​Business report: ​Modificări fiscale masive decise în Parlament. Țintă ascunsă printre rânduri în Programul de guvernare PNL. Ce măsuri iau magazinele pentru un al doilea lockdown. Cel mai important plan pentru România

de DP     HotNews.ro
Joi, 26 noiembrie 2020, 4:45 Economie | Finanţe & Bănci


Business Report
Foto: Colaj foto
Modificări fiscale masive decise în Parlament ● Țintă ascunsă printre rânduri în Programul de guvernare PNL. Sunt luate în colimator veniturile IT-iștilor și ale lucrătorilor din construcții ● Ce măsuri iau magazinele pentru un al doilea lockdown ● Dacă ministrul economiei ştie că jumătate dintre măştile puse pe piaţă sunt neconforme, dar nu ştie cine le şi pune pe piaţă, înseamnă că nu are ce căuta în fruntea ministerului ● Este urgentă intrarea în carantină a Bucureștiului? ● Cel mai important plan pentru România. Miza: investiții de zeci de miliarde de euro și reforme ● Schimbare majoră la ASF. Șeful juridicului se retrage din post ● Poza sistemică a instituţiilor bancare după primele trei trimestre pandemice ● Brandurile românești, o specie pe cale de dispariție: “E o strategie comună a retailerilor de a domina piața prin forță” ● Radu Gheţea: Vom avea o creştere importantă de credite neperformante anul viitor.

Modificări fiscale masive decise în Parlament - clarificări privind răspunderea profesiilor liberale pentru obligațiile fiscale, microîntreprinderi, consolidarea fiscală, inspecții fiscale. Camera Deputaților, ca for decizional, a adoptat ieri două proiecte de acte normative care aduc un număr mare de modificări Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală. Proiectele de lege au fost depuse în Parlament încă din toamna anului trecut de către senatorul Eugen Teodorovici, la momentul respectiv și ministru al Finanțelor, după ce inițial au fost pregătite de către Ministerul Finanțelor pentru a fi asumate de Guvern. Mare parte a modificărilor au fost solicitate anterior de către mediul de afaceri. Pentru a intra în vigoare, cele două legi trebuie promulgate și publicate în Monitorul Oficial. Cele două legi aduc zeci de pagini de modificări Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală, scrie profit.ro.

Țintă ascunsă printre rânduri în Programul de guvernare PNL. Sunt luate în colimator veniturile IT-iștilor și ale lucrătorilor din construcții. Principala ofertă electorală din programul de guvernare al PNL pe parte de fiscalitate este că nu vor crește taxele și nici nu se vor introduce altele noi. Însă imediat după această promisiune, PNL vine cu o completare bizară pe care Finanțele n-au vrut s-o explice. Partidul de guvernământ promite că va “elimina distorsiunile ce permit minimizarea poverii fiscale”. Formularea lasă loc multor interpretări, însă cea mai străvezie rămâne eliminarea scutirilor de impozit pe venit pentru anumite categorii de salariați, una menționată de mai multe ori de premierul Orban. Iată ce spune programul de guvernare PNL. “România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, PNL nu va majora sau introduce noi impozite și taxe. În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, prin: I) eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem. Trecând peste faptul că “echitate în sistem” este mai degrabă o formulare mai degrabă socialistă, am cerut ministrului Finanțelor, Florin Cîțu, să explice existența acestui rând în programul de guvernare, chiar în partea de fiscalitate, peste care este responsabilul delegat de partid. Ministrul nu a dorit să comenteze. Așadar, am încercat identificarea “distorsiunilor” din Codul fiscal actual, la care PNL s-ar fi putut referi, scrie economica.net..

