​Când vine ziua de leafă, nu e mare bucurie în casa domnului Ionescu. Jumătate din bani se duc să acopere datoriile din săptămâna de dinaintea salariului, cu un sfert din leafă își plătește întreținerea și telefonul, iar cu sfertul rămas supraviețuiește cel mult o săptămână. După care o ia de la capăt cu împrumuturile. ”Am o listă cu prietenii cărora le datorez bani. Cum încasez ceva, rambursez în ordine datoriile primului de pe listă. Dacă nu mai rămân cu nimic, mai împrumut și adaug alt nume în coada listei. Și asta de vreo doi ani”, spune Ionescu. Fără să știe, Marius este unul din cei 4.632.000 de români considerați oficial săraci. INS a publicat rata sărăciei pe 2019, aceasta crescând la 23,8% anul trecut de la 23,5% în 2018.

HotNews.roFoto: Hotnews

Ce mai arată datele INS:

  • Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative a fost în anul 2019 de 23,8%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 4632 mii persoane.
  • Față de 2016, în 2019 rata sărăciei a scăzut, dar față de datele de acum doi ani se înregistrează o ușoară creștere din păcate.
  • Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat între anii 2016-2019 în rândul tinerilor de 18-24 ani şi a copiilor în vârstă de până la 18 ani, circa 3 din 10 dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor.
  • Bărbaṭii au fost mai afectaṭi de sărăcie decât femeile în 2019 la grupa de vârstă 18-24 ani, diferenṭa fiind de 3,6 puncte procentuale, în creṣtere faṭă de cea din 2016, când a fost doar de 0,2 puncte procentuale.

În anul 2019, rata sărăciei a fost de peste 14 ori mai mare în Nord-Est ṣi de 11 ori în Oltenia decât în Bucureşti

  • Sărăcia este inegal distribuită şi în profil regional. În anul 2019, rata sărăciei a fost de peste 14 ori mai mare în regiunile Nord-Est ṣi aproape de 11 ori în Sud-Vest Oltenia ṣi Sud-Est, decât în regiunea Bucureşti-Ilfov. În anul 2019, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (41,1%), Sud-Vest Oltenia (31,6%) ṣi Sud-Est (31,1%), iar cea mai mică în Bucureṣti-Ilfov (2,9%). Din analiza evoluţiei ratei sărăciei în anul 2019 faṭă de 2016, se observă că cele mai mari scăderi s-au întâlnit în regiunile Vest (10,4 puncte procentuale), Bucureṣti - Ilfov (7,3 puncte procentuale) ṣi Nord - Vest (2,4 puncte procentuale).
  • Creṣteri ale ratei sărăciei în perioada analizată s-au înregistrat în regiunea Nord - Est (5,0 puncte procentuale) ṣi Sud - Muntenia (1,2 puncte procentuale).
  • Important e să ne uităm la starea de sărăcie după existenţa şi numărul copiilor aflaţi în întreţinerea gospodăriei. Sărăcia este mai frecventă în rândul persoanelor care trăiesc în gospodăriile cu copii dependenţi (în anul 2019 a atins 26,4%), decât în cazul celor care trăiesc în gospodăriile fără copii (20,4% în ultimul an).

  • În anul 2019, dintre gospodăriile cu copii dependenţi, cele mai puternic afectate de sărăcie au fost gospodăriile numeroase formate din 2 adulţi cu 3 sau mai mulţi copii dependenţi (peste 3 din 5), familiile monoparentale, părinte singur cu cel puṭin un copil dependent (aproape două din cinci), a celor de 3 sau mai mulţi adulţi cu copii dependenţi (aproape un sfert), dar ṣi persoanele din gospodăriile formate din 2 adulţi cu 2 copii dependenţi (mai mult de unul din cinci).
  • În comparaţie cu acestea, gospodăriile formate din 2 adulţi şi 1 copil dependent au fost afectate de sărăcie într-o măsură mai redusă (15,6%). În gospodăriile fără copii dependenţi, considerate în general mai puţin afectate de sărăcie, apar totuşi diferenţieri notabile determinate de numărul şi vârsta persoanelor care trăiesc într-un anumit tip de gospodărie. Astfel, persoanele singure sunt mai expuse riscului de sărăcie, în special în cazul femeilor (41,5% faţă de 24,5% la bărbaţi).
  • De asemenea, persoanele care trăiesc singure devin tot mai sărace pe măsura înaintării în vârstă: persoanele în vârstă de până la 65 de ani au o rată de sărăcie de 26,6%, pe când cei cu vârsta de 65 ani şi peste sunt săraci în proporţie de 41,4%. Pentru evidenţierea influenţei transferurilor sociale asupra sărăciei se utilizează doi indicatori specifici şi anume: rata sărăciei înainte de transferurile sociale, inclusiv pensiile (adică înainte de toate tipurile de transferuri primite) şi, respectiv, rata sărăciei înainte de transferurile sociale, exclusiv pensiile (adică înaintea primirii diferitelor transferuri, altele decât pensia).
  • În anul 2019, aproape un sfert din populaţie nu a fost afectată de sărăcie datorită existenţei transferurilor sociale. Doar pensiile au făcut ca 17,1% din populaţie să nu „cadă” în această situaţie nefavorabilă. Dacă în anul 2019 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (45,2%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 83,9%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 53,4%.

Citește aici analiza integrală a Institutului Național de Statistică.