Costul angajatorilor cu forța de muncă a crescut în această toamnă față de costurile din vară, cea mai semnificativă creştere regăsindu-se în învăţământ (18,82%), ca urmare a vacanţei şcolare şi, în consecinţă, a diminuării timpului efectiv lucrat. De asemenea, creşteri consistente ale costului orar al forţei de muncă s-au înregistrat în activităţile de hoteluri şi restaurante (5,86%), administraţie publică (3,52%), respectiv industrie prelucrătoare (2,48%), a transmis vineri Institutul Național de Statistică.
Cele mai importante scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (-6,53%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-4,62%), industria extractivă (-3,16%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-3,08%). Faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 1,49%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) a scăzut cu 1,40%.
INS precizează că datele aferente anului 2019 şi primelor două trimestre ale anului 2020 au fost recalculate deoarece au devenit disponibile rezultatele Anchetei anuale asupra costului forței de muncă în anul 2019. În plus, pentru primele două trimestre ale anului 2020, indicii trimestriali ai costului forţei de muncă au fost recalculați (conform prevederilor Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr. 450/2003 privind indicii trimestriali ai costului forței de muncă) și prin scăderea subvențiilor acordate angajatorilor de la bugetul statului pentru plata salariaţilor în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID-19 şi a stării de urgență/alertă, estimate pe baza surselor de date administrative.
- Trimestrul III 2020 comparativ cu trimestrul III 2019
Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice.
Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (10,47%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (10,46%), respectiv în informaţii şi comunicaţii (10,17%).
Faţă de perioada analizată, diminuarea costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a observat doar în hoteluri şi restaurante (-12,54%), unde unităţile economice au fost puternic afectate de întreruperea/încetarea activităţii aferente, prin diminuarea timpului efectiv lucrat în contextul pandemiei COVID-19, dar şi prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, cauzată de intrarea în şomaj tehnic ori de încasările mai mici pe durata stării de alertă.
Faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a crescut cu 5,70%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) cu 5,32%.
0
0
