Revenirea economică se va tempera în ultimul trimestru, vom asista la o creștere ”accelerată” a raportului datorie publică/PIB pe termen scurt, iar leul este supraevaluat, urmând ca o corecție să aibă loc treptat. Acestea sunt doar 3 dintre concluziile economistului șef al BCR, Ciprian Dascălu, prezentate la un eveniment organizat joi de Finmedia. Dascălu a mai spus că în această perioadă nu se mai folosesc modelele economice clasice ci mai degrabă unele mai puțin convenționale. ”Am creat un indice al activității economice cu frecvență ridicată cu scopul de a urmări în timp real starea economiei și de a ne ajuta să identificăm orice schimbare a trendului, îmbunătățind în final calitatea prognozelor”, precizează acesta. Potrivit acestui indice, activitatea din noiembrie s-a aflat la 75% din capacitatea pre criză, similar cu octombrie.

Ciprian Dascalu - economist-sef BCRFoto: BCR

Indicele activității economice cuprinde șase indicatori cu frecvență zilnică starea pieței muncii (utilizând datele pe contractele de muncă suspendate/încheiate pe care le-am completat cu datele cautate despre ajutorul de șomaj de pe Google Trends), indicele activității pentru economia germane pe baza consumul ui de electricitate consumul

de electricitate din Romania nivelul poluării aerului, indicele tranzacțiilor cu carduri BCR și mobilitatea către locurile de muncă, a mai explicat economiștul șef al BCR.

România va avea o revenire economică mai lentă față de celelalte țări din Europa Centrală și de Est, crede Ciprian Dascălu, în principal datorită spațiului fiscal redus. ”Prognozăm o contracție economică de -5,2% în 2020. La ultima actualizare din 25 martie, prognoza de -4,7% părea optimistă comparativ cu celelalte estimări; între timp, “consens-ul” din piață s-a aliniat prognozei noastre”, arată el. Cât despre estimarea de +2,7% creștere pentru 2021, aceasta depinde în mare măsură de orientarea politicii fiscale și de mix-ul de politici.

Consolidarea fiscală este constrânsă de riscul de downgrade din partea agențiilor de rating și de costurile ridicate de finanțare. ”Consolidarea fiscală nu mai poate fi amânată ; șocul pandemic complică ajustarea din moment ce statul român ar trebui adopte măsuri anticiclice”, explică Dascălu.

Potrivit acestuia, BNR are spațiu monetar pentru a compensa impactul contracționist al ajustării fiscale, dar efectele politicii monetare au un decalaj față de cele fiscale.

O altă veste proastă este dată de cheltuielile guvernamentale rigide compuse din salarii sector public + pensii, care ca procent din veniturile bugetare sensitive la ciclul economic (venituri fiscale + contribuții sociale) sunt la peste 97% după nouă luni, de la un nivel de 81% anul trecut.

”Ne așteptăm la o depreciere a leului față de euro de aproximativ 2-3% pe an în termeni nominali pe următorii ani. BNR va păstra regimul de curs flotare controlată, atenuând volatilitatea fără a distorsiona tendința cursului de schimb. Apare necesitatea coordonării politicilor fiscale și monetare pentru a ajusta deficitele gemene”, explică economistul șef al BCR.

Cele 8 concluzii trase de Ciprian Dascălu:

  • Revenirea economică se va tempera
  • Spațiu fiscal limitat pentru stimularea economiei comparativ cu vecinii din ECE
  • Creștere accelerată a raportului datorie publică/PIB pe termen scurt
  • Cheltuielile cu dobânzile ridicate comparativ cu veniturile fiscale
  • Consolidarea fiscală este inevitabilă
  • Spațiu de relaxare a politicii monetare, limitat de viteza de corecție a deficitelor gemene
  • Opinia generală este că leul este supraevaluat, corecția se va petrece treptat
  • Randamentele tilurilor de stat în lei: convergență lentă către media vecinilor din ECE