​​Politia locala poate ridica masini parcate pe domeniul public ● Metroul de Cluj a primit undă verde de la Guvern ● Cum se întrec partidele în a se lepăda de pensiile speciale ale aleșilor. Pensiile rezistă ● Avem 7.000 de contracte cu salarii de 1.000 euro net. Aproape 30% dintre ele - la Stat ● Colectarea slabă și evaziunea fiscală - marile amenințări ● Premierul Ludovic Orban critică Ungaria și Polonia într-un interviu în Financial Times ● Stăpânii Inelelor, faza pe sector: de la ceasurile lui Vanghelie la diamantele lui Tudorache ● ”Suntem deja prea bogați pentru a putea rămâne competitivi prin prețul producției” ● Drepturile religioase, mărul discordiei în pandemie. Creşterea datoriei publice a României nu mai este o glumă ● Guvernul nu a alocat nici acum bani pentru plățile Start-Up Nation

Business ReportFoto: Colaj foto

Politia locala poate ridica masini parcate pe domeniul public. Presedintele Iohannis a promulgat legea. Presedintele Klaus Iohannis a promulgat marti, 24 noiembrie 2020, actul normativ prin care Politia Locala poate sa dispuna ridicarea unui vechicul stationat pe domeniul public, in alte locuri decat drumul public marcate in acest scop. Potrivit expunerii de motive, initiativa vizeaza, printre altele, redefinirea subiectilor actului normativ, introducerea prevederii privind obligatia de a asigura intretinerea si curatenia terenurilor, altele decat cele care constituie imprejmuiri, unificarea prevederilor care reglementeaza obligatiile institutiilor publice, agentilor economici si celorlalte persoane juridice, cu cele care reglementeaza obligatiile persoanelor fizice, scrie ziare.com

Metroul de Cluj a primit undă verde de la Guvern. Guvernul a lansat luni proiectul de realizare a magistralei de metrou la Cluj, valoarea proiectului fiind estimată la un miliard de euro, a anunţat marţi ministrul Transporturilor Lucian Bode. Acesta este primul proiect de metrou din afara Bucureştiului. „Am fost onorat să prezint în şedinţa de Guvern de aseară, în faţa prim-ministrului Ludovic Orban şi a colegilor din Cabinet, proiectul de hotărâre de guvern pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Tren Metropolitan Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonţida - Etapa I A Sistemului De Transport Metropolitan Rapid Cluj Magistrala I De Metrou Şi Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea - Componenta 1, Magistrala I de Metrou”, judeţul Cluj”, a transmis Lucian Bode, pe Facebook. Potrivit lui, valoarea estimată a proiectului este de aproximativ 1 miliard de euro, iar finanţarea va fi asigurată conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii, după caz din fonduri externe nerambursabile (POIM 2014-2020, PNRR 2021-2027, POT 2021-2027), bugetele locale ale celor două UAT, precum şi din alte surse legal constituite, scrie Adevărul.

Cum se întrec partidele în a se lepăda de pensiile speciale ale aleșilor: unii demisionează, alții vor abrogarea legii. Pensiile rezistă. În prag de alegeri, partidele și-au adus aminte de pensiile speciale ale parlamentarilor. În timp ce pesedistul Marcel Ciolacu și toți parlamentarii USR au anunțat că demisionează înainte de termen din Parlament ca să nu primească banii, liberalii, Pro România și UDMR îi acuză de populism și spun că pensiile ar trebui eliminate prin lege. După toată tevatura, pensiile speciale sunt tot acolo. Dacă vor să nu primească pensie specială, aleșii nu trebuie neapărat să demisioneze, ci să nu depună cerere ca să primească banii. Aproape 800 de foști parlamentari primesc deja așa ceva. Dacă luni seara a plouat cu anunțuri de demisii din Parlament cu o zi înainte de expirarea mandatelor, azi a fost concurs de declarații în ședința Camerei Deputaților sau pe Facebook pe tema renunțării la pensiile speciale. S-au contrat, pe rând, PNL cu USR, PNL cu PSD, PSD cu USR și Pro România cu PSD. Nici UDMR nu a lipsit din schemă. Scandal între PNL și USR „Vă solicit să prezentaţi plenului demisiile deputaţilor anunţate în urmă cu o oră, înregistrate astăzi”, a tunat liderul deputaților liberali, Florin Roman, de la microfon, potrivit Libertatea.ro.

