Enel își reorganizează toate business-urile din România. Cele trei firme de distribuție ar putea fuziona ● Proiectul Casa Unirea a fost regândit. Ministerul Agriculturii pregătește magazine mobile ● Cine nu are un oraș-magnet să își facă ● Finanțare europeană de 10 milioane lei pentru un spital fără spațiu și personal ● Alege ce e foarte greu. Acolo, nu ai competiție ● Sindalimenta, despre închiderea pieţelor: Guvernul dă o lovitură fatală producătorilor agricoli ● Orban anunţă scheme de ajutor de stat pentru HoReCa şi pentru zona culturală privată ● Sărbători digitale. Pandemia de coronavirus a accelerat trecerea la online cu 5 ani ● Rețeta dureroasă a echilibrului bugetar – din perspectiva crizei de acum 10 ani și a prognozei europene pentru următorii ani ● Premierul, despre suspendarea activităţii pieţelor închise: Merg persoane în vârstă, vulnerabile ● Cu doi din trei romani analfabeti digital, statul viseaza sa scoata economia din Epoca de piatra ● Preşedintele Turciei l-a concediat pe guvernatorul Băncii Centrale în urma deprecierii lirei.
Enel își reorganizează toate business-urile din România. Cele trei firme de distribuție ar putea fuziona. Grupul italian Enel începe reorganizarea activităților sale din România, potrivit unor surse din piața de energie. Statul roman a fost înștiințat. Reorganizarea activităților grupului italian Enel din România, care a mai fost avută în vedere anii trecuți, când Enel tatona posibilitatea de a vinde afacerile de la noi, dar a fost ulterior abanadonată, revine în actualitate. Aflăm despre acest lucru dintr-o informare a Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), societate a statului roman care, printre altele, este acționar minoritar și la unele dintre companiile pe care le deține Enel în România. “Se ia act de Memorandumul de înțelegere dintre Enel SpA și SAPE SA și se mandatează Directoratul să desfășoare atât procedurile legale premergătoare, cât și cele de negociere necesare în procesul de reorganizare a societăților din grupul Enel”, se arată într-o decizie a Adunării Generale a Acționarilor SAPE de la finalul lunii trecute. Asta după ce, cu o lună înainte, AGA SAPE aproba “achiziția serviciilor având ca obiect consultanță, asistență și reprezentare juridică a SAPE SA în procesul de reorganizare a societăților din România ale Grupului Enel și mandatarea Directoratului SAPE SA pentru organizarea procedurii de achiziție a serviciilor și semnarea contractului de servicii aferent”, scrie Economica.net.
Proiectul Casa Unirea a fost regândit. Ministerul Agriculturii pregătește magazine mobile. După ce proiectul Casa Unirea inițiat de fostul ministru al Agriculturii își propunea să devină o rețea de 80 de magazine la nivel național, actuala conducere de la minister a regândit proiectul, susținând că nu era fiabil în forma inițială. Luna trecută, Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea, companie de stat înființată de Ministerul Agriculturii la sfârșitul anului 2018, în mandatul ministrului social-democrat Petre Daea, a închis singurele două magazine, din București și Sibiu. Nereguli au fost anunțate în exclusivitate de Profit.ro în luna martie. Vechea conducere a Casei de Comerț Agroalimentar Unirea a fost schimbată, iar actuala conducere propune acum proiecte mărețe pentru micii fermieri și producători, conform Agro TV. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, actualul director general al Casei Unirea, Eliza Constantinescu, a venit cu informații importante legate de viitorul acestei societăți. Potrivit acesteia, Casa Unirea nu vrea să fie o societate de ajutor, ci una comercială, care să genereze profit pentru toate părțile implicate. ”Această Societate are nevoie de o restartare, în sensul creării unui mecanism care să se adreseze tuturor producătorilor, nu doar anumitor categorii. Eu încerc să le spun tuturor că această societate nu este de ajutor, ci este o Societate Comercială, a unui minister, a unui acționar, dar care trebuie să producă. Ca ea să producă beneficii tuturor, trebuie ca și ea să aibă venituri. De aici pornim. Dacă inițial s-au luat niște hotărâri din care unii au înțeles că e totul gratis, s-a văzut că s-a greșit. Nu poate să fie gratis, pentru că banii trebuie să se întoarcă atunci când investești în ceva, scrie Profit.ro.
