​Nu au venit banii pe schemele 1 şi 2 Covid. Schema 3 de investiţii zace nelansată! Stefan Fusea, Camera de Comerţ Brăila: Suntem sătui. Să nu mai lanseze niciun program, să ne dea banii pe programele pe care le-au lansat ● A apărut asigurarea de criză COVID 19 ● Prețurile apartamentelor cresc. Marile orașe resimt o tendință fie de creștere, fie de stabilizare ● Transparența băncii centrale și riscul sistemic: câteva observații empirice ● Cele mai performante instituţii financiare care au grijă de cei mai bogaţi clienţi din lume ● Fonduri pentru firme: Ghid propus la ElectricUp. Câte 100.000 Euro pentru panouri solare și chargere de mașini electrice ● Surpriza anului: industria de băuturi și cea de tutun produc excedent comercial mai mare decât industria auto ● Profesorii care fac saltul de la zero în online. „Mulți sunt la nivelul să-și facă email” ● FMI prevede o revenire economică „în V” în Europa emergentă, cu o creștere de 3,9% în 2021.

Business reportFoto: Colaj foto

Nu au venit banii pe schemele 1 şi 2 Covid. Schema 3 de investiţii zace nelansată! Stefan Fusea, Camera de Comerţ Brăila: Suntem sătui. Să nu mai lanseze niciun program, să ne dea banii pe programele pe care le-au lansat. Ștefan Fusea, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Brăila: Vrem mai repede banii în conturile antreprenorilor ca să poată să îşi desfăşoare activitatea şi să nu creăm o ţară de şomeri. Ştefan Fusea, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Brăila, spune că firmele nu au încasat încă ajutorul de stat prin schemele 1 şi 2 de ajutor de stat pentru companile aflate în dificultate din cauza crizei Covid-19. Guvernul a venit cu un pachet de trei măsuri pentru sprijinirea companiilor în valoare totaă de 1 mld. de euro. Finanţarea vine din bani europeni.„Problema este că au fost lansate aceste trei scheme de ajutor pentru antreprenori, pe care noi, mediul de business, le-am aplaudat şi le-am susţinut, dar ele nu există. Sunt firme calificate care aşteaptă aceşti bani şi s-ar putea ca până să vină banii firmele să nu mai existe”, a spus Ştefan Fusea. Schema de ajutor de stat în valoare totală de 1 mld. de euro este împărţită în trei lini de finanţare: microgranturi de 2.000 de euro pentru micro­întreprinderi, granturi pentru capital de lucru de până la 150.000 de euro şi granturi pentru investiţii. „Am citit că azi se lansează un nou program de ajutor de până la 20% din pierderea din cifra de afaceri pentru HoReCa. Suntem sătui, să nu mai lanseze niciun program, să ne dea banii pe programele pe care le-au lansat”, a mai spus Fusea, potrivit Ziarului Financiar.

A apărut asigurarea de criză COVID 19. Cât te costă să acoperi toate riscurile, de la boală și șomaj până la moștenirea copiilor. Eurolife FFH, o companie cu acționariat grecesc ce funcționează ca membră a grupului Fairfax, a lansat și în România prima poliță de asigurare ce poate acoperi toate riscurile majore la care o familie se expune în timpul unei crize de genul celei prin care trecem în acest moment. Potrivit asigurătorului, este vorba despre un produs complex care îmbină asigurarea de viață cu cea de sănătate și cu cea de șomaj oferind și o componentă de economisire. Polița se poate emite exclusiv online, conform sursei citate, accesând site-ul companiei. Asigurarea poate fi încheiată pe o perioadă de cel puțin șapte ani, cel mai probabil datorită componentei de economisire. Prețul pachetului pleacă de la 120 de lei pe o lună, adică 1.440 de lei pe an, o parte din acești bani mergând către componenta de economisire. Asigurarea Prima, așa cum se numește produsul, acoperă economisirea (la finalul contractului copilul va primi suma asigurată garantată ce depinde de valoarea primei, și asta indiferent de situațiile neprevăzute care pot apărea, inclusiv deces al părintelui), riscul de deces din accident al părintelui (situație în care copilul primește la acel moment în plus 50.000 lei sumă asigurată fixă), acoperiri medicale pentru copil (6.000 lei/an contractual, suma asigurată pentru intervenție chirurgicală din accident și intervenție chirurgicală la nivelul apendicelui, amigdalelor, polipilor nazali; respectiv 200 lei/zi pentru spitalizare din accident, apendicită, amigdalită, polipi nazali și imobilizare în aparat gipsat). Opțional, pachetul poate fi completat cu extraopțiunea de șomaj (caz în care asigurarea acoperă o sumă de 2400 lei/lună, timp de 3 luni / an contractual pentru susținerea activităților celui mic), scrie Economica.net.

