​Politica fiscal-bugetară – evoluţii şi priorităţi pentru anii următori ● Câte mii de euro costă un minut de promovare la televizor pentru partide ● Planul Național de Redresare și Reziliență: Peste 250 km de autostradă și drum expres, 140 km de cale ferată modernizată și 7 km de metrou ● Blue Air își pregătește intrarea pe piața imobiliară printr-un proiect grandios ● Fonduri pentru firme: Măsura 3 - până la 200.000 Euro și Electric-Up - până la 100.000 Euro, probabil în această săptămână ● Radiografia unei probleme fără soluție: deficitul forței de muncă. Ce propun partidele ● Criza se va resimţi puternic şi în 2021 ● Ce şanse are ”revoluţia” transportului electric. Modelele de automobile electrice care asigură cel mai bun raport preţ per autonomie de deplasare ● Pulsul Sănătății: În România se fac anual 38 investigații CT, RMN și PET la 1.000 de locuitori. Media UE – 204

Business reportFoto: Colaj foto

Politica fiscal-bugetară – evoluţii şi priorităţi pentru anii următori. ​Propunerile/intentiile de cresteri suplimentare semnificative ale cheltuielor bugetare si/sau reducerile potentiale de taxe si impozite in anii urmatori nu isi au nici o corespondenta in realitatea cifrelor, fiind in contradictie totala cu stringenta consolidarii fiscale. De altfel, daca nu vom dovedi ca avem un plan clar si credibil de consolidare fiscala dupa alegeri, probabil ca vom pierde ratingul de investitii pe care inca cu greu il avem. Cum crestem nivelul de colectare al taxelor si impozitelor? In nici un caz nu trebuie sa crestem taxele si impozitele, aceasta fiind reteta sigura pentru prelungirea recesiunii economice. Problema este in primul rand de colectare, sistemul slab de administrare fiscala din Romania fiind in mod evident o problema, iar exemplul de succes al unor tari precum Polonia si Bulgaria in materie de reforma a administrarii fiscale demonstreaza ca se poate imbunatati considerabil colectarea taxelor si impozitelor in principal prin digitalizare. Aceasta este directia in care trebuie sa mergem si noi. Se pot aduce circa 2% din PIB in plus la buget intr-un orizont de 2-3 ani prin eforturi hotarate de digitalizare a administrarii fiscale. In al doilea rand, sistemul fiscal din Romania trebuie revizuit si repus pe baze echitabile, fara cresterea nivelului standard de taxare. In acelasi timp, trebuie spus raspicat – scaderile de taxe nu sunt posibile. Cine promite reduceri de taxe, vinde iluzii, scrie Ionuț Dumitru în Ziarul Financiar.

Câte mii de euro costă un minut de promovare la televizor pentru partide. Un partid trebuie să plătească zeci de mii de euro către o televiziune dacă vrea ca un candidat să fie prezent într-o emisiune electorală. Partidele au dreptul în campanie să cumpere spațiu de emisie de la televiziuni pentru a-și promova oferta electorală. Conform unei decizii a Consiliului Național al Audiovizualului tarifele pe emisiune și pe unitatea de timp vor fi aceleași pentru toți competitorii. În campania pentru parlamentare, sumele cerute de televiziuni au ajuns la peste 100.000 de euro pentru o oră de emisiune electorală la care participă un candidat. Europa Liberă a încercat să afle care sunt sumele exacte cerute de televiziunile private partidelor, în ce condiții se plătesc aceste sume și pentru ce. Spre exemplu, campania de la locale a fost de trei ori mai scumpă decât cea din 2016, în condițiile în care a fost un an dificil economic, iar pandemia de coronavirus a făcut imposibile marile evenimente politice. Trebuie precizat că televiziunea publică, TVR, nu percepe un tarif pentru promovarea electorală, potrivit Europei Libere.

Planul Național de Redresare și Reziliență: Peste 250 km de autostradă și drum expres, 140 km de cale ferată modernizată și 7 km de metrou. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede o alocare de 9,3 miliarde de euro pentru Transporturi. Cu aceste fonduri ar urma să fie realizate proiecte de peste 250 km de autostradă și drum expres, 140 km de cale ferată, 7 km de metrou și să fie achiziționate 39 de trenuri pentru calea ferată și 50 de trenuri de metrou. Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat luni pe site-ul propriu Planul Național de Redresare și Reziliență, un document de peste 200 de pagini, pe care însă l-a retras după puțin timp. Am reușit însă să vedem ce ar dori sau ar fi dorit Guvernul să finanțeze din acel plan. Alocarea PNRR pentru Transporturi este de 9,3 miliarde de euro, suma fiind alocată pentru construcția și modernizarea infrastructurii și achiziția de material rulant, scrie economica.net.

Blue Air își pregătește intrarea pe piața imobiliară printr-un proiect grandios. Compania aeriană low-cost Blue Air va intra pe piața imobiliară printr-un proiect amplu, cu centru de trainig, birouri, hotel și locuințe, evaluat la peste 100 de milioane de euro și amplasat lângă Pădurea Băneasa, București. Deocamdată, investiția este amânată de pandemie, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Terenul, în suprafață de circa 9,4 hectare, pe care se află o pădure de salcâmi, a fost adus în grupul Blue Air de acționar printr-o firmă specială, Blue Air Investiții. Planul este de construire de imobile cu funcțiuni mixte: hotel, birouri, locuințe și comerț, cu înălțimi de 9 și 11 etaje, scrie Profit.ro