Cine nu are un oraș-magnet să își facă. Unul din conceptele cele mai interesante în ceea ce privește dezvoltarea urbană este cel de oraș-magnet. Este ușor de bănuit la ce se referă în practică ideea de oraș-magnet și anume la zonele urbane care atrag investiții, forță de muncă din zonele limitrofe și contribuie la dezvoltarea unei întregi regiuni. Mai greu de bănuit este cât de importante au fost în ultimii ani orașele din România și care a fost rolul acestor centre urbane în dezvoltarea țării. O analiză prezentată recent în cadrul unei conferințe de specialitate de către Marcel Ionescu-Heroiu, expert în dezvoltare urbană al Băncii Mondiale, arată cât de mult au contribuit orașele la progresul economiei și la creșterea nivelului de trai. Astfel, începând cu anul 2019, România este calificată ca țară dezvoltată. Progresul, respectiv creșterea produsului intern brut pe cap de locuitor a demarat în forță începând cu anul 2000. Astfel, în această perioadă, România a depășit la capitolul PIB pe cap de locuitor Serbia, Croația sau Grecia și s-a apropiat de Ungaria și Polonia. Această creștere se datorează într-o proporție covârșitoare orașelor. În așa-numitele zone urbane funcționale, care includ teritoriile din jurul unui oraș în care se poate ajunge într-o oră, trăiește 76% din populația României și aceste zone generează 98% din produsul intern brut. Studiul Băncii Mondiale arată clar că fără un motor urban, zonele nu se pot dezvolta. Iar regiunile cele mai slab dezvoltate, din estul și sudul României sunt lipsite de astfel de orașe care pot să fie un motor al dezvoltării, potrivit RFI.ro.
Finanțare europeană de 10 milioane lei pentru un spital fără spațiu și personal. Spitalul Caritas din Roșiorii de Vede a fost în centrul multor controverse provocate de fostul manager Lucian Alexe, trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni de corupție. Cu toate acestea, el a fost menținut în funcție până la debutul pandemiei de coronavirus în județul Teleorman. Motivul demiterii, însă, a fost acela că Alexe a încercat să amâne pregătirile spitalului pentru a deveni suport pentru bolnavii de Covid-19, fapt ce a dus la infectarea a 14 cadre medicale în primele luni ale pandemiei. În 2019 însă, când Alexe conducea spitalul, Primăria Roșiorii de Vede direcționa bani europeni în dotarea spitalului, deși unitatea medicală nu avea spațiu pentru montarea noilor echipamente și nu există momentan personal calificat pentru utilizarea respectivelor echipamente. Potrivit unor surse din instituție există riscul ca banii europeni să fie pierduți pentru că nu s-au asigurat din timp condițiile pentru implementarea proiectului, scrie Investigatoria.ro
Cristian Hossu. Alege ce e foarte greu. Acolo, nu ai competiție. Când l-am întâlnit prima oară pe Cristi Hossu, l-am asociat în mintea mea cu un cuvânt: intens. Vorbind cu el, am înțeles de unde vine acest sentiment: din principiile pe care-și bazează munca și viața. Unul dintre ele, pe care-l predă lui Jason, fiul lui de nouă ani, este că eșecul nu-i o opțiune. Ce-i spune? ”e normal să simți frustrarea, dar e important să continuăm până reușim”.
E cofondator al unei constelații de companii. Cea mai cunoscută e, probabil, Universum – al treilea cel mai mare organizator de evenimente din România. Are în portofoliu GoTech World, unul dintre evenimentele importante de tehnologie ale acestei părți de lume. Evident, criza prin care trecem azi a pus la pământ și industria, și munca lui de o decadă. Acesta, spune, e cel mai mare regret. ”Deși n-ar trebui să-l am, pentru că nu pot controla”. Dar sunt alte lucruri pe care le poate controla: pregătire, acțiunea, decizia. În patru zile, au lansat Good Food, un business nou de food, de exemplu. Platforma de management de evenimente, myconnector, a devenit, dintr-un instrument intern, un produs care se așează acum pe o piață globală, scrie Andreea Roșca pe blogul ei.
