Deteriorarea perspectivelor economice, introducerea măsurilor de urgență pentru combaterea pandemiei COVID-19 și a consecințelor sale economice și sociale pot explica doar parțial creșterea proiectată a deficitului, se arată într-un document al Comisiei Europene. Potrivit acestuia, factorii importanți ai situației fiscale care au fost deja prezentați înainte de pandemia din 2020 nu au fost modificați. „Aceștia includ creșteri mari nefinanțabile ale pensiilor, alocații mai mari pentru copii, reduceri ale impozitelor indirecte și reduceri ale contribuțiilor la asigurările sociale pentru unele categorii de lucrători”, se arată în document.
Conform sursei citate, încercările guvernului de a modera impactul unora dintre aceste măsuri au fost respinse de Parlament și rezultatul este necunoscut.
• Cu toate acestea, chiar dacă propunerile privind o creștere moderată a pensiilor și alocațiilor pentru copii sunt adoptate în cele din urmă, perspectivele fiscale vor rămâne nefavorabile, având în vedere că vor continua să crească cheltuielile și nu există nicio prevedere pentru finanțarea cheltuielilor mai mari din resurse suplimentare sau reduceri de costuri.
Comisia mai spune că autoritățile vor trebui să ia în considerare acțiuni structurale substanțiale atât pe partea veniturilor, cât și a cheltuielilor pentru a pune deficitul pe o cale descendentă și pentru a preveni o creștere bruscă a datoriei ca procent din PIB.
• Având în vedere incertitudinea ridicată actuală, riscurile de sustenabilitate fiscală vor fi reevaluate în primăvara anului 2021.
• În funcție de evoluția pandemiei, măsurile de urgență ar trebui să fie ajustate și combinate cu măsuri de susținere a recuperării.
• Măsurile de sprijinire a redresării pe tot parcursul anului 2021, așa cum sugerează scrisoarea trimisă de vicepreședintele executiv Dombrovskis și comisarul Gentiloni ministrului român al Finanțelor Publice Cîtu pe 19 septembrie 2020, ar trebui adaptate la situația specifică a țării și ar trebui să fie temporare și bine orientate.
• Prin urmare, statele membre ar trebui să evite introducerea de măsuri cu un impact negativ permanent asupra soldurilor bugetare.
• Având în vedere prognozele de toamnă ale Comisiei Europene și a analizei recentelor evoluții macroeconomice și bugetare, România nu a prevăzut ajustările care ar fi necesare pentru a se asigura că deficitul excesiv identificat în recomandare este corectat în viitorul anticipat.
Pentru mai multe detalii citește documentul: Situatia fiscala din Romania - 2020 - Comisia Europeana
Din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului privind deficitul prevăzut în tratat. Având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă în contextul pandemiei de coronavirus, Comisia consideră că, în acest moment, nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României. Comisia va reexamina situația bugetară a României în primăvara anului 2021.
