O datorie publică ce va depăși pragul de 50% din PIB în 2021, o depreciere în ritm anual a leului de 2-3% în fața euro (cu un curs euro de 4,88 lei la final de 2020), deficit fiscal de 9,4% anul acesta și aproape 8% în 2021- acestea sunt doar câteva din estimările echipei de Cercetare a BRD, publicate joi seara, odată cu ediția de toamnă a Raportul ”Economic Outlook”.

HotNews.roFoto: Hotnews

”Dacă o decizie privind consolidarea fiscală nu este confirmată după alegerile generale, leul poate fi supus unei presiuni suplimentare din cauza sentimentului volatil al pieței, a potențialelor retrogradări ale ratingului și a eventualelor ieșiri de capital ulterioare”, atrag atenția autorii Raportului. Economiștii BRD au revizuit în scădere nivelul inflației pentru finalul acestui an la 2,3%, de la 2,5% în raportul anterior.

Inflația: după ce a oscilat ușor pe parcursul lunilor de vară peste, dar aproape de media de 2,5% al intervalului țintă BNR, IPC a scăzut în septembrie-octombrie la 2,2%. Rata anuală ajustată a inflației CORE2, care reflectă presiunile inflaționale subiacente, a rămas constantă pe tot parcursul T3’20, depășind inflația IPC și a înregistrat doar o scădere marginală în octombrie, de la 3,7% la 3,6%.

Estimăm IPC la sfârșitul anului să se situeze la 2,3% (față de 2,5% -estimarea anterioară).

Având în vedere trecerea bruscă de la un exces de cerere agregată în economie la un exces de ofertă agregată, ne așteptăm să prevaleze mai degrabă presiunile dezinflaționiste. Prin urmare, prognozăm ca rata inflației să se stabilizeze în intervalul țintă BNR anul viitor și să se încheie 2021 la 2,6%.

Piața muncii: pandemia COVID-19 a dus la o reducere a numărului de persoane ocupate și a locurilor de muncă, la o creștere a numărului populației inactive economic, precum și la o creștere mai lentă a salariilor. Cu toate acestea, schemele de susținere a politicilor furnizate de guvern au limitat amploarea corecțiilor. Datele disponibile pentru T3’20 indică o anumită stabilizare a condițiilor pieței muncii în această perioadă.

În cadrul scenariului de bază, estimăm o rată șomajului (pe metodologia Organizației Mondiale a Muncii ) de 5,2% în acest an. Având în vedere îmbunătățirea doar moderată a condițiilor economice prevăzută pentru 2021 și deficiențele ridicate de calificare care împiedică mobilitatea ocupațională, ocuparea forței de muncă va rămâne în teritoriu negativ, iar rata șomajului va crește cu o anumită întârziere în 2021 (la o medie de 5,8%), așa cum se întâmplă de obicei după recesiuni.

Sectorul extern: soldul balanței contului curent a înregistrat un deficit de 7,7 miliarde EUR după primele 9 luni din 2020, în scădere cu 2,6% comparativ cu perioada similară din anul trecut. Deficitul balanței comerciale a continuat să se extindă, deși ritmul s-a moderat treptat.

Prognozăm o ușoară reducere a deficitului de cont current de la 4,7% din PIB în 2019 la 4,5% din PIB.

Îmbunătățirea treptată a situației atât în România, cât și în străinătate va contribui la creșterea volumului exporturilor și importurilor, deși se preconizează că dinamica va fi mai puternică în cazul acestora din urmă. Prin urmare, se presupune că deficitul comercial va continua să crească. Astfel, se preconizează că decalajul va crește moderat și va rămâne considerabil în anii următori (-4,9% din PIB în 2021).

Politica fiscală și datoria publică: sectorul guvernamental va cunoaște un deficit mare anul acesta din cauza măsurilor de stabilizare fiscală impuse de pandemie, datoria publică crescând pe măsură. Potrivit celei de-a treia rectificări bugetare pentru acest an, obiectivul de deficit a fost majorat cu 5,1 miliarde RON la 96,1 miliarde RON sau 9,1% din PIB. Estimăm un deficit bugetar în 2020 la 9,4% din PIB, peste obiectivul asumat de guvern.

În ceea ce privește anul viitor, coordonatele fiscale sunt în prezent tulburi din 3 motive: i) impactul unei recrudescențe a pandemiei asupra economiei, ii) capacitatea de a utiliza oportunitatea oferită de fondurile UE, iii) direcția în care se va îndrepta politica fiscală. Din punctul nostru de vedere, îmbunătățirea colectării impozitelor este obligatorie fiind, în același timp, cea mai potrivită soluție pe termen mediu, mai ales având în vedere nivelurile actuale ale cheltuielilor fixe.

Spre deosebire de alte țări europene, România a intrat în pandemie cu un deficit structural mare și o rigiditate bugetară ridicată, astfel încât, în absența măsurilor corective, decalajul fiscal ar rămâne ridicat și în anii următori. Guvernul proiectează un deficit de aproximativ 7% din PIB în 2021, în timp ce prognoza noastră este mai aproape de 8%. În consecință, se estimează că datoria publică va crește substanțial, ajungând la 44,6% din PIB în 2020 și în continuare la 50,4% în 2021.

Piața monetară și politica monetară: În scopul de a atenua impactul pandemiei coronavirusului asupra prețurilor și a stabilității financiare și ținând cont, de asemenea, de incertitudinile și riscurile din economie, Consiliul de Administrație al BNR a efectuat trei reduceri ale ratei dobânzii de politică monetară în acest an, ducând dobânda-cheie la 1,50%.

