Business report: Multe deconturi pentru munca flexibilă vor fi respinse. Semestrul lui Klaus Iohannis. Ce se ascunde în spatele creșterii Bitcoin. Radu Georgescu: Să înțelegi când e cazul să renunți

de DP HotNews.ro

Luni, 21 decembrie 2020, 5:00 Economie | Finanţe & Bănci

Business report

Foto: Colaj foto

Violeta Alexandru: Multe cereri de decont pentru munca flexibilă vor fi respinse ● Liberalizarea pieţei de electricitate va aduce preţuri mai mari ● Radu Georgescu: Să înțelegi când e cazul să renunți ● Ce se ascunde în spatele creșterii Bitcoin ● Semestrul lui Klaus Iohannis ● Unde e criza? Circa 5.000 români au intrat în 2020 în liga celor cu depozite de peste 100.000 de euro ● Învățămintele financiare ale lui 2020, din perspectiva unui manager de investiții ● Bătaie pe energia scoasă acum la vânzare pentru a fi consumată anul viitor ● Liderul BNS Dumitru Costin susține că intenția viitorului Guvern ar fi de a îngheța salariul minim pe economie la valoarea din acest an

Violeta Alexandru: Multe cereri de decont pentru munca flexibilă vor fi respinse. Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunţat că multe cereri de decont depuse de angajatori pentru munca flexibilă vor fi respinse şi că a cerut AJOFM-urilor să poarte un dialog mai activ cu mediul de afaceri. Cererile depuse de angajatori la AJOFM-uri pentru decontarea plăţilor după reducerea programului de muncă al salariaţilor sunt incomplete sau completate incorect, a declarat, vineri, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, citată de Agerpres. "Cea mai mare provocare în acest moment este plata măsurii de program flexibil, în limbaj popular 'kurzarbeit': pe fondul unei stări de oboseală, spre deosebire de ITM-uri, care au intervenit punctual într-o anumită perioadă, AJOFM-urile şi AJPIS-urile chiar au făcut în această perioadă un efort peste ceea ce erau obişnuiţi înainte de pandemie şi se confruntă acum cu provocarea legată de faptul că unele cereri ale angajatorilor pentru munca flexibilă nu sunt complete, nu sunt corecte - am comunicat mai devreme mediului de afaceri - sunt depuse peste termenul legal, sunt depuse incomplet, fără dovada plăţii obligaţiilor către stat, aşa cum cadrul legal cere să verificăm", a afirmat Violeta Alexandru, potrivit adevarul.ro

Liberalizarea pieţei de electricitate va aduce preţuri mai mari pentru consumatori. Liberalizarea completă a pieţei de energie electrică bate la uşă, iar consumatorii casnici vor ajunge să plătească facturi mai mari începând cu 1 ianuarie, spun experţii din piaţa de energie. De vină sunt exclusiv autorităţile statului, consideră Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI). Specialiştii arată că cei care nu vor alege să se mute de la un furnizor la altul şi care nu vor semna o ofertă în regim concurenţial vor intra automat într-o zonă de serviciu universal unde vor plăti mai mult decât dacă şi-ar alege o ofertă concurenţială. Trebuie spus că acei consumatori care nu aleg o ofertă concurenţială nu sunt în pericol de deconectare. Preţurile finale pentru consumatorii din acest serviciu universal ar urma să fie făcute pe baza preţurilor de achiziţie de energie ale furnizorilor - furnizorii sunt în acest moment încă în discuţiile finale cu ANRE-ul pentru stabilirea metodei exacte de calcul a preţului pentru acest serviciu universal. ANRE, reglementatorul din piaţa de energie, ar urma să nu mai aibă mare influenţă în stabilirea preţului din serviciul universal pentru consumatorul casnic, cu excepţia tarifelor de distribuţie şi transport, scrie ziarul Bursa.