Datele privind protecția socială în statele UE: România – pretenții de economie occidentală, cu taxe și impozite pe ultimul loc din Est. România se poziționa încă din 2018 peste procentajul alocat protecției sociale în statele similare ca nivel de dezvoltare dar era deja lansată într-un program de creștere a acestuia la cotele din statele occidentale dezvoltate, fără a avea posibilitatea financiară de a susține o astfel de strategie de alocare bugetară. Această aserțiune este susținută de primele estimări referitoare la cheltuielile cu protecția socială în PIB pe 2019, care arată o diferențiere puternică între statele membre UE, cam de la simplu la dublu, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Dintre statele care au comunicat date certificate, Franța (31% din PIB), Danemarca (30%) și Germania (29%) au avut cele mai mari valori, în timp ce Malta (15%), balticele Letonia (15%) și Lituania (16%), precum și vecinele noastre Bulgaria și Ungaria (ambele cu 16%) au avut cele mai reduse sume alocate pentru protecție socială prin raportare la PIB, scrie cursdeguvernare.ro.

Ce măsuri iau magazinele pentru un al doilea lockdown. Comparativ cu 2019, cu toate acestea, 40% din retailerii omnichannel au răspuns că veniturile lor sunt mai mici în 2020, în ciuda creșterilor la nivelul veniturilor din online, arată sondajul unui motor de căutare online de modă. Ce măsuri au luat magazinele pentru un al doilea lockdown. Pentru a obține mai multe informații despre modul în care se pregătesc pentru un potențial lockdown în această iarnă motorul de căutare online GLAMI a realizat un sondaj în rândul magazinelor partenere. 63% dintre respondenți sunt magazine cu vânzare exclusiv online; 37% sunt retaileri omnichannel (vânzare online + în magazinele fizice). Peste jumătate dintre magazinele online consideră că un al doilea lockdown Covid-19 ar avea un impact pozitiv asupra afacerii lor online și ar duce la creșteri, arată studiul GLAMI. Comparativ cu 2019, cu toate acestea, 40% din retailerii omnichannel au răspuns că veniturile lor sunt mai mici în 2020, în ciuda creșterilor la nivelul veniturilor din online. 44% dintre respondenții la sondaj au declarat că intenționează să investească mai mult în publicitate online anul acesta, comparativ cu 2019, scrie startupcafe.ro.

Dacă ministrul economiei ştie că jumătate dintre măştile puse pe piaţă sunt neconforme, dar nu ştie cine le şi pune pe piaţă, înseamnă că nu are ce căuta în fruntea ministerului. Jumătate din măştile de pe piaţă sunt „neconforme”, se plânge ministrul economiei, dl Virgil Popescu. „Sunt dezamăgit de calitatea măştilor de protecţie aflate pe piaţă în acest moment. Dacă vă spun că jumătate din măştile care se găsesc la comercializare, în momentul de faţă, în reţelele de distribuţie - hipermarketuri, farmacii, depozite, la importatori - nu respectă, adică nu ne protejează, aţi zice că exagerez, dar asta este realitatea. Vreau să dau un mesaj foarte clar că acest lucru trebuie să înceteze. Nu putem să acceptăm să fie puse la comercializare măşti care nu protejează populaţia“.
Ca la casele de pariuri. E bine jumătate, sau mai pun un procent? Este greu de înţeles dacă oameni de aceştia râd de tine sau te cred prost de-a dreptul. Pentru că cel care certifică punerea pe piaţă a măştilor şi care „marcă banul”, cum spunem noi, cei de prin cartierele Bucureştiului, este chiar ministrul mai sus-numit. Nu era cumva apropiat al PNL domnul Ionel, de la Unifarm – cel cu mita de 700.000 mil. euro pentru achiziţionarea de măşti?, se întreabă Ziarul Financiar.

Este urgentă intrarea în carantină a Bucureștiului? În ultimele cinci săptămâni, Bucureștiul conduce detașat la numărul de cazuri noi de COVID-19. Incidența medie la 14 zile, conform ultimului calcul, este de 6,62 / 1.000 de locuitori. Se impune o carantină în Capitală? Președintele Klaus Iohannis a declarat că nu va impune o carantină națională după alegerile din 6 decembrie. În același timp, Iohannis a subliniat că, în orașele carantinate, datele arată o scădere a infecțiilor. La Institutul Matei Balș din București, din cauza numărului mare de pacienți cu forme severe, unii dintre aceștia beneficiază de terapie cu oxigen în paturi de campanie amplasate pe holurile spitalului.
„Vedem o realitate a acestor zile și situația nu e numai la Matei Balș”, a declarat medicul infecționist Adrian Marinescu, după apariția imaginilor cu pacienții pe holuri în spațiul public. Medicii fac tot ce pot ca să îi ajute pe oamenii care au nevoie de oxigen. Marinescu a precizat pentru Europa Liberă că în București și zonele dimprejurul capitalei sunt disponibile circa 150 de paturi de ATI COVID. Dar cifrele nu spun întreaga poveste, scrie Europa Liberă.

