​Cum s-a reciclat Remus Truică, care-i căra geanta lui Năstase: din inculpat, în afacerist din umbră ● Daniel Florea, fostul primar al sectorului 5, a cheltuit nejustificat 50.000 de euro din bani publici pe călătorii în străinătate ● Cum ar fi arătat echilibrul României fără criza Covid ● Compania Moderna a anunţat la ce preţ va vinde vaccinul anti-COVID-19 ● Comisia Naţională de Prognoză continuă să vadă piaţa muncii în roz ● Cum creezi o comunitate în care oamenii sunt fantastici ● Transgaz a finalizat lucrările la gazoductul BRUA într-o zi liberă, de duminică ● Câte vaccinuri Covid 19 poate primi România din primul lot ● În pandemie, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 17,8%. Salamul Victoria s-a scumpit cel mai mult, cu 25%

Business reportFoto: Colaj foto

​Cum s-a reciclat Remus Truică, care-i căra geanta lui Năstase: din inculpat, în afacerist din umbră. Judecat pentru trafic de influență, fostul șef de cabinet al lui Adrian Năstase s-a apucat de trafic de gunoaie. Concubina Diana-Ionela Cîțu este doar persoana interpusă, paravanul de afaceri al lui Remus Truică. Beneficiarul real al afacerii este, însă, "creierul" Truică. Cum se naște o afacere de succes? Cu o idee strălucită, cu multă muncă, cu o investiție serioasă. Sau, probabil, asta ar spune orice antreprenor care a clădit business-uri într-o economie solidă, unde regulile de concurență sunt respectate. Într-o economie instabilă de undeva din estul Europei, unde numeri averile licite pe degetele a puține mâini, rețeta este alta: e nevoie de pile, de un paravan și de niște funcționari de stat fără morală. Apoi, totul merge din hârtii, nu trebuie să produci nimic, scrie Newsweek.ro

Raport al Curții de Conturi: Daniel Florea, fostul primar al sectorului 5, a cheltuit nejustificat 50.000 de euro din bani publici pe călătorii în străinătate. Fostul primar al sectorului 5, Daniel Florea, a organizat, anul trecut, patru deplasări externe, „vizite de lucru” la care au participat mai multi angajați ai primăriei sau ai instituțiilor subordonate. Conform raportului Curții de Conturi, care are 47 de pagini, citat de Ziare.com și postat pe site-ul Primăriei, 251.809 lei, aproximativ 50.000 de euro, reprezentând transport, cazare și diurnă, sunt „cheltuieli nejustificate”. „Echipa de audit constată plata nejustificată a sumei de 251.809 lei, reprezentând transport, cazare și diurnă, efectuate cu prilejul a patru deplasări externe, în condițiile în care delegațiile au fost formate dintr-un număr mai mare de persoane decât cel stipulat de norma juridică incidentă materiei, ordonatorul principal de credite nesolicitând o astfel de aprobare de la consiliul local”, se arată în raportul Curții de Conturi, citat de Libertatea.ro.

Cum ar fi arătat echilibrul României fără criza Covid. Datele oficiale comunicate până în prezent la nivelul primelor trei trimestre ale anului arată că România nu s-ar fi încadrat în deficitul bugetar programat pe anul în curs și ar fi ajuns cu datoria publică în apropierea pragului de 40% din PIB, chiar dacă lucrurile ar fi decurs în absența pandemiei Covid19. Potrivit comunicatului oficial al MF, cea mai mare parte a deficitului bugetului general consolidat consemnat după primele trei luni ale anului a fost cauzată de efectele pandemiei. 37,12 miliarde lei sau 3,51% din PIB estimat pentru anul în curs au apărut pe această cale din cele 67,27 miliarde lei sau 6,36% din PIB. Ar rezulta că, în absența acordării acestor sume acordate de stat pentru refacerea mai rapidă a economiei și pentru a preveni o reducere semnificativă a nivelului de trai, respectiv a cererii interne, am fi avut, înaintea ultimului trimestru al anului, un deficit de 30,15 miliarde lei sau 2,85% din PIB. Dacă facem trecerea între estimarea rezultatului economic redus de pandemie și cel avut în vedere de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în varianta din februarie 2020 (în loc de 1.058 miliarde lei, cele 1.141,4 miliarde lei, ca reper pentru execuția bugetul pe anul în curs) rezultă că deficitul fără Covid ar fi fost mai redus dar ar fi urcat, oricum, la 2,64% din PIB, scrie cursdeguvernare.ro.

