrie 2020, 8:43 Economie | Finanţe & Bănci


Cheltuielile de personal in cel de-al treilea trimestru
Foto: Pixabay
Instituții precum Camera Deputaților, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Fondurilor Europene au cheltuieli mai mari de personal comparativ cu programul bugetar actualizat pe cel de-al treilea trimestru. La polul opus sunt: Ministerul Economiei, MAI, Ministerul Dezvoltării, Administrația Prezidențială (situația pe cifre, în cea de-a doua parte a textului). Asta nu înseamnă că în unele instituții au scăzut salariile (poate doar în cazurile unde s-a aplicat telemunca pentru că nu s-a mai acordat sporul pentru condiții vătămătoare). „Faptul că unele instituții au cheltuit mai mult sau mai puțin comparativ cu bugetul inițial sau actualizat, după rectificări, nu este o problemă. Vorbim de instituții care și-au bugetat un anumit număr de angajați, de exemplu, dar nu au reușit să ocupe posturile vacante sau au ieșit oameni din sistem ori au intrat. Dacă ar fi o situație generalizată, atunci da, ar fi o problemă. Acum situația diferă de la instituție la instituție”, a explicat, pentru HotNews.ro, Bogdan Dumitrescu, profesor ASE.


Povestea de mai jos datează de la câțiva ani după criza din 2008.


Cristi, în vârstă de 40 de ani, a decis să facă o schimbare din punct de vedere al muncii. Era destul de stresat la jobul pe care-l avea. A dorit ceva „mai ușor și fără stres”. S-a decis să colaboreze cu partid politic.

Cum partidul nu a dorit să-l plătească din fondurile proprii, el a fost de fapt angajat în cadrul unei instituții de stat. Nu a mers acolo niciodată. „Nici nu știam cine este șeful departamentului din cadrul instituției în care eram angajat”, povestea el, la acea vreme.

De dimineață până seara, se plângea el, „stau în fața laptopului și lucrez pentru diferiți membri de partid”.

Nu se simțea bine în postura de a fi angajat la o instituție în cadrul căreia nu presta nimic. „Mi s-a spus că așa fac toate partidele. Sunt destui angajați în instituții care nu trec pe-acolo”, se confesa el, precizând că de fapt presta munca pe care ar fi trebuit să o facă consilierii acelor persoane.

După o perioadă, el a decis să revină la vechiul job.

O altă poveste, pe care o știe toată lumea (nici nu are rost să o detaliem), este recentă legată de Laurențiu Baranga, de profesie strungar, fost șef de la Oficiului pentru Prevenirea și Spălarea Banilor care a reușit să obțină venituri cu o diplomă falsă de Bacalaureat. Posturile bugetare prin care s-a învârtit au fost bănoase.

Evident că astfel de cazuri nu ar trebui să mai existe.

O reformă este necesară, dar trebuie stabilite criterii


Cazurile de mai sus nu înseamnă că ele reprezintă majoritatea. În instituțiile din administrația publică centrală erau 795.534 angajați, în septembrie, din 1,24 milioane angajați bugetari.

„O reformă din punct de vedere al numărului de bugetari trebuie pornită de la anumite criterii obiective”, spune Dumitrescu.

Potrivit acestuia, dimensiunea aparatului bugetar așa ar trebui gândită.

„Au fost unele idei de reformă în criza trecută (de exemplu implementarea unor standarde de cost), dar nu s-au concretizat. În plus o reformă în acest domeniu nu înseamnă automat o reducere a numărului total de salariați bugetari. O reformă trebuie să aibă în vedere o dimensionare justă a resurselor umane în funcție de obiectivele urmărite”, a precizat profesorul ASE.

Per total, cheltuielile de personal cresc de la an la an, dacă ne uităm pe rapoartele Ministerului Finanțelor Publice. Luăm ultimul buletin lunar, de exemplu, și vedem o majorare de 6,5%.

„Factura salarială a statului nu a crescut preponderent din cauza noilor angajări, ci din cauza majorărilor salariale operate în ultimii ani”, a explicat Bogdan Dumitrescu.