Fonduri pentru firme: Măsura 3 - până la 200.000 Euro și Electric-Up - până la 100.000 Euro, probabil în această săptămână. Ministrul Economiei a declarat, luni seara, că își dorește lansarea a două linii de finanțări în valoare totală de 650 milioane euro pentru firme, săptămâna aceasta: Măsura 3 de ajutoare de stat pentru investiții, de câte 50.000-200.000 de euro, respectiv, programul Electric-Up - finanțări de câte 100.000 de euro pentru montarea de panouri solare și stații de încărcare a mașinilor electrice. „Săptămâna aceasta îmi doresc să deschidem Măsura 3, de investiții, unde nu va mai fi primul venit-primul servit. Schema de investiții va fi deschisă probabil 90 de zile, pentru că acolo va trebui făcut un proiect, un studiu de fezabilitate și n-o să-i grăbim pe oameni. Și, pe măsură, lunar, vom evalua proiectele depuse și vom începe efectiv plățile după evaluare. Același principiu va fi pentru toate fondurile europene, toate fondurile bugetare pe care noi le vom derula prin Ministerul Economiei, fără interacțiune directă între antreprenor și minister, să eliminăm orice suspiciune” - a spus, la Realitatea TV, Virgil Popescu, aflat în campania electorală pentru parlamentare, scrie StartupCafe.ro

Radiografia unei probleme fără soluție: deficitul forței de muncă. Ce propun partidele. În campania electorală, partidele vin cu propuneri pentru revitalizarea economiei, însă niciunul nu pare pregătit pentru schimbările pe care le aduce pandemia și nu are soluții clare pentru rezolvarea deficitului de forță de muncă, o problemă gravă cu care România se luptă deja de mulți ani. Simona Muntele are 32 de ani și, la începutul lui 2018, a decis să se mute din București în Amsterdam. Avea un job sigur la o companie multinațională de IT din Capitală, iar plecatul din țară nu era până atunci pe lista ei de priorități, mai ales că IT-știi sunt printre cei mai bine plătiți angajați din țară. „Cei care lucrează în domeniile IT și tech nu pleacă din cauza banilor, caută altceva”, mărturisește ea, care spune că, nu s-a mai regăsit în societatea în care trăia. „Mai întâi a fost tragedia de la Colectiv, apoi au fost protestele împotriva PSD din 2017”, explică tânăra. Așa a ajuns ca, împreună cu soțul ei, să facă pasul spre Olanda. „Nu am plecat din motive financiare, ci pentru că nu mai suportam corupția, nu doar a politicienilor, căci cu ei nu interacționez zilnic. M-am deprimat ieșind la aceste proteste să văd oameni din generația mea, pe care îi respect, care nu credeau că, oricum ar fi, corupția te afectează și că nu erau nici măcar revoltați de un lucru care nu este normal”, argumentează ea, potrivit Europei Libere.

Criza se va resimţi puternic şi în 2021: şomaj în creştere, depreciere a leului şi scumpiri. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut în octombrie faţă de luna anterioară cu 2,3 puncte până la valoarea de 32,1 puncte, (faţă de aceeaşi luna a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 22,4 puncte). Această evoluţie s-a datorat componenţei de condiţii curente a Indicatorului. Astfel, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut, faţă de luna anterioară cu 13,2 puncte, până la valoarea de 19,9 puncte (faţă de aceeaşi luna a anului anterior, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut cu 45,2 puncte). Indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 3,2 puncte faţă de luna anterioară, până la valoarea de 38,2 puncte (faţă de aceeaşi luna a anului anterior, Indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 11,0 puncte). În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, toţi participanţii la sondaj anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9398, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0102 lei pentru un euro, scrie Adevărul.

Ce şanse de înfăptuire are ”revoluţia” transportului electric. Care sunt modelele de automobile electrice care asigură cel mai bun raport preţ per autonomie de deplasare. Cu toate că în momentul actual preocupările tot mai mari legate de schimbările climatice, par oarecum puse în umbră de desfăşurările pandemiei, totuşi tranziția globală la vehiculele electrice este în plină desfășurare. Specialiştii spun că până în anul 2040 se preconizează că vânzările de vehicule electrice vor reprezenta 58% din vânzările de mașini noi, în creștere față de numai 2,7% cât reprezintă în prezent. Dar trecerea de la o mașină pe combustibil convenţional la una electrică nu este una lipsită de probleme. Având în vedere capacitățile de încărcare și autonomie precum și infrastructura de sprijin care se dezvoltă lent în multe părți ale lumii, înțelegerea tuturor elementelor legate de transportului electric e foarte importantă, scrie FinEco24News.

Pulsul Sănătății: În România se fac anual 38 investigații CT, RMN și PET la 1.000 de locuitori. Media UE – 204, Austria și Franța – 330, respectiv 324. România are o rată de utilizare a tehnologiilor imagistice de 5,4 ori mai mică decât media UE – 38 de CT-uri, RMN-uri și PET-uri la 1.000 de locuitori, față de 204 astfel de investigații realizate la o mie de cetățeni europeni, în 2018, conform unui raport al Comisiei Europene. Raportul Health at a Glance: Europe 2020 este rezultatul colaborării dintre OECD și Comisia Europeană pe diferite aspecte legate de sănătate, ca parte a ciclului State of Health in the EU. Tomografia computerizată (CT), imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) și tomografia cu emisie de pozitroni (PET) sunt tehnologii imagistice necesare pentru diagnosticul corect și tratamentul eficient, astfel încât orice investiție în asemenea echipamente se reflectă rapid în îmbunătățirea indicatorilor sistemului de sănătate, scrie cursdeguvernare.ro.Vezi și: ”România über alles” – – Interesele economiei românești în UE în deceniul care va schimba lumea. Sumarul nr. 92 al CRONICILOR Curs de Guvernare