​De ce a fost blocat programul Rabla la electrocasnice: responsabilii s-au speriat de câți oameni așteptau startul pe site ● Cum au rămas aleșii locali cu pensia specială: conexiunea la internet a picat în momentul votului ● ​Ce efect ar avea marirea drastica a amenzilor de circulatie ● CFR Călători, generoasă cu angajaţii: o treime din cheltuieli merg către plata salariilor ● Erste Group: Românii economisesc lunar 59 de euro, cu 6% mai mult decât în 2019 ● O factură de 100kWh a unui client casnic va fi mai mare cu 5-10 lei după 1 ianuarie – estimare Sorin Elisei, Deloitte ● Bogdan Neacșu, CEC Bank: Vom închide anul cu profit net de circa 300 mil. lei și o creștere record a activelor, de 20% ● PIB/locuitor a atins pragul de 70% din media UE – Consumul individual efectiv, la 79% din media UE ● Interesul românilor pentru destinaţii exotice în vacanţa de iarnă s-a dublat ● Sebastian Burduja, eliberat, la cerere, din funcția de secretar de stat al Ministerului de Finanțe.

Business ReportFoto: Colaj foto

De ce a fost blocat programul Rabla la electrocasnice: responsabilii s-au speriat de câți oameni așteptau startul pe site. Ediția din acest an a programului „Rabla la electrocasnice‟, care trebuia să demareze marți, a fost amânată cu doar câteva minute înainte de pornirea înscrierilor. Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a justificat amânarea programului prin suspiciuni de fraude cibernetice, însă sursele Libertatea arată că este vorba de o accesare crescută a sistemului de către beneficiari, nu de hackeri. „Problema a fost anunțarea orei de începere, ora 12, ceea ce a făcut ca multă lume să stea pregătită pe site pentru a se înscrie‟, au spus sursele. În acest moment, la accesarea platformei electrocasnice.afm.ro utilizatorii sunt întâmpinați cu un mesaj de eroare, scrie Libertatea.ro.

Cum au rămas aleșii locali cu pensia specială: conexiunea la internet a picat în momentul votului . Pensiile aleșilor locali au fost salvate în Parlament, după ce mai mulți deputați au reclamat faptul că nu au avut conexiune la internet chiar în momentul votului pentru abrogarea acestora. Singura soluție rămasă pentru abrogarea sau amânarea intrării în vigoare revine Guvernului, dar pentru aceasta este nevoie ca Executivul să aibă puteri depline. În acest moment, Nicolae Ciucă este premier interimar și nu poate da Ordonanțe de Urgență sau angaja răspunderea pe legea bugetului de stat. Pentru ca pensiile speciale ale aleșilor locali să nu intre în vigoare de la 1 ianuarie 2021 este obligatoriu ca până la sfârșitul anului să fie învestit în Parlament un Guvern cu puteri depline sau legea bugetului de stat să fie adoptată în forul legislativ, scrie Radio Europa Libera.

Ce efect ar avea marirea drastica a amenzilor de circulatie. "Daca pun niste restrictii nu o sa-i mai voteze lumea". Fara un nou guvern investit, care sa amane inca o data corelarea amenzilor de circulatie cu salariul minim, incepand cu anul viitor amenda maxima pe care o poate primi un sofer, care acum este de 2.900 de lei, adica 20 de puncte-amenda, ar putea creste pana la 4.400 de lei. Expertii in siguranta traficului rutier sunt de parere ca, in conditiile in care Romania se afla pe primul loc in UE in ceea ce priveste victimele accidentelor rutiere, actualizarea la zi a cuantumului acestor amenzi este o masura necesara alaturi de multe alte masuri care sa abordeze sistematic aceasta problema. Aceiasi experti subliniaza ca in ultimii ani politicienii au fost mai degraba interesati de masuri populiste, precum plafonarea cuantumului amenzilor de circulatie, preferand sa "numere voturi si nu victime", scrie ziare.com