Cel mai important plan pentru România. Miza: investiții de zeci de miliarde de euro și reforme. Cea mai importantă temă a sfârșitului de an este departe de luminile reflectoarelor electorale, de controversele economice zilnice și, în general, de dezbaterile din spațiul public românesc. Cea mai importantă temă a acestui final de an este elaborarea Programului Național de Redresare și Reziliență. Miza acestui plan este simplă. În termeni financiari, înseamnă 30 miliarde euro de absorbit în următorii ani. În termeni generali, este vorba despre șansa de a investi și de a reforma sistemele publice. La începutul săptămânii, Programul Național de Redresare și Reziliență a fost publicat pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, iar după câteva ore, fără nicio explicație, a fost retras. Reprezentanții USR-Plus au prins momentul să atace planul pe mai multe fronturi. Mass-media a informat, pe surse, că, ieri, președintele României a avut o întâlnire cu premierul și cu câțiva miniștri tocmai pe tema programului de redresare și reziliență. Ceea ce arată că se întâmplă ceva cu acest program capital pentru România. Trebuie spus că documentul publicat este unul stufos, care numără 260 de pagini și care atinge toate domeniile importante, scrie rfi.ro.

Schimbare majoră la ASF. Șeful juridicului se retrage din post într-o ploaie de procese intentate Autorității mai ales de granzii RCA. Răducu Marian Petrescu va părăsi, după aproximativ șase ani, poziția de director al Direcției Juridice din Autoritatea de Supraveghere Financiară, au confirmat mai multe surse apropiate situației. Economica scria în urmă cu exact o lună că ASF este copleșită de procesele intentate de firmele supravegheate și că, pe de altă parte, nu reușește să își protejeze angajații implicați în activități de control. Ulterior, ASF a anunțat public, în mai multe rânduri, câștigarea unor procese importante cu Euroins și City Insurance. Răducu Petrescu, care este și avocat, a fost adus la ASF de către fostul președinte Mișu Negrițoiu. Anterior fusese jurist la Allianz Țiriac. Tot Negrițoiu, spun sursele noastre, l-a îndemnat să candideze și la funcția de vicepreședinte, în 2017, acela fiind momentul în care antipatiile deja existente între Petrescu și mai mulți directori și membrii ai Consiliului ASF au început să escaladeze. Răducu Petrescu avea în instituție reputația unui jurist excesiv de prudent, uneori chiar temător, dar intransigent în privința opiniilor sale juridice. Unii dintre șefii din instituție l-au acuzat chiar că a îngreunat luarea unor decizii importante sau că a determinat pierderea unor procese prin prudența sa excesivă, scrie economica.net.