De asemenea, BNR a efectuat tranzacții repo și a achiziționat titluri de stat în lei de pe piața secundară, ceea ce a contribuit la asigurarea bunei funcționări a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare, precum și la finanțarea economiei reale.

Având în vedere riscurile cu al doilea val al pandemiei, precum și stabilizarea inflației în intervalul țintă al BNR, scenariul unor reduceri suplimentare ale ratei dobânzii de politică monetară cu până la 50bps până la sfârșitul anului 2021 nu poate fi exclus. Cu toate acestea, o asemenea măsură este condiționată de existența unui plan credibil de consolidare, în acest sens fiind așteptate eventuale clarificări după alegerile parlamentare.

Piața valutară: RON a continuat să rămână foarte stabil, BNR monitorizând îndeaproape cursul de schimb prin intermediul setului de instrumente oferit de politica monetară. Ne așteptăm ca BNR să fie confortabil cu o depreciere treptată a leului, de circa 2-3% pe an. Acest lucru ar determina tranziția leului în intervalul 4,90- 5,00 în fața euro în 2021, cu o medie de 4,93 și o valoare la finalul anului de 4,97.

Cu toate acestea, dacă consolidarea fiscală nu este confirmată după alegerile generale, RON poate fi supus unei presiuni suplimentare din cauza sentimentului volatil al pieței, a potențialelor retrogradări ale ratingului și a eventualelor ieșiri de capital ulterioare. În acest caz, ar trebui luată în calcul o volatilitate mai ridicată.

Piața de capital: Am remarcat în raportul nostru anterior că piețele de acțiuni și-au revenit remarcabil în aprilie și mai, după prăbușirea din martie, la începutul pandemiei, în principal ca urmare a măsurilor fără precedent luate de bănci centrale și guverne. Recuperarea a continuat în lunile de vară, dar a pierdut din forță în toamnă.

Vedem indicele BET să închidă anul cu un declin de aprox. 9-10% față de 2019. În 2021, credem că piețele de acțiuni vor fi caracterizate în primul rând printr-o volatilitate mai pronunțată. Sentimentul pieței va trece de la pozitiv la negativ și va fi influențat mai puțin de fundamentele economice și mai mult de așa-numitul „factor COVID” care include știri despre evoluția pandemiei, evoluția vaccinului, succesul campaniei de vaccinare, posibilele noi focare de virus și așa mai departe. Mai mult, băncile centrale la nivel mondial vor continua probabil să sprijine piețele prin injecții de lichiditate, așa cum a fost cazul în 2020, iar acest lucru ar trebui să amortizeze orice alunecări accentuate.

Sectorul bancar: Apetitul de creditare s-a deteriorat în 2019, atât pentru gospodării, cât și pentru companii. Avansul puternic experimentat în primul trimestru s-a diluat pe fondul unei performanțe slabe a celui de-al doilea trimestru și a unei redresări modeste în al treilea trimestru. Pentru acest an, ne menținem estimările pentru o creștere a creditului neguvernamental cu 3,7% , cu un avans al împrumuturilor populației de 5,4% (susținute în principal de programul guvernamental Noua Casă), în vreme ce creditul acordat firmelor să crească cu 4%.

Ne așteptăm ca în 2021, sectorul bancar să se confrunte cu noi provocări, dar să apară și noi oportunități. Pe de o parte, segmentul gospodăriilor, în mod tradițional principalul partener pentru bănci, se așteaptă să aibă o performanță mai redusă anul viitor. Cu toate acestea, creșterea creditului acordat companiilor ar putea compensa acest lucru. Credem că expunerea sporită la sectorul corporativ este o oportunitate care, dacă este utilizată corect și eficient, ar trebui să aducă beneficii ambelor părți și ar avea un impact pozitiv asupra redresării economice în general.

Prognozăm de asemenea o creștere a creditului neguvernamental la 4,8% în 2021 (ținând seama de efectul moratoriilor asupra soldului creditului). În ceea ce privește riscul, notăm o rată a creditului neperformant mai scăzută pentru acest an, de la 4,5% (față de 5,5% estimată anterior), dar ne menținem estimarea de 6,2% pentru 2021.

Context:

Economia românească a fost puternic lovită de pandemia Covid-19 și de restricțiile aferente, PIB-ul scăzând în trimestrul al doilea cu 10,3% în ritm anual. O anumită redresare a activității economice s-a produs în trimestrul al treilea , deși e vorba de o revenire incompletă, cu variații între sectoarele economice. PIB-ul a crescut cu 5,6% trimestru/trimestru, în timp ce contracția anuală s-a redus la -6,0%.

Al doilea val al pandemiei și înăsprirea concomitentă a restricțiilor, atât la nivel local, cât și regional va duce la o deteriorare a condițiilor economice în ultimul trimestru al anului, dar o deteriorare sensibil mai ușoară decât cea din trimestrul al doilea.

Având în vedere acestea, estimăm că reculul economiei din acest an va fi de -4,9% (mai mare decât estimarea anterioară de -3,9%) și că doar consumul guvernamental și formarea brută de capital fix vor avea o contribuție pozitivă la creșterea PIB în 2020.

Am revizuit de asemenea estimarea privind creșterea pentru 2021, de la -0,5% la + 1,4%, sub rezerva unei normalizări treptate a situației pandemice, a relansării activității economice în străinătate și a perspectivelor îmbunătățite ale cererii interne. Cu toate acestea, un curs mai sever al pandemiei poate duce la rezultate negative de aceeași amplitudine cu cele pozitive pe care le estimăm, mai arată Raportul BRD.