BNR a scăzut ratele dobânzii în trei reprize. Erau voci care spuneau că trebuia să le scădem mult mai mult, dar trebuie să vedem și partea cealaltă a lucrurilor, a declarat Eugen Rădulescu, director al Direcţiei de Stabilitate din Banca Naţională a României (BNR), într-o conferință organizată de Ziarul Financiar. "Scăderea dobânzilor pe plan intern nu înseamnă că România se va împrumuta mai ieftin în afară. Aș zice că dimpotrivă, că o asemenea decizie de scădere a dobânzilor cu orice preț, primul lucru care s-ar întâmpla ar fi o relaxare a consumului intern, ori tu pleci cu un deficit extern foarte mare, cu un deficit bugetar care se apropie de 9% deja", a spus el.
Declarațiile pe scurt:
- La Bulgaria ne raportăm de multe ori și spunem: Ia uite, Bulgaria are dobânzi zero. Păi, Bulgaria are dobânzi zero din cauză că are cont curent cu plus 4% și buget cu plus 2,1%.
- Este o legătură extrem de strânsă între condițiile de creditare și condițiile între cei doi mari indicatori: buget și cont curent.
- Suntem țara cu cel mai mare deficit bugetar nu acum, acum toate au, dar noi pornim de la o situație structurală foarte defavorizată.
- Ratingul de țară și deficitele pe care le avem nu afectează doar costul statului. Îi afectează pe toți debitorii, atât persoane fizice cât și întreprinderi.
- În 11 luni din acest an avem o depreciere de 1,9% a leului, în condițiile în care am avut o inflație mai mare decât în Zona euro.
- Dacă am fi avut dobânzi mai mici, poate că ar fi câștigat unii, dar sunt foarte mulți care ar fi pierdut. În primul rând am fi pierdut cu toții pentru că deprecierea cursului ar fi crescut mult mai mult decât am avut-o.
"Am pornit de la un moment destul de critic în privința bugetului. Am pornit de la un moment critic inclusiv în privința contului curent. În 2019, din toate țările din regiune, noi am avut cel mai mare deficit de cont curent, 4,6%. La Bulgaria ne raportăm de multe ori și spunem: Ia uite, Bulgaria are dobânzi zero. Păi, Bulgaria are dobânzi zero din cauză că are cont curent cu plus 4% și buget cu plus 2,1%. Este o legătură extrem de strânsă între condițiile de creditare și condițiile între cei doi mari indicatori: buget și cont curent", a spus Rădulescu.
- Noi având cea mai slabă situație din toată regiunea, suntem țara cu cel mai mare deficit bugetar nu acum, acum toate au, dar noi pornim de la o situație structurală foarte defavorizată.
- Din acest motiv, noi avem cele mai nefavorabile condiții de creditare. Avem dobânda pe termen lung mai mare decât celelalte țări din regiune și acest lucru care ca fundament faptul că avem deficite gemene la nivelul cel mai ridicat din zonă.
- Este foarte bine că am reușit să menținem ratingul de țară în zona investment grade în pofida deteriorării indicatorilor financiari din acest an, dar va trebui anul viitor cu prudență să mergem pe calea redresării echilibrelor, cu atenție să nu împingem economia către o recesiune mai puternică.
"Ratingul de țară și deficitele pe care le avem nu afectează doar costul statului. Îi afectează pe toți debitorii, atât persoane fizice cât și întreprinderi. BNR a scăzut ratele dobânzii în trei reprize. Erau voci care spuneau că trebuia să le scădem mult mai mult. Trebuie să vedem și partea cealaltă a lucrurilor. Scăderea dobânzilor pe plan intern nu înseamnă că România se va împrumuta mai ieftin în afară. Aș zice că dimpotrivă, că o asemenea decizie de scădere a dobânzilor cu orice preț, primul lucru care s-ar întâmpla ar fi o relaxare a consumului intern, ori tu pleci cu un deficit extern foarte mare, cu un deficit bugetar care se apropie de 9% deja", a precizat el.
În 11 luni din acest an, spune el, avem o depreciere de 1,9% a leului, în condițiile în care am avut o inflație mai mare decât în Zona euro.
- Avem o situație stabilă. Dacă ne uităm la niște grafice care arată cum au evoluat monedele din țările din jurul nostru, constatăm că evoluția leului a fost cu mult mai lină. Chiar dacă am avut această depreciere, ea s-a produs lent. Anticipez că lucrurile vor continua în aceeași direcție, mai cu seamă dacă vom reuși să stabilizăm deficitul bugetar și dacă vom reuși să ajungem la primele măsuri pentru reducerea treptată dar clară a acestuia în următorii ani.
"Dacă am fi avut dobânzi mai mici, poate că ar fi câștigat unii, dar sunt foarte mulți care ar fi pierdut. În primul rând am fi pierdut cu toții pentru că deprecierea cursului ar fi crescut mult mai mult decât am avut-o. Situația asta mi se pare sustenabilă, așa cum este ea acum. Chiar în condițiile în care am ajuns la un deficit bugetar foarte mare, BNR a intervenit la momentul necesar cumpărând titluri de stat de pe piața secundară. Acum nu mai este nevoie, deocamdată. Să sperăm că lucrurile se vor așeza, că nu vom mai avea incertitudini de genul: Mărim pensia cu 40%, nu o mărim?", a mai arătat reprezentantul BNR.
2
4