Exemple cunoscute de angajamente privind reforma, dar în zona administrației locale


Poveștile de mai sus ne duc la ceea ce a anunțat Ilie Bolojan, preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor: jumătate dintre angajații instituției pe care o conduce vor fi concediați de la 1 decembrie, în condițiile în care a constatat că aproape toate compartimentele aveau un personal supradimensionat. Asta pentru că a observat structuri întregi fără obiect de activitate și direcţii care au fost scoase din aparatul propriu pentru a li se pierde urma.

La fel este, pentru moment la nivel declarativ, Romeo Dunca, noul președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin. Vrea o restructurare de personal la nivelul instituției pe care o conduce pentru că în instituție sunt salarii prea mari pentru munca prestată și, de asemenea, există o serie de angajați care nu produc nimic.

Cheltuielile de personal de la bugetul de stat, în cel de-al treilea trimestru, pe principalele instituții


Pentru că bugetul a trecut prin două rectificări, când vorbim de gradul de realizare al cheltuielilor ne referim la varianta actualizată a programării pe cel de-al treilea trimestru.

Cele mai mari depășiri ale cheltuielilor de personal pe trimestrul III

(peste program)

Camera Deputaților +40%, la 60,9 milioane lei (1657 angajati)
Secretariatul General al Guvernului +29,4%, la 144,2 milioane lei (4430 angajati)
Curtea de Conturi +20, la 62,9 milioane lei (1673 angajati)
Ministerul Fondurilor Europene +19%, la 3 milioane lei (1349 angajati)
Curtea Constituțională +11,5%, la 6,96 milioane lei (94 angajati)
Ministerul Justiției +4,2%, la 794,7 milioane lei (16.625 angajati)
Avocatul Poporului +3%, la 4,9 milioane lei (146 angajati)

Alte instituții au fost cu puțin peste program: Ministerul Finanțelor (24.836 angajati), Ministerul Educației (286.854 angajati), Ministerul Agriculturii (5.900 angajati), Academia Română (3.298 angajati), Înalta Curte de Casație și Justiție (518 angajati), STS (2720 angajati).

Cheltuieli de personal sub programul trimestrului III

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului -22,6, la 3,7 milioane lei (188 angajati)
Consiliul Economic și Social -22,3%, la 1,77 milioane lei (32 angajati)
Ministerul Economiei -22%, la 40,3 milioane lei (1.645 angajati)
Ministerul Afacerilor Interne -19,7%, la 3,1 miliarde lei (125.973 angajati)
Ministerul Tineretului și Sportului -19,2%, la 3,3 milioane lei (130 angajati)
Ministerul Dezvoltării -15,3%, la 21,5 milioane lei (962 angajati)
Autoritatea Electorală Permanentă -13,3%, la 14,7 milioane lei (386 angajati)
Consiliul Concurenței -10,5%, la 12 milioane lei (354 angajati)
Institutul Cultural Român -10%, la 3,5 milioane lei (140 angajati)
Agerpres -9,9%, la 5,4 milioane lei (283 angajati)
CNA -8,3%, la 3 milioane lei (130 angajati)
Administrația Prezidențială -6,7%, la 7,2 milioane lei (250 angajati)
Serviciul de Protecție și Pază -4,7%, la 51 milioane lei (1410 angajati)
SRI -2,5%, la 384,2 milioane lei (pe datele oficiale MFP nu avem o cifra privind numărul de angajați la final de septembrie)

*numărul de angajați se referă la finalul lunii septembrie

La prima vedere, execuția pe trimestrul trei arată că multe instituții au cheltuit mai puțini bani față de program pentru cheltuielile de personal, dar analizând datele din anii trecuți, pare că e o situație normală (a explicat foarte bine Bogdan Dumitrescu în prima parte a articolului). Am mai văzut scăderi de 20 de procente față de program, precum și creșteri. În 2019, de exemplu, la Ministerul Fondurilor Europene în trimestrul III a fost depășit programul de peste 2 ori. De precizat că pentru anumiți angajați bugetari, acolo unde s-a practicat telemunca, nu s-a mai dat sporul pentru condiții vătămătoare. Avem exemplul ANAF, în care sindicatele s-au plâns de acest lucru, printre multe altele. Desigur, mai există cazuri în care unii salariați au ieșit la pensie iar unele instituții încă nu au reușit să găsească personal care să-i înlocuiască.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1555 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by