Avem circa 7.000 de contracte cu normă întreagă, prevăzute cu salarii de 1.000 euro net. Aproape 30% dintre ele - la firme de stat. România are aproape 7.000 de contracte individuale de muncă, prevăzute cu salarii de aproximativ 1.000 de euro net lunar pentru normă completă de muncă, la finalul lunii octombrie. Numărul acestora a crescut nesemnificativ faţă de nivelul aceleiaşi perioade din 2019, reiese dintr-o statistică făcută pe baza datelor obţinute de la Inspecţia Muncii. În ultimul an, a scăzut numărul de CIM-uri prevăzute cu salarii de circa 1.000 de euro net din sistemul public, atât cât e reflectat în datele Inspecţiei Muncii, şi a crescut numărul acestora din mediul privat, reiese din analiza Economica.net. România are 6.939 de contracte individuale de muncă (CIM), active la finalul lunii octombrie, prevăzute cu salarii cuprinse între circa 4.900 de lei net şi aproape 5.000 de lei net lunar pentru normă întreagă, reiese dintr-o analiză exclusivă făcută de Economica.net pe baza datelor obţinute de la Inspecţia Muncii. Dintre acestea, majoritatea sunt încheiate de salariaţi cu angajatori privaţi. Vorbim, mai precis, despre 4.699 de CIM-uri active la finalul lunii octombrie, ale salariaţilor angajaţi la firme private care-i plătesc cu salarii nete cuprinse între circa 4.900 de lei net şi aproape 5.000 de lei net lunar, arată datele obţinute de Economica.net.

Colectarea slabă și evaziunea fiscală - marile amenințări pentru revenirea economiei. Consiliul Fiscal atrage atenția că, pentru reducerea deficitului bugetar, trebuie avute în vedere atât o restructurare a cheltuielilor statului, cât și încercarea de a aduce venituri mai mari la buget, prin eliminarea portițelor și evaziunii fiscale. „Regimul fiscal trebuie să fie transparent și echitabil; toți cetățenii și firmele să plătească - să se elimine portițe (loopholes) care fac regimul fiscal inechitabil. Să nu se tolereze evaziunea fiscală, ca și optimizări fiscale incorecte (tax avoidance), rente necuvenite”, spun reprezentanții Consiliului Fiscal în cea mai recentă opinie referitoare la ultima rectificare bugetară. Avertismentul Consiliului Fiscal vine în condițiile în care România are unul dintre cele mai mici grade de colectare a taxelor și impozitelor din UE – 26,7% din PIB în condițiile în care media europeană este de 41% din PIB - și cheltuieli cu pensiile, salariile și asistența socială care ajung aproape să înghită toate veniturile la buget, potrivit Europei Libere.

Premierul Ludovic Orban critică Ungaria și Polonia într-un interviu în Financial Times. Premierul Ludovic Orban speră să reformeze sistemul medical cu fonduri de la Uniunea Europeană şi cere, într-un interviu acordat Financial Times, aprobarea rapidă a bugetului comunitar şi a Fondului de relansare, considerând "corect" mecanismul statului de drept, contestat de Ungaria şi Polonia. Ludovic Orban a reluat criticile la adresa Ungariei şi Poloniei, care blochează aprobarea bugetului UE şi a Fondului de relansare economică din cauza introducerii criteriilor privind respectarea normelor statului de drept. "A spune că nu eşti de acord cu pachetul bugetar deoarece nu accepţi legătura între statul de drept şi utilizarea fondurilor europene nu este suportabil, dat fiind că ţările UE trebuie să respecte normele statului de drept. Această atitudine este împotriva întregii Europe şi împotriva intereselor cetăţenilor polonezi şi ungari", afirmă Ludovic Orban în interviul acordat cotidianului Financial Times, precizând că, la nivel european, trebuie ajuns la un acord "cât se poate de rapid", transmite Mediafax. Ludovic Orban conduce de anul trecut un guvern minoritar, promiţând să anuleze legi din domeniul judiciar introduse de precedenta administraţie social-democrată, notează FT. "Noi ne-am schimbat complet atitudinea faţă de justiţie, faţă de statul de drept, faţă de corupţie. Noi spunem foarte clar: pentru a-i asigura pe contribuabilii europeni că banii vor fi folosiţi în mod corect şi legal, această conexiune între statul de drept şi folosirea fondurilor europene este corectă", afirmă Ludovic Orban, citat de rfi.ro

