Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Agenția de rating Standard&Poor's păstrează ratingul României la BBB-/A-3, dar perspectiva rămâne negativă. “Estimăm că economia se va contracta cu 5,2% în 2020, iar deficitul fiscal va fi de 9,2%. În scenariul nostru de bază ne așteptăm ca după alegerile parlamentare din decembrie, noul guvern va pune în aplicare eforturi credibile de consolidare pentru a stabiliza datoria publică la sub 60% din PIB”, se arată în document.
Perspectiva negativă se bazează pe riscurile balanțelor fiscală și externă în următoarele 12 luni. Acestea se vor materializa probabil dacă factorii de decizie nu reușesc să facă un plan credibil de reducere a dezechilibrelor fiscale.
"Am putea reduce ratingul României dacă dezechilibrele fiscale și externe rămân ridicate mai mult timp decât anticipăm în prezent, de exemplu din cauza provocărilor legate de elaborarea politicii fiscale după viitoarele alegeri. În opinia noastră, costurile de finanțare ar putea crește dacă noul guvern nu reușește să prezinte un cadru credibil de politică fiscală", mai spune S&P.
Am putea revizui perspectiva la stabilă dacă noul guvern al României ancorează rapid consolidarea fiscală, ducând la o stabilizare a finanțelor publice externe.
- Credem că orice administrație care vine va continua să ofere sprijin fiscal amplu pentru a încuraja redresarea economică pe parcursul lui 2021. Acestea fiind spuse, ar trebui, și posibil să renunțe, la rigiditățile create prin deciziile politice anterioare. Acestea includ creșteri costisitoare ale pensiilor și a altor beneficii sociale. Incertitudinea politică este exacerbată de peisajul politic confruntațional și complex, ceea ce face dificilă crearea unei coaliții după alegerile din decembrie.
- Implementarea unei agende fiscale echilibrate și credibile va fi crucială pentru a sprijini redresarea economică și a menține încrederea pieței financiare.
- Estimăm că economia românească se va contracta cu 5,2% în 2020 înainte de a reveni cu 4% în 2021.
- Absorbția fondurilor europene va fi cheia pentru a ajuta reechilibrarea economică, deși există riscuri de punere în aplicare.
- Anticipăm că economia va reveni la nivelul din 2019 abia în 2022.
"Deciziile politice din ultimii ani au slăbit bazele sustenabilității finanțelor publice. În 2019, România a avut cel mai mare deficit bugetar structural din UE și, de asemenea, a avut cea mai slabă rată în privința veniturilor fiscale raportate la PIB. Mai mult, majoritatea alocărilor bugetare (cum ar fi pensii și alocații pentru copii) sunt structurale mai degrabă decât pot fi atribuite măsurilor one-off. Acest lucru determină o presiune suplimentară pe termen mediu asupra unei structuri bugetare deja rigide", spune S&P.
"Cum cheltuielile cu salariile și pensiile sunt acum la aproximativ 90% din veniturile din taxe, structura bugetară a României este extrem de rigidă. Deși nu face parte din scenariul de bază, dacă creșterea de 40% a pensiilor ar fi implementată, estimăm că numai cheltuielile cu salariile și pensiile ar depăși veniturile fiscale guvernamentale în 2021. Nu ne așteptăm ca guvernul să înăsprească politica fiscală până în 2021 pentru a încerca să încurajeze redresarea economică", menționează sursa citată.
- Ca răspuns la efectele carantinei, autoritățile au lansat o serie de măsuri fiscale și economice pentru a proteja companiile. Estimăm dimensiunea pachetului de stimulare fiscală la 3% din PIB.
"Cum cheltuielile cu salariile și pensiile sunt acum la aproximativ 90% din veniturile din taxe, structura bugetară a României este extrem de rigidă. Deși nu face parte din scenariul de bază, dacă creșterea de 40% a pensiilor ar fi implementată, estimăm că numai cheltuielile cu salariile și pensiile ar depăși veniturile fiscale guvernamentale în 2021. Nu ne așteptăm ca guvernul să înăsprească politica fiscală până în 2021 pentru a încerca să încurajeze redresarea economică", menționează sursa citată.
- Totuși, credem că autoritățile vor căuta să ajusteze compoziția structurală a bugetului, făcând cheltuielile mai puțin rigide și îmbunătățind colectarea veniturilor, în timp ce se orientează spre o reducere graduală a deficitului.
- Anticipăm un deficit de 7,2% din PIB în 2021 și o reducere la 5,5% în 2022.
- Ne așteptăm ca deficitul de cont curent al României să ajungă la 5% din PIB până în 2023. În opinia noastră, deficitul comercial în creștere demonstrează problemele de competitivitate.