Radu Georgescu. Să înțelegi când e cazul să renunți. E o schimbare care se va adânci din ce în ce mai tare: Europa și America se îndepărtează una de alta din ce în ce mai mult în zona aceasta de tehnologie. Toate zonele de confirmare legală au început să fie foarte diferite: GDPR-ul a exclus companiile americane, s-a abandonat acel tratat prin care companiile americane erau în regulă. Europa investește foarte mult în acest moment în companii europene, care să rămână în Europa. Cred că ne vom uita, peste 10-15 ani, nu la un internet global, ci la 4-5 interneturi regionale – internetul european, internetul american, internetul rusesc, internetul chinezesc și restul lumii, poate – cu diferențe majore între ele, cu porți și firewalls, cu specific. Cred că, într-un viitor pe care nu știu să-l definesc, un model global gen Uber nu va fi posibil în formatul de astăzi. Posibil ca un Uber sau Airbnb să existe în Europa, America, Rusia, China, dar cu niște diferențe regionale, cu niște șuruburi învârtite diferit. Cred că cei care vor ști să înțeleagă șuruburile acestea cel mai bine vor fi câștigătorii următorilor 10 ani. Și nu zic că șuruburile acestea sunt de tehnologie, s-ar putea să fie de business. Nu spun că se schimbă miza, companiile își doresc în continuare să fie globale. Dar cred că vor apărea niște frâne. Și întrebarea este cum depășești acele piedici și care sunt uneltele care să te facă să folosești piedicile în favoarea ta. Și acele unelte care te ajută să depășești piedicile sunt fie ale tale, Uber, construite dinăuntru, sau există create de un terț, să zicem compania X din România, care construiește astăzi astfel de unelte pe care i le dă apoi lui Uber, scrie Andreea Roșca pe blogul ei.

Ce se ascunde în spatele creșterii Bitcoin. Bitcoin este din nou în centrul atenției. Ca de fiecare dată, când a mai sărit câte un prag. În anul 2017, avea o creștere spectaculoasă până la 11.000 dolari, iar în 2018 pierdea 80% din creștere. Anul acesta, în martie, un bitcoin era cotat la 5.000 dolari, iar acum, în decembrie, a ajuns la 23.000 dolari. Astfel de creșteri sunt nesănătoase. Ele sunt sunt ca artificiile: ajung până la cer, după care se sting și se prăbușesc. Este clar că strălucirea exploziei atrage atenția și așa stau lucrurile și acum, când bitcoin a depășit cotația de 23.000 dolari. Desigur, în fața unei asemenea creșteri toată lumea se întreabă ce se întâmplă? De ce crește cea mai cunoscută criptomonedă? Găsim câteva răspunsuri și anume că unele fonduri de investiții au plasat sume importante în bitcoin. Se adaugă, în mod ciudat, refrenul că bitcoin este o monedă de refugiu, adică un instrument financiar în care, în vremuri complicate, investitorii își plasează banii. Ceea ce este exagerat, pentru că, în continuare, investitorii mici și mijlocii nu sunt sfătuiți să cumpere criptomonede, tocmai din cauza volatilității lor, scrie rfi.ro

Semestrul lui Klaus Iohannis. Alegerile ne-au procopsit cu o ecuație politică proastă – nu doar în ce privește fragilitatea majorității, ci (poate în primul rând) cu o ecuație încâlcită în însăși interiorul majorității. Nu de un asemenea soi de echilibru aveam nevoie pentru a demara – în ceasul al 12-lea – proiectul de țară și planul de resetare a României, unde ”echilibrul” înseamnă ceva foarte românesc. Înainte de-a schița riscurile și pericolul acestei ecuații politice – și să propunem și o soluție – se cuvine să observăm neapărat un lucru. Este cel puțin bizar că a ajuns la UDMR ministerul Dezvoltării și Administrației României. Și asta nu din considerente care țin de naționalism: să fim serioși – România e o țară care are un președinte neamț, un șef de serviciu secret la fel, un premier pe jumătate ungur, un primar la Timișoarei neamț și lista poate continua – toți aleși sau susținuți dacă nu cu entuziasm, măcar cu seninătate și naturalețe, scrie Cristian Grosu pe cursdeguvernare.ro

Unde e criza? Circa 5.000 români au intrat în 2020 în liga celor cu depozite de peste 100.000 de euro. Un număr de 44.854 de persoane fizice aveau la sfârşitul primelor nouă luni din 2020 depozite mai mari de 100.000 de euro, cu o valoare cumulată de circa 47,2 miliarde de lei (9,76 miliarde de euro), potrivit celor mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Depozitele bancare sunt garantate în cazul falimentului unei bănci în limita a 100.000 de euro. Comparativ cu sfârşitul anului 2019, numărul persoanelor fizice cu depozite peste plafonul de 100.000 de euro a crescut cu 4.974, iar valoarea sumelor economisite s-a majorat cu 4,65 mld. lei, respectiv cu 10,9%. Faţă de finalul primului semestru din 2020, adică în trimestrul al treilea, numărul românilor cu depozite mai mari de 100.000 de euro s-a majorat cu 783, în timp ce valoarea sumelor economisite astfel a avansat cu 858,3 mil. lei, respectiv cu 1,85%, scrie Ziarul Financiar.