SUA: Costul lockdown-ului / 169 miliarde de dolari pentru a salva 29.000 de vieți. Nu există nicio îndoială că închiderile de afaceri ordonate de guvern pentru a opri răspândirea Covid-19 au afectat economia SUA, dar costul exact nu a fost clar, potrivit Barrons. Cercetătorii de la școala de afaceri HEC Paris și Universitatea Bocconi din Milano au ajuns la un calcul îngrijorător: închiderile începând cu debutul pandemiei din martie până în mai au salvat 29.000 de vieți – la un cost de 169 miliarde de dolari, sau aproximativ 6 milioane de dolari pe persoană. „Guvernatorii au salvat vieți pe de o parte, dar au redus activitatea economică pe de altă parte”, a declarat pentru AFP Jean-Noel Barrot, profesor la HEC Paris și membru al Adunării Naționale a Franței. Cum să abordăm cel mai mare focar de coronavirus din lume a devenit o întrebare supărătoare, încărcată politic în Statele Unite, unde virusul a infectat peste 12,2 milioane de oameni și a ucis aproape 257.000, scrie punct.news.

Stăpânii Inelelor, faza pe sector: de la ceasurile lui Vanghelie la diamantele lui Tudorache. Primarii sectoarelor din București și-au transformat, de-a lungul timpului, o parte din bani în bijuterii și ceasuri. În unele cazuri, procurorii au reușit să dovedească faptul că bijuteriile erau cumpărate cu bani "negri". Porcurorii DNA spun că fostul primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache, a ascuns niște sume obținute ilegal și în bijuterii pe care i le-a dat fostei sale soții, Adina Tudorache printre care: un inel în valoare de 58.500 de euro, un set de bijuterii în valoare de 64.225 USD, un inel cu diamant în valoare de 80.000 euro, un diamant de 190.000 de euro (avans 35.000 de euro), un inel de 65.000 euro, un set cercei și lănțișor cu pandantiv în valoare de 11.200 de euro. „În perioada în care a ocupat funcții publice (2008-2018), inculpatul Tudorache Daniel ar fi beneficiat de sume de bani disproporționat de mari comparativ cu veniturile sale licite. Pentru a ascunde originea sumelor de bani presupus a fi fost obținute în mod nelegal, acesta ar fi interpus două persoane, soția și menajera, care au acționat ca proprietarii aparenți ai sumelor de bani cu scopul ca, prin cele două, sumele să fie introduse în circuitul civil. Banii astfel introduși în circuitul civil ar fi fost utilizați pentru a achita excursii în străinătate, bijuterii, articole vestimentare de lux atât din țară, cât și din străinătate, autoturisme, imobile, școli private, acordarea de împrumuturi, constituirea de depozite”, spun procurorii DNA, notează Newsweek.

