”Deficitele bugetare foarte mari din 2020 vor scădea puternic de la sine odată ce stimulii implementaţi vor fi reduşi şi retraşi, şi în consecinţă şi presiunea pe datoria publică se va diminua. România face notă discordantă pentru că deficitul bugetar foarte mare din 2020 este generat în mare parte de chltuielile sociale nesustenabile şi nu de factori tranzitorii legaţi de luptă cu criza Covid-19, ceea ce va face ca deficitul bugetar să nu scadă de la sine în 2021 odată ce economia revine pe creştere economică. Priorităţile oricărui Guvern ar trebui să includă cel puţin 3 direcţii – ajustarea bugetară, investiţii masive în infrastructura din fonduri UE (cu accent pe infrastrucura de transport, sanitară şi cea de irigaţii în agricultură) şi accelerarea procesului de digitalizare a statului”, spune Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank, într-un interviu acordat pentru FinEco24News.Blogspot.com.
Rep: Ce diferenţe majore, din punctul de vedere al evoluţiilor economiilor, se văd între primele luni ale crizei financiare de sorginte americană şi primele nouă luni de criză sanitară de sorginte chineză?
Ionuț Dumitru: Diferenţele sunt multiple, de la modul în care a apărut criza şi cum a afectat ea cererea şi oferta, sectoarele economice, etc. De data aceasta contracţia economică a fost una mult mai puternică într-un interval scurt de timp (unele economii au scăzut puternic în trimestrele I şi II, altele doar în trimestrul al doilea ca urmare a închiderii economiei din martie-aprilie, iar în trimestrul al treilea a avut loc o revenire puternică, odată ce restricţiile au fost relaxate. În criza financiară contracţia a fost una mai de durată şi revenirea a fost de asemenea de durată. Natura şocului a fost de data aceasta complet diferită.
Rep: Cât de aproape suntem de un scenariu apocaliptic al economiei globale care ar presupune transformarea crizei sanitare într-o imensă criză a datoriilor şi, evident o recesiune profundă, de magnitudinea celei din anii 30?
Ionuț Dumitru:Cred că decidenţii de politici economice (atât Guverne cât şi bănci centrale) au tras învăţăminte după criza financiară şi au reacţionat mult mai rapid şi mai hotărât de data aceasta, canoanele fiind deja sparte în precedenta criza financiară, iar instrumentele excepţionale de intervenţie nu au mai fost aşa greu de acceptat şi implementat ca în criza financiară. În mod normal, dacă criza sanitară se va sfârşi în 2021, economiile îşi vor reveni destul de rapid şi vor reveni pe creştere economică.
În acest context, deficitele bugetare foarte mari din 2020 vor scădea puternic de la sine odată ce stimulii implementaţi vor fi reduşi şi retraşi, şi în consecinţă şi presiunea pe datoria publică se va diminua. România face notă discordantă pentru că deficitul bugetar foarte mare din 2020 este generat în mare parte de chltuielile sociale nesustenabile şi nu de factori tranzitorii legaţi de luptă cu criza Covid-19, ceea ce va face ca deficitul bugetar să nu scadă de la sine în 2021 odată ce economia revine pe creştere economică.
Rep: Şi dacă tot vorbim de crize, cum vedeţi ieşirea din cea pe care o traversăm: să fie V, să fie L, să fie W?
Ionuț Dumitru: Cred că la noi această discuţie a fost amplificată inutil. Dacă nu am fi avut valul 2 de contagiune şi restricţii (cu impact negativ asupra activităţii economice), probabil că aveam revenire în V. Dar, noile restricţii aplicate în trimestrul 4 vor conduce probabil la o evoluţie economică slabă în trimestrul al patrulea din 2020 şi chiar în primul trimestru din 2021, creând astfel premisele pentru un W. Deja aşteptările analiştilor arata o nouă contracţie a PIB în trimestrul 4 faţă de trimestrul 3 2020, pentru zona euro. Totul depinde însă de modul în care va fi gestionată criza sanitară.
2
1
