​Guvernul închide pieţele, dar habar nu are care va fi impactul asupra economiei şi a consumatorului ● Florin Cîţu anunţă că anul viitor vor continua majoritatea măsurilor - şomaj tehnic, amânarea plăţii ratelor - chiar dacă poate nu în aceeaşi formă ● Comisia Europeană verifică legea prin care s-au dat gratis terenurile de la Romexpo. S-a reclamat un ajutor de stat pentru grupul Iulius ● Apărați piețele! ● Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial ● Statul va suporta în total 1,33 miliarde de euro din planul de restructurare al companiei CE Oltenia ● Cinema City, cel mai mare operator de cinema din România, închide din nou cinematografele, abia redeschise ● Cristian Păun: Guvernele trebuie să facă astăzi un balans foarte dificil între problema medicală și problema economică ● Doi foști angajați Google și-au făcut un startup. Valorează 5 miliarde de dolari după 4 ani.

Business reportFoto: Colaj foto

​Guvernul închide pieţele, dar habar nu are care va fi impactul asupra economiei şi a consumatorului. „Suntem buni doar să plătim taxe. Strângem leu pe leu să plătim taxele şi din ce ne mai rămâne, trăim“. În piaţa Obor, unde sunt 250 de producători şi 200 de agenţi economici, merg zilnic 10.000 de persoane. Pieţele se închid, micul producător este sufocat, dar nimeni nu poate măsura impactul. În ţară sunt 35 de pieţe care fac parte din Aso­ciaţia Administratorilor Pieţelor din România, însă numărul lor este mai mare, pentru că există cel puţin o piaţă în fiecare oraş cu peste 20.000 de locuitori. Astfel, ar trebui să avem cel puţin 72 de pieţe. Dacă majoritatea s-au închis, ce să facă micul producător, să iasă în pragul iernii să vândă în faţa porţii? Ministerul Agriculturii nu are studii privind numărul sau traficul din pieţele agro-alimentare româneşti ori vânzările pe care le au. Câţi oameni vor fi afectaţi de măsura luată de guvernanţi? Unde să-şi ducă marfa? Care vor fi pierderile? Piaţa Obor, cea mai mare din Capitală, unde merg zilnic în medie 10.000 de persoane şi găzduieşte 250 de producători şi 200 de agenţi economici, a luat în weekend măsurile de protecţie necesare împotriva noului coronavirus pentru a rămâne deschisă, deşi din cauza ei guvernanţii au hotărât închiderea tuturor pieţelor agro-alimentare acoperite, scrie Ziarul Financiar.

Florin Cîţu anunţă că anul viitor vor continua majoritatea măsurilor - şomaj tehnic, amânarea plăţii ratelor - chiar dacă poate nu în aceeaşi formă. Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a anunţat, luni seară, că unele măsuri luate de Guvern, cum ar fi şomajul tehnic, IMM Invest sau amânarea plăţii ratelor, au funcţionat anul acesta şi că vor putea continua anul viitor, dar „poate nu vor avea aceeaşi formă”. „Măsura şomajului tehnic a funcţionat, durează până la finalul anului, nu a fost niciodată oprită anul acesta. Pe timpul anului au fost companii care... sau au fost decizii ale Guvernului care au fost luate în urma acestei crize de sănătate şi dacă a fost închis un anumit sector sau o anumită zonă, acestea au beneficiat de şomaj tehnic. Să nu uităm că este o măsură care va rămâne, zic eu, şi după această criză, acea măsură a muncii flexibile. Sunt măsuri pentru a susţine forţa de muncă care funcţionează. Pe partea cealaltă, de susţinere a investiţiilor, IMMInvest continuă şi anul viitor. Plafonul este epuizat până la 15 miliarde, mai sunt 5 miliarde de lei de epuizat, deci încă nu s-a epuizat, deci aceste măsuri continuă şi sunt măsurile care au ajutat la creşterea economică în această perioadă”, a declarat Florin Cîţu, potrivit Adevărul.

Comisia Europeană verifică legea prin care s-au dat gratis terenurile de la Romexpo. S-a reclamat un ajutor de stat pentru grupul Iulius. Fondul imobiliar NEPI s-a plâns la Bruxelles că Iulius Group, un competitor din sectorul centrelor comerciale, primește indirect terenuri evaluate la 300 de milioane de euro într-una din cele mai râvnite zone ale Capitalei. Executivul european a solicitat autorităților române informații despre legea prin care terenuri de 300 de milioane de euro sunt acordate gratuit Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), au declarat pentru Libertatea surse din domeniu. Acțiunea Comisiei Europene este o reacție la o petiție depusă de grupul Nepi Rockastle, care acuză că actul normativ favorizează grupul Iulius, controlat de omul de afaceri Iulian Dascălu, precizează sursele citate, scrie ziarul Libertatea.

