​În literatura de specialitate, revenirea în V înseamnă o revenire bruscă la nivelul anterior căderii. Adică dacă ai o scară cu trei trepte, iar azi te afli pe cea de sus (a treia). Dacă mâine vei cădea de pe ele, va trebui poimâine să fii înapoi pe a treia. Comisia Națională de Strategie și Prognoză este instituția de care se folosește statul în crearea bugetelor și a anumitor documente. Inițial, în aprilie vedea o revenire în „V”. La vremea respectivă, Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, a prezentat graficul din CNSP într-o conferință de presă (5 mai), susținând că se așteaptă la o revenire în V. Același grafic se mai află și în programul de convergență publicat, în mai, pe site-ul Ministerului Finanțelor (unde e citat CNSP). După ce au venit datele pe trimestrul III, Florin Cîțu a abandonat acel grafic și a creat unul nou, care să arate un V. Nu e greșit, unii economiști o numesc „iluzie statistică”, iar altora le aduce aminte, probabil, de Darrell Huff (How to Lie With Statistics).

Revenirea economica in varianta CNSPFoto: CNSP

Dacă mergem pe ideea graficului desenat de CNSP și punem cifra reală pe care o avem deja pe trimestrul al treilea, vedem că nu este V. De fapt, nu trebuie să vă pierdeți timpul, deoarece CNSP a publicat deja un document și a făcut treaba asta. (primul desen de mai jos)

Noul grafic CNSP: Nu e V

După cum se poate vedea, nu mai este revenire în V. Pare un soi de L sau forma recent promovată “Nike swoosh”.

Vechiul grafic CNSP, prezent în programul de convergenta de pe site-ul MFP

*il gasiți într-o formă aproape similară pe site-ul CNSP in prognoza din aprilie

Bineînțeles, n-a fost căderea aia, dar nici revenirea respectivă. Iar forma, ei bine, este diferită. După cum se vede în prima poză, cea nouă, nu e V.

Ministrul Finanțelor, totuși, a prezentat un V. Cum a ieșit? A abandonat ideea din conferința avută în prima parte a anului, pentru că datele nu s-au confirmat, și a făcut un alt grafic, unul care arată că revenirea ar fi cum a spus. De fapt, graficul este realizat, înțelegem, pe creștere de evoluție trimestrială față de trimestrul anterior. Adică, pe înțelesul tuturor, dacă azi ai avut o creștere de 5% față de ieri, atunci în grafic apare 5%. Dacă ieri am avut o creștere/scădere față de alaltăieri de +/-4, atunci pentru ieri apare cifra asta și tot așa.

Noul grafic al lui Cîțu

*Sursa: pagina sa de Facebook

Faptul că și-a revenit cât de cât economia în trimestrul III te poate ajuta să faci un V, mai ales că e comparat cu o bază de așa natură: adică Trimestrul II când am avut scădere mare. Cu alte cuvinte, ieșea V și dacă aveai o revenire de un procent față de trimestrul anterior.

Așa cum am spus la începutul articolului, revenirea în V înseamnă o recuperare măcar completă a pierderii anterioare (în cazul de față, trimestrială). Adică dacă în trimestrul II am avut o cădere de peste 10%, ar fi trebuit să recuperez același procent în trimestrul III, nu jumătate, cum a fost cazul în România. Plus că este vorba de evoluția trimestru la trimestru din anul precedent.

CNSP a fost sinceră cu acest grafic, poate l-a scăpat neintenționat, având în vedere că este o instituție guvernamentală.

Care e realitatea?

Fiecare poate alege să creadă ce grafic vrea: varianta lui Cîțu sau cea a CNSP. Depinde cât de sincer ești cu tine.

Când crede CNSP că ne vom reveni

Potrivit instituției, estimările privind evoluţiile viitoare ţin foarte mult de evoluţia crizei sanitare. În prezent, pentru anul 2021 se preconizează o revenire pe creştere a economiei începând cu trimestrul II.

„Pe ansamblul anului se prevede că economia îşi va reveni, iar în acele domenii în care s-au înregistrat contracţii semnificative în 2020, se vor recupera în mare parte scăderile (industrie, unele categorii de servicii, export şi import)”, menționează sursa citată.

Pentru anul 2021, spune CNSP, obiectivul la nivel macroeconomic este acela de a recupera scăderea economică din anul 2020, creându-se premisele unei creşterii economice sustenabile.

• Prognoza pentru 2021 prevede un spor al produsului intern brut de 4,5%.

• Astfel, pentru 2021 se preconizează că toate activităţile vor contribui pozitiv la avansul economiei (+4,5%). Construcţiile îsi vor continua evoluţiile favorabile din ultimii ani. În ceea ce priveşte industria şi serviciile puternic afectate de criza sanitară în 2020, aceste activităţi vor reprezenta principalii susţinători ai creşterii în 2021.

• Investiţiile vor juca un rol important în susţinerea creşterii economice cu o majorare în jur de 7% şi o contribuţie de 1,9 puncte procentuale, un rol important în susţinerea acestora avându-l şi sprijinul financiar din partea UE.

• Scenariul actual se bazează pe o absorbţie prudentă a fondurilor UE în primul an pe cele două axe, cadrul financiar aferent perioadei de programare 2014-2020 şi Fondul de Redresare şi Rezilienţă, în concordanţă cu tendinţa anilor precedenţi, fiind de aşteptat o revizuire pozitivă a prognozei în funcţie de gradul de implementare a noilor proiecte de investiţii.