Sindalimenta, despre închiderea pieţelor: Guvernul dă o lovitură fatală producătorilor agricoli. Noua decizie a Guvernului de a închide pieţele care funcţionează în spaţii închise dă o lovitură fatală producătorilor agricoli pentru care piaţa reprezintă singura oportunitate pentru valorificarea producţiei, susţin Sindicatele din Industria Alimentară (Sindalimenta). „După un an în care agricultura a fost unul dintre cele mai lovite sectoare ale economiei prin existenţa unei secete fără precedent, (...) acum a venit vremea ca şi micii producători agricoli să primească o lovitură nimicitoare prin închiderea pieţelor agroalimentare începând de luni, 9 noiembrie. Înaintea acestei măsuri aberante, (...) au plătit cu locurile de muncă angajaţii din sectorul HoReCa şi în mod direct transportatorii şi cei din industria alimentară. Stocurile de alimente create, refuzul şi dezinteresul manifestate pentru acordarea unor forme de sprijin acestor sectoare au condus la închiderea multor afaceri şi la creşterea numărului de şomeri. Chiar dacă a revenit după declaraţiile iniţiale şi a precizat că este vorba doar despre pieţele care funcţionează în spaţii închise, preşedintele ne demonstrează că nu ştie cum arată pieţele din marile oraşe (...) Noua decizie a Guvernului care conduce România da o lovitură fatală producătorilor agricoli pentru care piaţa reprezintă singura oportunitate pentru valorificarea producţiei", se arată într-un comunicat al Sindalimenta,citat de Adevărul.
Ludovic Orban anunţă scheme de ajutor de stat pentru HoReCa şi pentru zona culturală privată. Premierul Ludovic Orban a anunţat duminică seară, la B1 TV, că Guvernul va introduce o formă de ajutor de stat pentru firmele din HoReCa, compensând 20% din pierderea cifrei de afaceri raportat la 2019, dar a precizat că este necesară aprobarea Comisiei Europene în acest caz. Orban a mai anunţat şi ajutoare de stat pentru "zona culturală privată", subliniind că în acest caz schema de ajutor este mai greu de realizat, dat fiind că persoanele care activează în acest domeniu activează sub diferite forme. "În zona HoReCa, pe lângă măsurile pe care le-am adoptat, vom introduce o formă de ajutor de stat care am văzut că este deja folosită în două ţări europene. Este o schemă în care compensezi pierderea prin compensarea a 20% din pierderea cifrei de afaceri raportat la 2019. Efectiv se dau bani, 20% din pierderea pe cifra de afaceri", a declarat premierul. Orban a explicat că această măsură de ajutor ar urma să fie aplicată prin Ministerul Economiei, scrie ziarul Bursa.
Sărbători digitale. Pandemia de coronavirus a accelerat trecerea la online cu 5 ani. Consumatorii americani cumpără tot mai mult online, atât ca număr, cât și ca frecvență, arată Indexul Retail-ului din SUA, publicat de IBM și citat de TechCrunch. Gigantul american arată că pandemia a accelerat cu 5 ani trecerea de la shoppingul tradițional către cumpărăturile efectuate în mediul online. Sărbătorile de iarnă vor accentua și mai mult trecerea la comerțul online, acesta urmând să aconteze vânzări totale de 189 de miliarde de dolari în acest an în Statele Unite, cu 33% mai mult decât în 2019, potrivit unei estimări a Adobe Analytics, citată de același site. Scădere de 60% la haine. Raportul IBM arată că magazinele de haine sunt așteptate să consemneze un declin de 60% în acest an, în vreme ce comerțul online consemnează un plus de 20% pe tot anul, scrie Libertatea.
Rețeta dureroasă a echilibrului bugetar – din perspectiva crizei de acum 10 ani și a prognozei europene pentru următorii ani. România se apropie rapid de o periculoasă intersecție între nivelul veniturilor din impozite și contribuții sociale și cheltuielile cu salarii bugetare plus beneficii sociale (în cea mai mare pensii, dar și diverse ajutoare). Datele calculate de specialiștii Comisiei Europene arată că aplicarea întocmai a legislației deja adoptate inclusiv majorarea cu 40% a pensiilor ar conduce spre un nivel de avarie al cheltuielilor statului, care ar rămâne, practic, fără bani pentru dezvoltare. Concret, vă prezentăm evoluția raportului dintre cele mai importante cheltuieli și venituri ale statului din 2015 încoace. Pentru a avea o referință, am adăugat și valorile istorice calculate pentru anii 1995, 2000, 2005 și anul aderării 2007, precum și pe cele din precedenta criză economică, de acum un deceniu, scrie Cursdeguvernare.ro.