”Suntem deja prea bogați pentru a putea rămâne competitivi prin prețul producției” – interviu cu Mateusz Walewski, economist-șef și director de cercetare la Banca națională de Dezvoltare din Polonia. Principalul nostru avantaj este că suntem relativ bine educați și ieftini. Situația diferă de la stat la stat, dar cu toții împărtășim o serie de caracteristici. Combinăm o serie de trăsături ale piețelor emergente, cum ar fi competitivitatea forței de muncă, și calitatea mediului instituțional care rezultă din apartanența la UE. Este ceva ce ne diferențiază de alte state emergente, unde riscurile din această zonă sunt semnificativ mai mari. Prin urmare, acesta cred că este principalul nostru avantaj – că suntem parte din UE, din lumea dezvoltată, dar avem în continuare caracteristicile structurale ale piețelor emergente. Unele avantaje, cum ar fi costul redus al forței de muncă, vor dispărea în timp, pe măsură ce salariile vor crește și vom converge către standardele europene, scrie cursdeguvernare.ro

Drepturile religioase, mărul discordiei în pandemie. Pandemia a tulburat societatea în întregimea ei și la toate nivelurile ei. Măsurile restrictive, luate adesea heirupistic, s-au dovedit uneori a încălca niște drepturi inerente ființei umane, fundamentale pentru supraviețuirea ei. Și amintim, în acest sens, carantina forțată din starea de urgență, când oamenii care se întorceau din străinatate erau ținuți cu forța în încăperi comune, alături de alte persoane, riscând îmbolnăvirea, pentru că autoritățile au crezut că așa se poate ține pandemia sub control. Ulterior, sistemul medical a început să intre în colaps, iar acum sunt tot mai mulți oameni care susțin că le e încălcat dreptul la sănătate, pe fondul accesului tot mai greoi la actul medical, care se focusează în jurul coronavirusului, punând în plan secund AVC-uri, septicemii, blocaje renale, etc, care fac ca oamenii să moară cu zile. Dar și libertățile religioase sunt greu încercate în pandemie, lucru despre care în spațiul public se vorbește cu o anumită lejeritate și chiar cu un grad de condescendență, ca și cum n-ar conta atât de mult. Deși, realmente, nevoile spiritului au o greutate egală în echilibrul vieții cu cele ale trupului, notează Investigatoria.ro.

Creşterea datoriei publice a României nu mai este o glumă. Îndatorarea peste măsură va sugruma economia. Dacă lucrurile continuă în ritmul de astăzi, în 2022 datoria publică va depăşi 55% din PIB, iar finanţarea va fi tot mai problematică. Pare o glumă. Povestea trebuie să fie pusă însă pe masa oricărei administraţii viitoare. De aceea, corecţia macroeconomică trebuie să înceapă în 2021, spune Consiliul Fiscal. La finalul lui septembrie 2020, datoria publică a României a ajuns la 451 de miliarde de lei, adică 42,9% din PIB. În decembrie 2019 datoria publică a fost de 373,6 miliarde de lei, adică 35,3% din PIB. Ministerul Finanţelor a mai împrumutat marţi de pe piaţa externă 2,5 miliarde de euro, adică 1,5 miliarde de euro pe 20 de ani şi 1 miliard de euro pe 9 ani. Datoria publică a României este formată din datoria în lei şi datoria în valută, respectiv euro sau dolari. Datoria publică este diferită de datoria externă, care include numai datoria în valută, atât cea publică, adică a statului, cât şi cea privată, a companiilor şi băncilor. Datoria externă a ajuns la 117 miliarde de euro, scrie Ziarul Financiar.

Guvernul nu a alocat nici acum bani în plus Ministerului Economiei pentru plățile Start-Up Nation. Ministru: Vom plăti beneficiarilor deconturile. Guvernul nu a alocat fonduri în plus pentru Ministerul Economiei nici la rectificarea bugetară aprobată luni seara, a treia pe acest an, dar ministrul Virgil Popescu dă asigurări că antreprenorii din programul de finanțare Start-Up Nation 2018-2019 își vor primi banii. „Vom plăti deconturile către antreprenori, vom găsi soluțiile”, a declarat, marți, pentru StartupCafe.ro, ministrul Economiei, Virgil Popescu. Potrivit acestuia, deconturile strânse în prezent la agențiile din subordinea Ministerului Economiei de către firmele care au făcut investiții în programul Start-Up Nation 2018-2019 se ridică la 480 de milioane de lei, neplătiți la acest moment. Aceasta însemană că aproximativ 2400 de firme au efectuat cheltuieli asumate în program și așteaptă să-și primească banii promiși de stat, arată StartupCafe.ro