Poza sistemică a instituţiilor bancare după primele trei trimestre pandemice. Bonus, topul celor mai mari 10 bănci, din punctul de vedere al mărimii activelor, la 30 septembrie. Cum arată poza sistemică a instituţiilor financiare din România după 9 luni de pandemie? La finele celui de al treilea trimestru al anului 2020 în România erau active 34 de instituţii bancare, dintre care 8 erau branch-uri ale unor bănci străine. Totalul activelor bancare a urcat de la 518,5 miliarde lei, la finele primului semestru, la 533,1 miliarde lei, la 30 septembrie. 90% din activele sistemice reprezentau capital de stat iar 76% reprezentau capital străin. Am încercat să încropesc şi un Top 10 al băncilor din punctul de vedere al activelor. După cum deja v-am obişnuit, pentru cele 3 bănci care nu au prezentat încă date financiare am folosit o estimare bazată pe un model econometric propriu. Rezultatele le puteţi vedea cuantificate în tabelul de mai jos. Practic nimic nou sub soare, nici în ceea ce priveşte poziţiile ocupate şi nici în ceea ce priveşte componenţa top 10: Banca Transilvania îşi menţine ritmul de creştere, punând o distanţă bună între ea şi BCR, ocupanta locului al doilea. În schimb, BRD, ocupanta celui de al treilea loc în clasament, mai pierde ceva din avantajul faţă de ING Bank, care are un ritm de creştere mai susţinut pe ultimii ani. Olandezii par să se desprindă de urmăritoarele Raiffeisen Bank şi respectiv UniCredit Bank. Ca şi la jumătatea anului, primii şapte jucători sunt din categoria bănci mari, următorii trei intrând în categoria bănci medii. Lupta pentru locul zece este destul de strânsă între Garanti BBVA Bank şi Citibank, rezulatele experimentului meu de prognoză relevând însă un ecart între cele două peste marja de eroare, fapt care m-a făcut să păstrez Garanti BBVA pe poziţia 10, scrie FinEco24News.

Brandurile românești, o specie pe cale de dispariție: “E o strategie comună a retailerilor de a domina piața prin forță”. Producătorii români au ajuns la marginea prăpastiei. Nu e o remarcă alarmistă, ci o constatare foarte realistă a situației din teren, în fața căreia autoritățile politice par a sta cu mâinile încrucișate. Produse curate, de calitate, fabricate în România, nu sunt listate în magazinele retailerilor, iar brandurile românești ajung, încet, dar sigur, o specie pe cale de dispariție. Iar soluții la orizont nu prea se întrevăd, de vreme ce autoritățile nu se implică și, prin neimplicare, girează abuzul. Vom analiza, în cele ce urmează, situațiile particulare ale unor producători români, cu precizarea că ele sunt valabile pentru aproape toți cei care insistă să producă sub brandul propriu produse care să se ridice la niște standarde de calitate pe care retailerii n-au niciun interes să le aibă în gestiune, potrivit investigatoria.ro.

Radu Gheţea: Vom avea o creştere importantă de credite neperformante anul viitor. Creditele neperformante vor înregistra o creştere importantă anul viitor, dar nu trebuie să intrăm în panică, a declarat, miercuri, Radu Gheţea, preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Internet Bank. “Creditele neperformante în anul viitor în opinia mea vor avea o creştere importantă. Antevorbitorii mei au menţionat despre stabilitatea sistemului, despre gradul înalt de adecvare a capitalului şi aşa mai departe, lucru care ne face să fim totuşi optimişti şi să nu ne panicăm, dar credite neperformante vor fi, pentru că după aceste luni, 10 luni sau câte se vor face până la urmă de amânări la plată, în final, şi mă rog, celelalte măsuri care au fost luate de autorităţi privind asigurarea siguranţei populaţiei vor duce la dispariţia unor companii, la imposibilitatea acestora de a-şi onora obligaţiile care sunt prevăzute în contracte, deci insolvenţe, falimente şi aşa mai departe, care, în final, vor ajunge să fie contorizate într-un fel la nivelul sistemului bancar, nu numai românesc, mondial, prin pierderi pe care băncile le vor înregistra, scrie bankingnews.ro.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





18929 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    Corectitudine (Joi, 26 noiembrie 2020, 10:32)

    vlad.pe [utilizator]

    Corect ar fi ca Hotnews sa scris despre Articolul Recorder si despre atitudinea lui Klaus Iohannis
    • +3 (3 voturi)    
      pt dl. Vlad.pe (Joi, 26 noiembrie 2020, 10:47)

      miticul [utilizator] i-a raspuns lui vlad.pe

      HotNews a scris aici: https://revistapresei.hotnews.ro/stiri-radio_tv-24437760-subiectele-zilei-coronavirusul-urmat-pandemie-datoriilor-antrenamentul-unui-colonel-spp-batai-nevasta-betii-volan-instanta-considerat-responsabil-linistit-serios.htm

      Va multumim ca ne urmariti si va dorim o zi excelenta! :)


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by