Compania Moderna a anunţat la ce preţ va vinde vaccinul anti-COVID-19. Compania farmaceutică americană Moderna, cea care susţine că vaccinul anti-Covid-19 pe care l-a dezvoltat are o eficienţă de 94,5% a anunţat câţi bani va cere guvernelor pentru fiecare doză. Comisia Europeană deja negociază furnizarea mai multor milioane de doze. Compania farmaceutică americană Moderna va percepe guvernelor un preţ cuprins între 25 şi 37 de dolari pentru o doză din vaccinul anti-COVID-19, în funcţie de cantitatea comandată, a declarat sâmbătă directorul general al companiei, Stephane Bancel, pentru săptămânalul german Welt am Sonntag. „În concluzie, vaccinul nostru costă aproximativ la fel ca un vaccin contra gripei, al cărui preţ este cuprins între 10 şi 50 de dolari”, a precizat CEO-ul de la Moderna, potrivit Adevărul.ro.

Comisia Naţională de Prognoză continuă să vadă piaţa muncii în roz: rata şomajului va ajunge la 5,1% anul acesta, iar salariile vor creşte cu 4,8%, câştigul mediu lunar urmând să ajungă la 3.406 lei. „Este adevărat că unele industrii cunosc o revigorare începând din trimestrul 3 al anului, însă nu cred că pot să compenseze un trend general de expectativă în care este mediul de business, neştiind ce ne rezervă anul 2021.“ Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituţia care emite prognozele pe baza cărora guvernul îşi bugetează veniturile şi cheltuielile, a publicat, miercuri, prognoza de toamnă în care arată că se aşteaptă ca piaţa muncii să fie foarte puţin afectată de criza creată de pandemia de COVID-19. Astfel, pentru anul 2020, Comisia de Prognoză se aşteaptă la un număr total de 5,09 milioane de angajaţi, în scădere cu circa 1,4% comparativ cu 2019, la o rată a şomajului de 5,1%, şi un salariu mediu net în creştere cu 4,8% faţă de 2019, scrie Ziarul Financiar.

Atena Boca. Cum creezi o comunitate în care oamenii sunt fantastici. Atena Boca e un antreprenor neobișnuit. Ceea ce crește ea nu e un produs și nu e un serviciu. E o comunitate. Una dintre cele mai strânse și interconectate de care am auzit până acum. Și nu e mică: în 23 de grupuri de Facebook, în 23 de județe, 150.000 de mame și tați își cresc copiii oarecum împreună. Mă rog, doar câteva mii de tați, restul mame. La Primul Bebe a început în 2012, când Atena a născut primul ei copil. Era, spune, într-un univers străin, singură, fără soluții. Pentru un om de business cu viață socială și profesională plină – Atena a lucrat ani în industria imobiliară – e o schimbare profundă și grea. Și practică, și emoțională. A creat un grupuleț de 10 alte mame – colege de birou – cu scopul de a învăța, de a nu mai fi singură, de a rezolva dureri și probleme. Așa a început. Într-o lună, erau 400 de mame în grup. ”Nu înțelegeam ce se întâmplă” spune. În 2018, a fost (și rămâne) singurul român invitat de Facebook să facă parte dintr-un grup de 100 de oameni cu cele mai de impact comunități la nivel global, scrie Andreea Roșca pe blogul ei.

