Ceaușescu, Ciolacu și datoriile ● “Rețeaua măslinelor”: cazul curios al vânzătorului Ramazan Gur și imperiul imobiliar cumpărat cu… măsline ● Cum folosește PSD frica de austeritate ca temă de campanie ● Criza pandemică aduce schimbări profunde şi în retailul imobiliar: vânzările online cresc ca pondere în cifra de afaceri ● Oficial din Ministerul Economiei: Grila de punctaj pentru ajutoarele IMM de la Măsura 3 este în analiză ● Vești proaste pentru constructorii din România: Dispar asigurările de garanții, cea mai ieftină metodă de a participa legal la licitații ● Comisia de Prognoză previzionează că salariile angajaţilor de la stat vor fi cu circa 45% mai mari decât cele de la privat în 2020 şi în 2021 ● Noua față a pandemiei: costuri mai mari pentru proprietarii clădirilor de birouri ● Decizie - Marea Britanie intră în al doilea lockdown.
Ceaușescu, Ciolacu și datoriile. Marcel Ciolacu, președintele PSD, a afirmat că „pe Ceaușescu l-am împușcat pentru că a plătit datoriile, ce facem cu cei care au îndatorat țara acum?”. Se poate spune că Marcel Ciolacu a comis o dublă greșeală. Economiștii știu deja că plata datoriilor decisă de regimul Ceaușescu a fost o eroare majoră. Să ne aducem aminte ce s-a întâmplat înainte de anul 1989. Într-un deceniu, anii 1972-1981, datoria externă a României a explodat de la 30 de milioane dolari la 10,4 miliarde. Saltul are două explicații. Pe de o parte, România s-a împrumutat masiv pentru a construi industria grea. Majoritatea sumelor împrumutate au fost contractate sub forma creditelor furnizor, adică pe o durată scurtă de timp, de obicei de sub un an de zile și au fost utilizate pentru a construi marile combinate energetice. Doar că aceste împrumuturi au fost refinanțate la dobânzi tot mai mari, scrie rfi.ro.
“Rețeaua măslinelor”: cazul curios al vânzătorului Ramazan Gur și imperiul imobiliar cumpărat cu… măsline. Ramazan Gur a ajuns în România în vremuri în care toate afacerile aveau succes. Așa că n-a fost o surpriză pentru nimeni faptul că un banal comerciant de măsline a devenit peste noapte proprietarul unei afaceri foarte profitabile. Clientela a fost, însă, aleasă după sprânceană, iar publicul țintă al afacerii pare să fi fost, încă de la început, mediul administrativ. Cei care își amintesc de începuturile lui Gur în Dobrogea spun că e genul de comerciant care a avut luxul de a-și alege clientela cu grijă: funcționari publici, angajați ai Internelor, șefi de instituții publice și, foarte important, oameni din Justiție. „Rețeaua măslinelor” s-a construit cu răbdare, implicând oameni din toate palierele puterii publice, astfel încât astăzi Ramazan Gur este unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri ai Dobrogei, favorizat în preluarea proiectelor imobiliare profitabile de către administrația locală și protejat la cel mai înalt nivel, scrie Investigatoria.ro.
Cum folosește PSD frica de austeritate ca temă de campanie. Un război al declarațiilor care are în centrul lui austeritatea s-a declanșat între principalele două partide de pe scena politică, PNL și PSD, dar analiștii consultați de Europa Liberă spun că e lipsit de substanță și are doar iz electoral. „Aceasta este soluția liberală și garantează o revenire puternică a economiei”, a spus ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, după ce a anunțat recent investiții publice, pentru primele zece luni ale anului, de 35,4 miliarde de lei, cu 8,6 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut și mai mult decât valoarea investițiilor din 2016, 2017 sau 2018. De altfel, ministrul Finanțelor a atras atenția că, în ciuda dificultăților create de pandemie, Guvernul a reușit să finanțeze și deficitul bugetar „mult mai ieftin decât PSD”, scrie Europa Libera.
Vești proaste pentru constructorii din România: Dispar asigurările de garanții, cea mai ieftină metodă de a participa legal la licitații. City Insurance, lider de piață în România, pune frână vânzării de asigurări de participare la licitații, de avans și de bună execuție cu care firmele își pot acoperi cerința legală de garantare a lucrărilor pe care le fac cu statul, au arătat, pentru ECONOMICA.NET, surse din piața asigurărilor și cea a construcțiilor de infrastructură. Este o veste proastă mai ales pentru firmele de construcții și proiectare, obișnuite să apeleze la aceste produse financiare, în condițiile în care asigurarea de garanție era un produs mult mai puțin costisitor și mai ușor de accesat decât scrisorile de garanție bancară sau bondurile emise de Instituțiile Financiare Nebancare (oricum puține la număr și aparent cu legături între ele). Amintim că legislația achizițiilor publice obligă firmele să aducă garanții pentru lucrări, iar asigurarea este o formă considerată eligibilă, scrie economica.net
Comisia de Prognoză previzionează că salariile angajaţilor de la stat vor fi cu circa 45% mai mari decât cele de la privat în 2020 şi în 2021. De unde vin diferenţele dintre lefurile de la stat şi cele din privat? Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituţia care emite prognozele pe baza cărora guvernul îşi bugetează veniturile şi cheltuielile, se aşteaptă ca angajaţii din instituţiile statului să aibă un salariu lunar mediu brut cu circa 45% mai mare decât cel al angajaţilor din companiile private, atât anul acesta, cât şi anul viitor.
