BNR vorbește în motivarea deciziei de politică monetară de inițierea în perspectivă apropiată a consolidării bugetare. Vezi în text ce sunt ratele dobânzilor de referință și de ce sunt ele atât de importante

de DP     HotNews.ro
Joi, 12 noiembrie 2020, 16:17 Economie | Finanţe & Bănci


Mugur Isarescu, Guvernatorul BNR
Foto: BNR
Datele economice confirmă o redresare peste așteptări a economiei pe parcursul verii, susținută de programele guvernamentale și de măsurile de politică monetară ale BNR, care se va întrerupe însă probabil spre finele acestui an, sau chiar se va inversa ușor, pe fondul recrudescenței pandemiei și al restricțiilor de mobilitate, avertizează BNR în motivarea deciziei de politică monetară luate joi. Mai mult, cei 9 membri ai Consiliului de Administrație vorbesc pentru prima oară de prioritatea inițierii în perspectivă apropiată a consolidării bugetare. ”Incertitudini și riscuri crescute decurg din perspectiva conduitei politicii fiscale, mai ales în absența proiectului de buget pentru 2021 și în contextul electoral, dar și necesara inițiere în perspectivă apropiată a consolidării bugetare”

Așa cum s-a anticipat, economia a suferit o contracție severă în trimestrul II 2020, de 10,3% în termeni anuali și 11,9% în termeni trimestriali, sub impactul pandemiei și al măsurilor restrictive impuse în contextul stării de urgență, mai arată Banca Centrală.

Declinul a fost cauzat în principal de scăderea amplă a consumului populației, în timp ce investițiile (formarea brută de capital fix) au continuat să crească ușor, pe fondul majorării investițiilor în utilaje și al rezilienței activității în construcții. Dinamica anuală a consumului administrației publice a rămas la un nivel de două cifre, deși s-a redus ușor față de trimestrul anterior.

Totodată, comprimarea masivă a exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o vizibil pe cea importurilor determinând o reamplificare a dinamicii anuale a soldului negativ al balanței comerciale. Deficitul de cont curent a continuat totuși să scadă în termeni anuali ca urmare a ameliorării dinamicii balanței veniturilor primare și a celor secundare, pe seama veniturilor din participații la capital și a intrărilor din fonduri europene.

Cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată arată o redresare mai consistentă a economiei în trimestrul III decât cea anticipată anterior, deși inegală. Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul și cele auto-moto au revenit în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală, reapropiindu-se de volumele din februarie sau chiar depășindu-le, în timp ce variația anuală a serviciilor prestate populației a rămas negativă, diminuată totuși la o treime față de cea din trimestrul anterior. Totodată, creșterea anuală a volumului lucrărilor de construcții s-a accelerat ușor, iar producția industrială și comenzile noi din industria prelucrătoare au recuperat o mare parte a declinului din trimestrul II, în timp ce investițiile străine directe nete au consemnat o scădere amplă în iulie-august, în raport cu aceeași perioadă a anului anterior.

Condițiile financiare au continuat să se amelioreze, sub impactul celor trei scăderi succesive ale ratei dobânzii de politică monetară și pe fondul lichidității furnizate băncilor de către banca centrală, de natură să permită finanțarea corespunzătoare a economiei reale și a sectorului bugetar, în condiții de relativă stabilitate a cursului de schimb leu/euro.

Păstrarea încrederii în moneda națională, în contextul adâncirii deficitelor gemene, reprezintă un element central al conducerii politicii monetare în acest an, presupunând o reducere graduală și sustenabilă a ratelor dobânzilor pe piața monetară și a celor la creditele în lei. Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au continuat în ultimele luni tendința descendentă, deși relativ încetinită și marcată recent de unele mici oscilații, iar randamentele titlurilor de stat și-au prelungit mișcarea descrescătoare, atingând în cazul maturității de zece ani valori minime ale ultimilor 4 ani.

La rândul său, rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienților nebancari a continuat să scadă în trimestrul III, coborând la finele său la minimul ultimilor aproape 3 ani.

Fluctuațiile recente ale cursului de schimb leu/euro - antrenate de creșterea aversiunii globale față de risc în contextul reacutizării crizei pandemice, dar și de decizii politice interne ce induc riscuri la adresa sustenabilității finanțelor publice – au fost sensibil mai modeste decât cele din regiune.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accentuat ușor creșterea în septembrie, după schimbarea de direcție din luna august, ajungând la 4,0%, de la 3,6% în iulie, în condițiile revigorării creditării în lei, îndeosebi pe segmentul societăților nefinanciare, susținută inclusiv de programul IMM Invest România. Ponderea în total a creditelor în lei a urcat la 68,8%, reprezentând recordul perioadei post-ianuarie 1996.

Incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate în actualul context, inducând riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflației pe orizontul proiecției. Sursa lor majoră rămâne, cel puțin pe termen scurt, pandemia de coronavirus și măsurile restrictive asociate - în contextul noului val ce crește puternic în intensitate - și impactul exercitat de acestea asupra economiei interne și a celei europene/globale.

Incertitudini și riscuri crescute decurg din perspectiva conduitei politicii fiscale și a celei de venituri, mai ales în absența proiectului de buget pentru 2021 și în contextul electoral, date fiind potențiala creștere mai pronunțată a cheltuielilor bugetare în 2020 - cu repercusiuni asupra execuțiilor bugetare viitoare, implicit asupra primei de risc suveran -, dar și necesara inițiere în perspectivă apropiată a consolidării bugetare; impactul consolidării ar putea fi contrabalansat parțial de atragerea fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică și prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE.

Incertitudini și riscuri semnificative decurg de asemenea din mediul extern, în condițiile redresării relativ mai solide a economiilor europene în trimestrul III, care ar putea fi însă întreruptă sau chiar inversată ușor de noul val pandemic și de măsurile restrictive asociate.

Ce sunt ratele dobânzilor de referință și de ce sunt ele atât de importante?

Indicii de referință bazați pe rata dobânzii – cunoscuți și sub denumirile „rate ale dobânzilor de referință”, „rate de referință”, „dobânzi de referință” sau ”dobânzi-cheie”– sunt rate ale dobânzilor actualizate periodic și accesibile publicului. Acestea reprezintă o bază utilă pentru toate tipurile de contracte financiare, precum credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai complexe, arată un documentar de pe site-ul BCE.

Ratele de referință sunt calculate cel mai adesea pentru a reflecta costul împrumuturilor pe diferite piețe. De exemplu, acestea ar putea reflecta costurile suportate de bănci pentru împrumuturile pe care le contractează unele de la altele sau pentru obținerea de fonduri din alte surse, precum fonduri de pensii, societăți de asigurare și fonduri de piață monetară.

Ele au un rol esențial în sistemul financiar și în cel bancar, precum și în economie în ansamblu. Dar ce anume le face atât de importante? Și din ce motive sunt, în prezent, reformate?

Ratele dobânzilor de referință sunt amplu utilizate la nivelul economiei, atât de persoane fizice și de companii la nivelul întregului sistem economic.

De exemplu, băncile le utilizează atunci când acordă împrumuturi clienților persoane fizice sau companii.
O bancă ar putea accepta să împrumute bani unei companii la o rată a dobânzii convenită, stabilită la o anumită rată a dobânzii de referință plus 2%, ceea ce înseamnă că respectiva companie ar plăti o dobândă cu 2% superioară ratei de referință actuale. Așadar, costul împrumutului crește dacă rata dobânzii de referință se majorează și scade dacă rata dobânzii de referință se reduce. În acest caz, rata dobânzii de referință poate constitui o referință fiabilă, independentă și relativ simplă pentru toate părțile implicate.

Companiile, băncile și alte organizații pot utiliza, de asemenea, ratele dobânzilor de referință pentru a evalua poziții bilanțiere; cu alte cuvinte, aceste rate permit unui contabil să calculeze mai ușor care este valoarea companiei (mai exact, a activelor financiare pe care aceaste le deține).

Ratele dobânzilor de referință sunt, de asemenea, utilizate în operațiuni financiare mai complexe, precum emisiunea de titluri de valoare cu dobândă variabilă, opțiuni, contracte forward și swapuri.

Alte utilizări ale ratelor dobânzilor de referință calcularea penalităților pentru descoperirile de cont aferente conturilor de numerar, calcularea dobânzilor pentru unele depozite ale persoanelor fizice și acordul privind dobânzile la credite ipotecare și împrumuturi pe segmentul de retail.

Ratele dobânzilor de referință ajută de asemenea băncile centrale să își îndeplinească funcțiile. Dacă o rată a dobânzii de referință reflectă în mod corect ratele la care băncile acordă și contractează împrumuturi, aceasta ne poate ajuta să înțelegem mai bine funcționarea piețelor financiare și disponibilitatea banilor din piață. Aceasta poate sta la baza deciziilor de politică monetară: dacă se cunoaște cât de ușor pot băncile să acceseze fonduri, se poate estima rapiditatea cu care băncile respective vor putea transfera fondurile sub formă de împrumuturi companiilor și populației. Și toate acestea se reflectă, în cele din urmă, în nivelul prețurilor.

În plus, cunoașterea ratelor actuale ale dobânzilor de referință permite BNR monitorizarea impactului deciziilor de politică monetară






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2741 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by