În studiul intitulat "Consecinţele economice ale principaleleor scăderi de impozite pentru bogaţi", cercetătorii David Hope de la London School of Economics şi Julian Limberg de la King's College London arată că reducerile de taxe pentru bogaţi adoptate în ultimii 50 de ani, în special în anii' 80, au fost doar în beneficiul persoanelor direct afectate, dar nu au promovat crearea de locuri de muncă sau creşterea economică.
Potrivit autorilor, diminuarea impozitelor pentru cei cu averi mari a avut "un impact major: în medie, fiecare reformă notabilă a dus la o creştere de 0,8 puncte procentuale a ponderii din venitul naţional pentru cei mai bogaţi 1%, însă performanţa economică a ţării, măsurată prin rata şomajului sau PIB-ul pe locuitor nu s-a modificat în mod semnificativ". "Rezultatele studiului nostru au implicaţii importante asupra dezbaterilor actuale cu privire la consecinţele economice ale taxării celor mai bogaţi şi demonstrează că argumentele pentru a menţine un nivel redus al taxelor pentru cei bogaţi sunt slabe", insistă autorii.
Printre cei mai bogaţi oameni ai lumii, miliardarul american Warren Buffett se numără printre adversarii teoriei 'trickle down economics' şi cere în mod frecvent o taxare mai aspră pentru cei cu averi mari.