CFR Călători, generoasă cu angajaţii: o treime din cheltuieli merg către plata salariilor. Cât câştigă în medie un angajat. Compania de stat CFR Călători este extrem de generoasă cu salariaţii săi, pe care îi plăteşte cu cel mai mare salariu mediu din piaţă, mai mult de o treime din totalul cheltuielilor companiei mergând astfel către plata lefurilor. În schimb, operatorii privaţi cheltuie cei mai mulţi bani pe accesul la infrastructura CFR, arată un studiu realizat de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF). În perioada 2016-2019, pe piaţa feroviară de călători din România şi-au desfăşurat activitatea şase operatori feroviari: operatorul de stat CFR Călători şi alţi cinci operatori privaţi, respectiv Regio Călători, Transferoviar Călători, Interregional Călători, Astra Trans Carpatic şi Softrans. O analiză comparativă între cei 6 operatori arată că ponderea cea mai mare a cheltuielilor în cazul operatorului de stat o reprezintă cheltuielile de personal – peste o treime din totalul cheltuielilor – în timp ce, în cazul operatorilor privaţi, cheltuielile cu personalul nu depăşesc un sfert din total cheltuieli – în medie circa 20%. În cazul acestora din urmă, cheltuiala majoră o reprezintă taxa de acces pe infrastructură – circa 30% - pe care aceştia şi-o plătesc în mod regulat. „Un paradox, greu de explicat pentru perioada analizată, în cazul CFR Călători, îl reprezintă procentul destul de mare al cheltuielilor cu amortizarea, precum şi cel infim al cheltuielilor cu piesele de schimb, având în vedere vechimea destul de mare a parcului utilizat”, arată Autoritatea, potrivit adevarul.ro

Consumatorii din Europa Centrală şi de Est au pus mai mulţi bani „la puşculiţă“ în 2020. Erste Group: Românii economisesc lunar 59 de euro, cu 6% mai mult decât în 2019. Consumatorii din Europa Centrală şi de Est au încercat să pună mai mulţi bani deoparte în 2020 sub formă de economii lunare sau investiţii, iar ponderea celor nemulţumiţi de sumele strânse s-a redus, deşi, paradoxal, se observă o creştere a numărului celor care spun că situaţia lor financiară s-a deteriorat în acest an, arată o analiză a Erste Group în regiune. Nivelul economiilor lunare diferă mult de la ţară la ţară, la fel ca şi procentul de creştere. Astfel, românii au pus deoparte 59 de euro pe lună în 2020, cu 6% mai mult decât în 2019, fiind pe locul secund după rata de creştere, depăşiţi de cehi şi sârbi, ambii cu un avans de 9%. Următoarele locuri sunt ocupate de Ungaria, cu un plus de 3%, Slovacia şi Croaţia, cu câte 2%. În cifre absolute însă, cele mai mari economii din regiune sunt făcute de slovaci, cu o medie lunară de 113 euro, urmaţi de cehi, cu 109 euro, unguri şi croaţi cu 63 euro. Pe ultimul loc, după români, se află sârbii, cu 44 euro, dar cu cel mai mare ritm de creştere calculat în euro (+10%), scrie Ziarul Financiar.

O factură de 100kWh a unui client casnic va fi mai mare cu 5-10 lei după 1 ianuarie – estimare Sorin Elisei, Deloitte “Pe baza unor analize preliminare, în condițiile actuale, estimez că vorbim despre o creștere a facturii cu valori cuprinse între 5 și 10 lei, la un consum mediu la nivel național în jurul a 100 kWh per gospodărie”, a declarat Sorin Elisei, specialist în probleme de energie și director la firma de consultanță Deloitte, la Digi 24.

El a explicat și de ce o creștere a facturii plătite de populație acum la preț reglementat de stat este inevitabilă de la 1 ianuarie, momentul în care piața de energie electrică pentru casnici se va liberaliza, iar prețurile actuale reglementate nu se vor mai aplica. “Prețurile reglementate valabile până la 31 decemebrie 2020 sunt mai mici decât prețurile la care se tranzacționeaza energia electrică pentru anul 2021. Prețurile de achiziție ale energiei electrice din piață au crescut. Dacă la începutul lunii noiembrie ofertele producătorilor de pe platformele OPCOM aveau un preț de pornire de 225 lei/MWh , la 15 decembrie aceste prețuri crescuseră la 255 de lei/MWh, a explicat Elisei la Digi24. El a mai arătat că, pe baza datelor din piață, oferte concurențiale mai bune decât prețurile reglementate de acum sunt excluse, scrie Economica.net

Bogdan Neacșu, CEC Bank: Vom închide anul cu profit net de circa 300 mil. lei și o creștere record a activelor, de 20%. CEC Bank va încheia anul cu o creștere record a activelor – de circa 20%, mult peste media pieței, a declarat Bogdan Neacșu, director general al CEC Bank pentru Profit.ro. El spune că banca va trece pragul de 40 mld lei la active și va face un profit de circa 300 de milioane de lei în 2020, deși a trebuit să constituie provizioane suplimentare, în contextul pandemiei. ”Am atins țintele legate de creșterea portofoliului: active, credite, depozite. În ceea ce privește profitabilitatea, am făcut provizioane suplimentare. Era greu să intuim la începutul anului că va apărea această situație privind pandemia. Dacă ne uităm la rezultatele operaționale – venituri nete din dobânzi, operațiuni – suntem la 94% grad de realizare, în condițiile în care dobânzile medii de pe piață au scăzut cu 40%, afectând veniturile băncilor”, spune Neacșu. Directorul general CEC Bank susține că, deși a constituit provizioane suplimentare, banca va raporta un profit bun. ”După primele 11 luni, avem un profit net de circa 275 de milioane de lei, care încorporează și impactul negativ al provizioanelor constituite, de aproximativ 400 de milioane de lei. Cel mai probabil, vom încheia anul cu un profit de circa 300 de milioane de lei”, scrie profit.ro