Transgaz a finalizat lucrările la gazoductul BRUA într-o zi liberă, de duminică. Cel mai important proiect de investiție al companiei, în valoare de aproape jumătate de miliard de euro. Transgaz, operatorul național de transport gaze, a finalizat duminică după-amiază, la ora 16:15, lucrările la cel mai important proiect de investiție al companiei, în valoare de aproape jumătate de miliard de euro, gazoductul BRUA 1, care interconectează sistemul de transport autohton cu cele similare din Bulgaria și Ungaria, conform informațiilor Profit.ro. De ce este important: În urma finalizării BRUA 1, capacitatea de export gaze a României se va majora până la 1,75 miliarde metri cubi pe an spre Ungaria și până la 1,50 miliarde metri cubi pe an spre Bulgaria (pe acest traseu, fără a lua în calcul punctul de interconectare de la Negru Vodă, alocat până în prezent tranzitului internațional), scrie profit.ro

Câte vaccinuri Covid 19 poate primi România din primul lot. România ar putea primi 12,93 milioane de doze de vaccinuri Covid 19 produse de Pfizer și BioNTech la începutul anului, dacă vaccinul primește aprobarea agenției europene a medicamentului și dacă alianța americano-germană își va onora contractul cu UE. Atenție însă, se fac două doze. Deocamdată Comisia Europeană a semnat un contract pentru 300 de milioane de doze de vaccin Covid-19 produs de alianța americano-germană Pfizer și BioNTech. Potrivit declarațiilor președintei CE, Ursula von der Leyen, dacă va primi aprobarea agenției europene a medicamentului (EMA), în ultimele două săptămâni ale anului, aranjamentul contractual se va aplica. Distribuția vaccinurilor va începe în prima parte a anului 2021. Toate statele membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv România, vor primi primele vaccinuri simultan, iar dozele vor fi alocate în funcție de mărimea populației. România are aproximativ 4,31% din populația UE, așa că ar putea primi 12,93 milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech, dacă acesta va aprobat de EMA și dacă firmele vor livra toată cantitatea de 300 milioane de doze. Atenție însă vaccinul Pfizer-BioNTech presupune un tratament cu două doze, astfel încât vor putea beneficia de vaccin puțin peste 6,465 milioane de români, scrie Econtextmedia.net

În pandemie, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 17,8%. Salamul Victoria s-a scumpit cel mai mult, cu 25%. O analiză a Consiliului Concurenţei arată că declanşarea pandemiei a condus la scumpirea mărfurilor alimentare cu 17,8%. Analiza se bazează pe preţurile transmise de cei nouă mari retaileri din România pe brand-uri de produs. Chiar dacă pe categorii de produse, fructele şi legumele au înregistrat cele mai abrupte creşteri 22,5%, cel mai mult s-a scumpit Salamul Victoria, cu 25%, din categoria procesatelor din carne. “Comerţul alimentar este eroul perioadei de pandemie. În ciuda panicii populaţiei, a problemelor apărute pe lanţul sectorului logistic sau în veriga transporturilor de mărfuri alimentare, comerţul alimentar şi-a dovedit pe deplin rezilienţa, operând creşteri moderate de preţ, spre deosebire de sectorul produselor farmaceutice, unde ne-am confruntat cu preţuri speculative, cazul măştilor de protecţie şi al dezinfectanţilor. Acum ne confruntăm cu acelaşi lucru în cazul testelor de Covid 19”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei cu ocazia prezentării Raportului “Evoluţia concurenţei în sectoare cheie 2020”, realizat de instituţia pe care o conduce. În perioada stării de urgență și a celei de alertă, se remarcă o creștere cu 17,8% a vânzărilor de alimente față de aceeași perioadă din anul precedent, de la 2,2 la 2,6 miliarde de lei. Cele mai mari creșteri ale vânzărilor s-au înregistrat în cazul preparatelor din carne de vită (conserve), merelor, făinii de grâu, ouălor, laptelui de vacă, pastelor făinoase și al lămâilor”, scrie Economica.net.

De semnalat și articolul ” Semn de criză: ”Optimismul lui Florin Cîțu e curmat de realitate. Veniturile fiscale ale statului au scăzut masiv”, dar al cărui link era nefunctional.