Învățămintele financiare ale lui 2020, din perspectiva unui manager de investiții. 2020 va rămâne în memoria tuturor ca fiind una dintre cele mai complicate perioade de până acum căreia a trebuit să-i facem față. O criză sanitară total neașteptată, izbucnită într-un colț al globului, a aruncat lumea într-o realitate nouă, economică, socială și financiară pentru care nu exista reper sau modelare matematică. Cu toții, am fost nevoiți să ne adaptăm de la o zi la alta, să găsim soluții viabile, pornind de la premise într-o dinamică fără precedent. Piețele financiare, un barometru sensibil al mișcărilor produse în economia internă și internațională au fost și ele puternic influențate de noua realitate, însă de multe ori în moduri complet neașteptate. În opinia mea, acest an lasă în urma lui cel puțin 5 lecții în materie de sănătate financiară de care am putea ține cont în viitor: 1. Independența financiară este un deziderat spre care ar trebui să țintim. Criza economică provocată de SARS_COV2 ne-a arătat că în orice moment al vieții noastre pot apărea evenimente complet neașteptate care să ducă la creșterea cheltuielilor, să ne lase fără loc de muncă deci fără o presupusă stabilitate financiară, să ne afecteze afacerea pe care o avem. Așadar, este important să avem posibilitatea de a putea gestiona astfel de perioade cu cheltuieli neprevăzute sau fără venit constant. În consecință, indiferent de nivelul venitului curent, ar trebui să economisim / investim lunar o sumă de bani, pentru a ne crea un fond de rezerva la care putem apela, scrie Mihai Purcărea pe project-e.ro

Bătaie pe energia scoasă acum la vânzare pentru a fi consumată anul viitor. Prețurile cresc. Ofertele de vânzare de energie electrică pentru anul viitor sunt adjudecate de cumpărători la prețuri cu mult peste cele de pornire, potrivit datelor de pe platformele de contracte bilaterale administrate de operatorul OPCOM. Este practic bătaie pe energia scoasă la vânzare, iar prețurile cresc. Vineri, 18 decembrie, Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă a scos la vânzare pe platforma PCCB Flex (piața centralizată de contracte bilaterale) șapte pachete de energie cu livrare bandă, tot anul viitor, în total circa 525 GWh de electricitate. Toată energia a a fost cumpărată, iar prețul la care s-au făcut tranzacția a fost peste prețul de pornire. Prețurile de pornire cerute de Nuclearelectrica au fost de circa 250-251 de lei/MWh, dar toate ofertele au fost adjudecate la un preț mai mare. Cel mai mult a oferit Nova Power and Gas (un furnizor mai mic, dar foarte activ pe segmentul casnic unde are printre cele mai bune oferte din piață), respectiv 270 de lei, iar licitația s-a închis la 262 de lei. De fapt, majoritatea pachetelor au fost adjudecate cu prețuri de 260-263 de lei/MWh, așadar cu circa 10 lei/MWh, sau 4% peste prețul de plecare, scrie economica.net.

Liderul BNS Dumitru Costin susține că intenția viitorului Guvern ar fi de a îngheța salariul minim pe economie la valoarea din acest an. Liderul Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, a afirmat duminică, într-o conferință de presă, că intenția viitorului Guvern ar fi de a îngheța salariul minim pe economie de anul viitor la valoarea din acest an. Dumitru Costin a afirmat într-o conferință susținută online că sindicatele au propus o creștere a salariului minim la 2.400 de lei brut de la 1 ianuarie. “Vă reamintesc că am avut o ședință de CNT, vă reamintesc că Ministerul Muncii a făcut de vreo două luni și jumătate un grup tehnic de lucru la Ministerul Muncii cu mecanismul salariului minim. La CNT-ul ăla noi ne-am comunicat punctul de vedere, toată partea sindicală, 2.400 de lei brut de la 1 ianuarie, partea patronală a fost împărțită în trei - zona IMM-urilor a propus o creștere de la 1 ianuarie la 2.300 de lei, celelalte organizații patronale au oscilat și au spus că propun un moratoriu între trei și șase luni de zile, lăsăm să vedem ce se mai întâmplă și discutăm peste trei luni sau șase luni. Guvernul nu a precizat nimic în acest sens”, a transmis liderul BNS, citat de profit.ro.