PIB/locuitor a atins pragul de 70% din media UE – Consumul individual efectiv, la 79% din media UE. România a ajuns în 2019 la 79% din nivelul de trai mediu al UE 28, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), arată datele publicate de Eurostat. Suprinzător, suntem plasați tocmai pe locul 19-20 din 27 de state, la egalitate cu Polonia și peste Estonia (76%). În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, adică PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat anul trecut la 70% din media UE, adică pragul avansat ca minim pentru adoptarea euro. La acest indicator apar în urma noastră „doar” Letonia, Grecia, Croația și Bulgaria. Astfel, la consumul măsurat prin AIC ţara noastră, a depăşit șapte state membre, după ce a obținut cea mai mare creştere a acestui indicator din ultimii trei ani la nivelul UE (9 puncte procentuale). Simultan, avansul PIB între 2017 şi 2019 a fost de nu mai puțin de șase puncte procentuale (de la 64% la 70% din media UE27), scrie cursdeguvernare.ro

În condiţiile în care pârtiile sunt neprimitoare în acest sezon, interesul românilor pentru destinaţii exotice în vacanţa de iarnă s-a dublat. Probabil foarte mulţi dintre noi se confruntă zilele acestea cu nostalgii, obişnuiţi fiind să ne petrecem vacanţele de iarnă în decorul hibernal şi albul unor munţi feerici precum Alpii (indiferent că vorbim de Austria, Germania, Italia, Franţa sau Elveţia). Cum anul acesta cuvintele la ordinea zilei sunt ”distanţare socială”, ”carantină”, ”pandemie”, ”test COVID19” mulţi am preferat să aşteptăm vremuri mai bune şi am spus pas obiceiurilor. Sunt unii români care nu se sperie aşa uşor şi au dat pârtia pe plajă, schiurile pe şezlong şi vinul fiert pe cocktailuri. Cel puţin aşa ne spun specialiştii: interesul românilor pentru vacanța de iarnă pe plaje exotice a crescut cu 200% anul acesta, conform solicitărilor primite de agențiile de turism. Pentru că nu există restricții și sunt destinații sigure în care se poate ajunge, în premieră, prin zbor direct, mii de români vor să-și petreacă vacanța dintre ani și începutul lui 2021 în Maldive și Republica Dominicană, scrie FinEco24News.

Sebastian Burduja, eliberat, la cerere, din funcția de secretar de stat al Ministerului de Finanțe. Sebastian Ioan Burduja a fost eliberat, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice, printr-o decizie a prim-ministrului interimar Nicolae Ciucă publicată miercuri în Monitorul Oficial. „Poziția de deputat in Parlamentul României este incompatibila cu poziția mea actuala de secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice. Astfel, mi-am depus demisia la premierul României, ca gest de normalitate, pentru că luni îmi voi prelua mandatul în Parlament”, a declarat Burduja la B1Tv. Printr-o altă decizie a premierului interimar, Cristina-Daria Buzaşu-Enache a fost eliberată, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, potrivit Newsweek.ro

Plățile pe Măsura 2 se vor întinde până în martie-aprilie 2021. „Jumătate dintre funcționari sunt pe la spital” . Perioada în care Ministerul Economiei va plăti firmelor beneficiare granturile de 2.000-150.000 de euro de la Măsura 2 de sprijin se va întinde până în martie 2021, poate chiar aprilie, a declarat, miercuri, secretarul de stat Liviu Rogojinaru, care s-a plâns de lipsa de personal din agențiile din subordine, unii dintre funcționari fiind bolnavi de COVID-19. „La Măsura 2, capacitatea noastră este de 3.500, maximum 5.000 de firme pe lună. Probabil că ne vom lungi până inclusiv martie, poate și aprilie. Îmi pare rău că trebuie să spun, dar capacitatea noastră este redusă și din cauza faptului că suntem cu oameni puțini, și din cauza faptului că, din aceștia puțini, jumătate sunt pe la spital, pe la COVID, cu tot felul de necazuri. Și atunci, credeți-ne că este foarte complicat. Dar facem tot ce este omenește posibil ca banii să ajungă la oameni”, a spus Rogojinaru, la evenimentul Consiliului Național al IMM de lansare a Cartei Albe a IMM, scrie StartupCafe.ro