Apărați piețele! Anunțul închiderii piețelor agro-alimentare a inflamat spiritele din mai multe direcții. Reprezentanții producătorilor protestează amenințând că vor fi nevoiți să arunce produsele pentru că nu vor avea unde să le mai vândă. O parte dintre cumpărători sunt și ei nemulțumiți. Premierul Orban a cerut primarilor să asigure mutarea producătorilor în spații deschise, iar edilii au găsit rapid soluții. Astfel, peste noapte, piața Obor a fost organizată în așa fel încât să rămână deschisă, după cum a declarat primarul sectorului 2, din București. Ceea ce se putea face în urmă cu o lună sau două se întâmplă acum contra-cronometru și sub amenințarea închiderii. În cele mai multe cazuri, măsurile sunt foarte simple și ele se referă la respectarea regulilor de distanțare fizică și de folosire a măștii de protecție. Peste tot în Europa, în primăvara acestui an, măsura închiderii piețelor agro-alimentare a fost dificilă. Cele mai multe guverne europene au evitat să ia o decizie de acest fel, pentru că piețele sunt considerate importante atât pentru micii producători agricoli, cât și pentru consumatori, scrie rfi.ro

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente. Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe septembrie 2020, exporturile au depășit șase miliarde euro dar au rămas sub nivelul din aceeași lună a anului trecut (-0,5%), în timp ce importurile au avansat cu 4%, la peste 7,6 miliarde euro, în apropierea maximului istoric atins în mai 2019, potrivit cursdeguvernare.ro

CE Oltenia, al doilea producător de energie din țară: Statul va suporta în total 1,33 miliarde de euro din planul de restructurare al companiei. Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia vizează un sprijin consistent din partea statului, în anii ce vin, alături de o finanțare generoasă din Fondul de Modernizare, pentru ca societatea, acum al doilea producător din România, să poată finaliza cu succes acest program. Societatea este unul dintre cei mai mari angajatori din țară, cu peste 12.500 de angajați, dintre care 4.000 se vor pensiona în următorii patru ani, conform unei declarații a ministrului economiei, Virgil Popescu, citat de Economica.net.

Cinema City, cel mai mare operator de cinema din România, închide din nou cinematografele, abia redeschise. "Este incredibil de trist să vedem cinematografele noastre fără spectatori și cu ecranele oprite." Cinema City România a decis închiderea, începând de marți, 10 noiembrie, a ultimelor 4 spații rămase deschise, astfel că, pentru o perioadă temporară, își va suspenda activitatea în întreaga țară. În urmă cu trei săptămâni, rețeaua redeschisese cinematografele din întreaga țară - 26 de multiplexuri, cu un total de 237 de săli, în 19 orașe, temporar suspendate cu doar o săptămână înainte. Decizia este argumentată de Cinema City prin contextul imprevizibil actual. Autoritățile de la București au introdus de astăzi o nouă serie de restricții, situația fiind însă una dificilă inclusiv pe plan cinematografic la nivel global. Cinema City redeschisese spațiile pe 15 octombrie, dar 4 zile mai târziu autoritățile au decis, în București, dar și în alte orașe, să suspende activitatea inclusiv a cinematografelor. În cazul Cinema City, aceasta s-a tradus prin interzicerea cinematografelor în orașe unde rețeaua avea 22 din 26 de spații, scrie Profit.ro

Prof.univ.dr. Cristian Păun: Guvernele trebuie să facă astăzi un balans foarte dificil între problema medicală și problema economică. Trebuie să reînvățăm să stăm în calea banilor. ”Spațiul fiscal pe care îl are România la momentul actual este foarte redus. Nu e o noutate pentru o țară care a crescut mai mereu pe datorie și deficit (am dublat datoria publică la fiecare 4-5 ani). Cu fiecare ciclu economic ne-am îngustat acest spațiu. E imperios necesar să schimbăm complet o paradigmă păguboasă de abordare: creștem prin stimularea nesănătoasă a consumului ce duce inevitabil la deficit și datorie și nu prin investiții (…)La fiecare QE consistent al BCE noi vom tipări lei ca să avem un curs stabil. Nu ar fi mai bine să fim şi noi în Zona Euro? Acest lucru ne-ar disciplina şi responsabiliza (…)O mărire de taxe ar fi o măsură prociclică ce ne-ar putea face şi mai mult rău(…)Nu putem transfera tot costul crizei pe inflaţie, pentru că de aceasta se scapă foarte greu!” Cam aşa sună câteva linii directoare dintr-un amplu interviu pe care prof.univ.dr. Cristian Păun l-a acordat FinEco24News.blogspot.com.

Doi foști angajați Google și-au făcut un startup. Valorează 5 miliarde de dolari după 4 ani. Doi IT-iști care lucrau la Google au plecat din compania americană și și-au deschis un startup de livrări cu mașini autonome, care a ajuns acum, după 4 ani, să valoreze 5 miliarde de dolari, potrivit presei internaționale. Jiajun Zhu a studiat calculatoare în China, la Universitatea Fudan din Shanghai, iar apoi s-a dus în America, unde și-a luat masteratul la Universitatea din Virginia. A făcut ceva practică la Microsoft și Intel, iar în 2008 s-a angajat la Google. La rândul său, Dave Ferguson este din Wellington, capitala Noii Zeelande, și a studiat informatica mai întâi la el în țară, la University of Otago, din orașul Dunedin. Pe urmă, s-a dus în Elveția, la Politehnica din Lausanne, iar apoi și-a dat doctoratul în roboți și calculatoare la Carnegie Mellon University, din SUA. În 2011, s-a angajat la Google, unde a ajuns șef pe zona de computer vision și machine learning. În anul 2016, cei doi ingineri IT au plecat de la Google, unde lucrau în ultima perioadă la proiectul de mașini autonome Waymo al gigantului tech. Ei au înființat un startup în Silicon Valley, la Mountain View mai exact, denumit Nuro, care se ocupă fix cu vehicule autonome, scrie Startupcafe.ro.