Premierul Ludovic Orban, despre suspendarea activităţii pieţelor închise: Merg persoane în vârstă, vulnerabile. Premierul Ludovic Orban susţine că suspendarea activităţii pieţelor care funcţionează în spaţii închise se justifică prin faptul că acestea „nu sunt foarte bine amenajate”, iar cei care merg la piaţă sunt persoane în vârstă, mult mai vulnerabile. Premierul Ludovic Orban susţine că activitatea pieţelor care funcţionează în spaţii închise este suspendată pentru 30 de zile. „În general nu sunt pieţe foarte bine amenajate, Nu au sisteme de ventilaţie, nu au avut un sistem de a asigura măsurile de protecţie sanitară. Cei care merg la piaţă sunt mai în vârstă, mult mai vulnerabili”, a spus Ludovic Orban, la postul B1Tv. „Ne cerem scuze pentru inconvenientele pe care le creăm printr-o astfel de măsură, dar măsura în sine este o măsură care doreşte să păstreze la minimum riscurile de contaminare, mai ales ale persoanelor în etate care sunt cei mai mulţi dintre cei care beneficiază de acest serviciu”, a mai spus el, potrivit Ziarului Financiar.
Cu doi din trei romani analfabeti digital, statul viseaza sa scoata economia din Epoca de piatra. Vorbim de digitalizarea Romaniei, in conditiile in care 2 din 3 romani sunt analfabeti digital, adica nu au nici macar cunostinte de baza legate de folosirea unui calculator si a programelor de pe acesta. Mai mult, potrivit oficialilor Google Romania, IMM-urile noastre, nu sunt capabile sa fie prezente online desi au la indemana toate cunostintele necesare pentru a-si dezvolta in online afacerile. "Noi am semnat chiar recent un momorandum cu Ministerul Educatiei si am inceput sa colaboram foarte indeaproape, din martie-aprilie, de cand a inceput pandemia ca sa sustinem continuarea scolilor. Noi aveam deja produsele respective, pe care le ofeream si inainte gratuit pentru scoli, dar nu erau folosite. Si va dati seama, in momentul in care a venit pandemia, zeci de mii de profesori si mii de scoli au avut nevoie de acest suport", a declarat Dan Oros, director de marketing al Google Romania, potrivit ziare.com
Preşedintele Turciei l-a concediat pe guvernatorul Băncii Centrale în urma deprecierii lirei. Preşedintele Turciei, Tayyip Erdogan, l-a demis sâmbătă pe guvernatorul Băncii Centrale, Murat Uysal, şi l-a înlocuit cu fostul ministru de Finanţe Naci Agbal, după ce lira s-a depreciat în ultimele săptămâni, transmit Reuters şi DPA, potrivit Agerpres. Decizia a fost anunţată într-un decret oficial publicat în Jurnalul Oficial dar fără a se preciza motivul înlocuirii guvernatorul Băncii Centrale a Turciei (CBRT). Vineri dimineaţa, moneda Turciei s-a depreciat cu 1,7% şi se tranzacţiona la 8,56 lire/USD, un nou nivel scăzut record, chiar dacă dolarul american a coborât joi la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani în raport cu yuanul chinez şi s-a depreciat şi în raport cu alte monede asiatice, pe măsură ce candidatul democrat la alegerile prezidenţiale americane, Joe Biden, şi-a majorat avantajul faţă de rivalul său, preşedintele Donald Trump, potrivit Financial Intelligence.ro
UE va investi sute de milioane de euro, din anul 2021, în startup-uri și competențe tehnice ale studenților din România. Fonduri europene de sute de milioane de euro vor fi disponibile, din anul 2021, sub formă de sprijin în deschiderea unor startup-uri de către studenții din România, precum și pentru centre de competențe tehnice în universități. Pe partea de mici afaceri care vor fi deschise de către studenți cu bani de la Uniunea Europeană, vorbim despre programul Innotech Student. În total, 417 milioane de euro vor fi disponibili pentru acest program, începând cu anul 2021. Reamintim că programul Innotech Student a început în 2020, cu depunerea proiectelor de către administratorii de granturi - universități, ONG-uri, sindicate, patronate etc. Până pe 30 septembrie (data limită), au fost depuse 351 de cereri de finanțare, care însumează 685 milioane de euro, scrie Startupcafe.ro.