Prețurile apartamentelor cresc. Marile orașe resimt o tendință fie de creștere, fie de stabilizare. După un minus de 0,9% în septembrie față de august, suma medie solicitată de către vânzătorii de apartamente noi și vechi din România a înregistrat, în luna octombrie, un avans semnificativ. Este vorba despre o diferență de 2,4% de la o lună la alta, o locuință la bloc ajungând să coste, la nivel național, 1.335 de euro pe metru pătrat util, față de 1.304 euro pe metru pătrat util în prima lună de toamnă, potrivit imobiliare.ro. În patru din cele șase centre regionale poate fi observată o traiectorie ascendentă a prețurilor – în vreme ce în celelalte două tendința a fost, mai degrabă, de stabilizare. Pretențiile vânzătorilor de apartamente au ajuns la o medie de 1.367 de euro pe metru pătrat util în cel mai mare oraș al țării, după un avans de 0,9% față de septembrie, când acestea se situau la 1.355 de euro pe metru pătrat. Spre deosebire de luna trecută, cele două segmente rezidențiale analizate au avut o evoluție asemănătoare: locuințele din blocurile vechi s-au apreciat cu 0,8% în decurs de 31 de zile, de la o medie de 1.328 la 1.338 de euro pe metru pătrat, în vreme ce unitățile locative nou-construite au consemnat un avans de 1% (de la 1.376 la 1.390 de euro pe metru pătrat), conform datelor imobiliare.ro citate de profit.ro.

Transparența băncii centrale și riscul sistemic: câteva observații empirice. Transparența băncii centrale este măsurată utilizând indicele dezvoltat de către Dincer și Eichengreen (2014) și se bazează pe informațiile efective pe care băncile centrale le fac publice. Acesta presupune 15 întrebări referitoare la cinci dimensiuni ale transparenței: (1) transparența politică; (2) transparența economică; (3) transparența procedurală; (4) transparența politicilor și (5) transparența operațională. Indicele ia valoarea minimă 0 dacă banca centrală nu dezvăluie public nicio informație și valoarea maximă 15 în cazul unui grad sporit de transparență. Banca Națională a României (BNR) a înregistrat un trend ascendent în ceea ce privește transparența deciziilor luate și a obiectivelor asumate, pornind de la valoarea de 1,5 din 15 în 1998 și ajungând la 7,5 în 2014 (ultimul an pentru care sunt disponibile date). În această perioadă BNR a trecut printr-un șir de reforme care i-au modificat statutul, aliniindu-l băncilor centrale europene, scrie project-e.ro

Care sunt cele mai performante instituţii financiare care au grijă de cei mai bogaţi clienţi din lume. Bonus: care sunt cea mai bună bancă pentru tineri şi respectiv cea mai bună bancă în vreme de COVID 19. După cum vă promiteam în ultima postare din seara trecută, revin astăzi cu mai multe detalii legate de premierea făcută de cei de la The Banker, pentru partea de private banking. Desigur, cele mai aşteptate ştiri sunt cele legate de numele câştigătorilor. Până atunci aş vrea să subliniez un lucru: şi acest domeniu al activităţii bancare a suferit modificări notabile în pandemie. Locul întâlnirilor în birouri somptuoase, ce inspiră opulenţă şi bun gust a fost luat de întâlnirile online, în faţa camerelor de laptop sau mai ştiu eu ce altfel de device foloseşte fiecare. Unii ceva mai hâtri ar spune că acum se intersectează prin intermediul internetului opulenţa bancherului cu cea a clientului. Oricum bancherii au căzut de acord asupra faptului că schimbări ce se petreceau în mod normal în decursul unor decenii au avut loc anul acesta practic în câteva luni, scrie fineco24news.blogspot.com.