Astfel, CNSP previzionează un salariu mediu brut de 6.836 de lei pentru angajaţii de la stat în 2020 şi de 7.141 lei pentru 2021. Spre deosebire, pentru mediul privat Comisia de Prognoză vede un salariu mediu brut de 4.715 lei pentru anul acesta şi de 5.078 de lei în 2021, scrie zf.ro
Criza pandemică aduce schimbări profunde şi în retailul imobiliar: vânzările online cresc ca pondere în cifra de afaceri. Retailul a fost probabil unul dintre cele mai afectate segmente ale sectorului imobiliar, având în vedere blocajul din timpul stării de urgență, dar acum consumul este deja peste nivelul maxim înregistrat înaintea crizei, deși într-o structură diferită. Toți jucătorii din retail, care au și vânzări online, se așteaptă ca acest canal să genereze un procent mai mare din cifra de afaceri în 2020 comparativ cu 2019, un sfert dintre respondenți estimând creșteri chiar și de peste 50%, potrivit unui sondaj realizat de Divizia Retail a Colliers International, în rândul a peste 40 de chiriași și proprietari din sectorul de retail din România, scrie FinEco24News.
Oficial din Ministerul Economiei: Grila de punctaj pentru ajutoarele IMM de la Măsura 3 este în analiză. Autoritățile încă mai analizează ce grilă de punctaj vor aplica pentru acordarea granturilor de investiții de câte 50.000-200.000 de euro de la Măsura 3 a schemei de ajutoare de stat pentru microîntreprinderi și firmele mici și mijlocii (IMM), a declarat, miercuri, secretarul de stat din Ministerul Economiei, Liviu Rogojinaru. Reamintim că Guvernul a întocmit o grilă de punctaj care are la bază rata internă de rentabilitate a investiției (RIR), la Măsura 3, conform Ordonanței de urgență 130/2020, modificată prin OUG 174/2020. În schimb, Parlamentul a adoptat Legea 220/2020 care prevede modificarea grilei de punctaj, eliminând incidatorul RIR și introducând rata de solvabilitate și numărul de angajați drept criterii de punctaj. Președintele Iohannis a promulgat Legea 220/2020, care s-a și publicat în Monitorul Oficial, intrând în vigoare, scrie startupcafe.ro
Noua față a pandemiei: costuri mai mari pentru proprietarii clădirilor de birouri. Liviu Tudor, fondator și președinte al Genesis Property, propune un set de peste 100 de măsuri de prevenție adresate proprietarilor de clădiri. Dezvoltatorul imobiliar ce deține și funcțiile de președinte al RABO, respectiv președinte al EPF – European Property Federation, a inițiat elaborarea unui standard de protecție denumit IMMUNETM Building Standard, pe care în prezent îl testează în clădirile companiei sale. Este vorba despre Novo Park și West Gate, două parcuri de business de clasă A care găzduiesc multinaționale de top, precum Siemens, Société Générale, Luxoft, HP, HPE, Garanti Bank, Citibank, Accenture, Ericsson sau PPD. Recomandările datorită cărora IMMUNE Building Standard a suscitat un interes sporit din partea presei internaționale includ, printre altele, filtrarea aerului la nivelul de puritate al unităților sanitare, aplicarea unei vopsele lavabile antibacteriene, comunicarea în timp real a calității aerului și a apei din clădire, precum și prezența unei echipe speciale dedicate monitorizării situației și intervenției în timp real, scrie greatnews.ro
Decizie - Marea Britanie intră în al doilea lockdown. Camera Comunelor a Parlamentului britanic a aprobat miercuri seară, cu o majoritate covârșitoare, intrarea în al doilea lockdown pentru a ține sub control al doilea val al pandemiei de COVID-19, măsură care va rămâne în vigoare 30 de zile, transmite dpa. Începând de joi, ora 00:00 GMT, toate magazinele neesențiale, barurile și restaurantele din Anglia vor fi închise până la 2 decembrie, când noul lockdown expiră în mod automat, arată Agerpres. Școlile, colegiile și universitățile vor rămâne deschise și este încurajat lucrul în regim de telemuncă, scrie profit.ro
0
1