Fonduri pentru firme: Ghid propus la ElectricUp. Câte 100.000 Euro pentru panouri solare și chargere de mașini electrice. Microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii (IMM) din diverse domenii, precum și pensiunile, hotelurile, restaurantele și alte companii HoReCa de toate dimensiunile sunt invitate să-și pregătească deja proiectele pentru a obține fonduri nerambursabile de la stat de câte 100.000 de euro pentru a-și instala panouri fotovoltaice și stații de alimentare a mașinilor electrice. Condițiile de eligibilitate, procedurile de înscriere și alte detalii sunt disponibile în proiectul de Ghid de finanțare pentru programul Electric Up. Ministerul Economiei invită deja posiblii beneficiari să-și pregătească documentațiile pentru accesarea programului Electric-Up în baza proiectului provizoriu de Ghid de finanțare. „În vederea pregătirii tehnice a proiectelor, vă invităm să consultați proiectul ghidului de finanțare ElectricUp, pentru întreprinderi mici și mijlocii și domeniul HORECA, privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp – 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Național, precum și a staţiilor de reîncărcare de minim 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in” - a transmis Ministerul Economiei, în condițiile în care este publicat un proiect de Ghid, nu Ghidul oficial, scrie Starupcafe.ro

Surpriza anului: industria de băuturi și cea de tutun produc excedent comercial mai mare decât industria auto. Institutul de Statistică a publicat datele pe primele nouă luni ale acestui an privind comerțul internațional. Ele sunt ceva mai speciale pentru că oferă repere legate de funcționarea economiei românești în perioada pandemiei în raport cu economia internațională. Altfel spus, arată cât de performantă a rămas economia românească prin mărfurile pe care le-a exportat. Și la ce nivel s-au situat importurile și implicit consumul autohton absorbit de piața locală în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Prima observație este aceea că deficitul de balanță comercială a crescut față de anul trecut cu aproximativ un miliard euro, adică până la 13 miliarde euro. Este cunoscut faptul că perioadele de criză reduc deficitele de balanță comercială sau deficitul de cont curent. Așa s-a întâmplat în criza din anii 2008-2010. Acum este altfel. Consumul a scăzut timp de câteva luni, dar la nivelul acestui an a revenit pe plus. Importurile au scăzut și ele, dar nu atât de mult încât să ducă la reducerea deficitului comercial. Aceste evoluții ne arată că actuala criză este ușor atipică, scrie RFI.ro

Profesorii care fac saltul de la zero în online. „Mulți sunt la nivelul să-și facă email” . Chiar și după luni de zile de la primul efort de trecere a cursurilor în online, nivelul de pregătire tehnică a corpului didactic este o continuă provocare. Ministerul Educației încă face cursuri de pregătire, în timp ce în țară școala online creează discrepanțe majore între copii. Ministerul Educației încă organizează, în plină perioadă de trecere totală a școlilor în sistem online, cursuri pentru formarea cadrelor didactice într-ale predatului pe internet. Chiar și după atâtea luni în care școlile s-au pregătit și au trecut prin scenarii colorate în funcție de gravitatea ratei de infectare cu Covid-19 din localități, dificultățile predării online sunt majore. Nu există un efort sistemic pentru acomodarea cu sistemul online, iar eforturile profesorilor au fost în toată această perioadă mai degrabă după sistemul „fiecare după puteri”: cei care au vrut mai mult și care au avut resurse mai multe la îndemână s-au adaptat mai repede și mai bine la online, scrie Europa Liberă.

FMI prevede o revenire economică „în V” în Europa emergentă, cu o creștere de 3,9% în 2021. Produsul Intern Brut al regiunii Europei Emergente ar putea crește cu 3,1% în 2021, după o scădere de 4,6% în 2020, potrivit previziunilor actualizate din raportul macroeconomic de toamnă al Fondului Monetar Internațional (FMI). Mai departe, experții FMI „se așteaptă la o relansare în V, prognozând creșteri cu dinamici anuale de 3,4% în 2022, respectiv de 3% în 2023”, remarcă Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania (BT), într-un raport al băncii publicat marți, scrie cursdeguvernare.ro