Ce se ascunde în spatele creșterii Bitcoin. Bitcoin este din nou în centrul atenției. Ca de fiecare dată, când a mai sărit câte un prag. În anul 2017, avea o creștere spectaculoasă până la 11.000 dolari, iar în 2018 pierdea 80% din creștere. Anul acesta, în martie, un bitcoin era cotat la 5.000 dolari, iar acum, în decembrie, a ajuns la 23.000 dolari. Astfel de creșteri sunt nesănătoase. Ele sunt sunt ca artificiile: ajung până la cer, după care se sting și se prăbușesc. Este clar că strălucirea exploziei atrage atenția și așa stau lucrurile și acum, când bitcoin a depășit cotația de 23.000 dolari. Desigur, în fața unei asemenea creșteri toată lumea se întreabă ce se întâmplă? De ce crește cea mai cunoscută criptomonedă? Găsim câteva răspunsuri și anume că unele fonduri de investiții au plasat sume importante în bitcoin. Se adaugă, în mod ciudat, refrenul că bitcoin este o monedă de refugiu, adică un instrument financiar în care, în vremuri complicate, investitorii își plasează banii. Ceea ce este exagerat, pentru că, în continuare, investitorii mici și mijlocii nu sunt sfătuiți să cumpere criptomonede, tocmai din cauza volatilității lor, scrie rfi.ro
Unde e criza? Circa 5.000 români au intrat în 2020 în liga celor cu depozite de peste 100.000 de euro. Un număr de 44.854 de persoane fizice aveau la sfârşitul primelor nouă luni din 2020 depozite mai mari de 100.000 de euro, cu o valoare cumulată de circa 47,2 miliarde de lei (9,76 miliarde de euro), potrivit celor mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Depozitele bancare sunt garantate în cazul falimentului unei bănci în limita a 100.000 de euro. Comparativ cu sfârşitul anului 2019, numărul persoanelor fizice cu depozite peste plafonul de 100.000 de euro a crescut cu 4.974, iar valoarea sumelor economisite s-a majorat cu 4,65 mld. lei, respectiv cu 10,9%. Faţă de finalul primului semestru din 2020, adică în trimestrul al treilea, numărul românilor cu depozite mai mari de 100.000 de euro s-a majorat cu 783, în timp ce valoarea sumelor economisite astfel a avansat cu 858,3 mil. lei, respectiv cu 1,85%, scrie Ziarul Financiar.
Învățămintele financiare ale lui 2020, din perspectiva unui manager de investiții. 2020 va rămâne în memoria tuturor ca fiind una dintre cele mai complicate perioade de până acum căreia a trebuit să-i facem față. O criză sanitară total neașteptată, izbucnită într-un colț al globului, a aruncat lumea într-o realitate nouă, economică, socială și financiară pentru care nu exista reper sau modelare matematică. Cu toții, am fost nevoiți să ne adaptăm de la o zi la alta, să găsim soluții viabile, pornind de la premise într-o dinamică fără precedent. Piețele financiare, un barometru sensibil al mișcărilor produse în economia internă și internațională au fost și ele puternic influențate de noua realitate, însă de multe ori în moduri complet neașteptate. În opinia mea, acest an lasă în urma lui cel puțin 5 lecții în materie de sănătate financiară de care am putea ține cont în viitor: 1. Independența financiară este un deziderat spre care ar trebui să țintim. Criza economică provocată de SARS_COV2 ne-a arătat că în orice moment al vieții noastre pot apărea evenimente complet neașteptate care să ducă la creșterea cheltuielilor, să ne lase fără loc de muncă deci fără o presupusă stabilitate financiară, să ne afecteze afacerea pe care o avem. Așadar, este important să avem posibilitatea de a putea gestiona astfel de perioade cu cheltuieli neprevăzute sau fără venit constant. În consecință, indiferent de nivelul venitului curent, ar trebui să economisim / investim lunar o sumă de bani, pentru a ne crea un fond de rezerva la care putem apela, scrie Mihai Purcărea pe project-e.ro
Bătaie pe energia scoasă acum la vânzare pentru a fi consumată anul viitor. Prețurile cresc. Ofertele de vânzare de energie electrică pentru anul viitor sunt adjudecate de cumpărători la prețuri cu mult peste cele de pornire, potrivit datelor de pe platformele de contracte bilaterale administrate de operatorul OPCOM. Este practic bătaie pe energia scoasă la vânzare, iar prețurile cresc. Vineri, 18 decembrie, Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă a scos la vânzare pe platforma PCCB Flex (piața centralizată de contracte bilaterale) șapte pachete de energie cu livrare bandă, tot anul viitor, în total circa 525 GWh de electricitate. Toată energia a a fost cumpărată, iar prețul la care s-au făcut tranzacția a fost peste prețul de pornire. Prețurile de pornire cerute de Nuclearelectrica au fost de circa 250-251 de lei/MWh, dar toate ofertele au fost adjudecate la un preț mai mare. Cel mai mult a oferit Nova Power and Gas (un furnizor mai mic, dar foarte activ pe segmentul casnic unde are printre cele mai bune oferte din piață), respectiv 270 de lei, iar licitația s-a închis la 262 de lei. De fapt, majoritatea pachetelor au fost adjudecate cu prețuri de 260-263 de lei/MWh, așadar cu circa 10 lei/MWh, sau 4% peste prețul de plecare, scrie economica.net.
Liderul BNS Dumitru Costin susține că intenția viitorului Guvern ar fi de a îngheța salariul minim pe economie la valoarea din acest an. Liderul Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, a afirmat duminică, într-o conferință de presă, că intenția viitorului Guvern ar fi de a îngheța salariul minim pe economie de anul viitor la valoarea din acest an. Dumitru Costin a afirmat într-o conferință susținută online că sindicatele au propus o creștere a salariului minim la 2.400 de lei brut de la 1 ianuarie. “Vă reamintesc că am avut o ședință de CNT, vă reamintesc că Ministerul Muncii a făcut de vreo două luni și jumătate un grup tehnic de lucru la Ministerul Muncii cu mecanismul salariului minim. La CNT-ul ăla noi ne-am comunicat punctul de vedere, toată partea sindicală, 2.400 de lei brut de la 1 ianuarie, partea patronală a fost împărțită în trei - zona IMM-urilor a propus o creștere de la 1 ianuarie la 2.300 de lei, celelalte organizații patronale au oscilat și au spus că propun un moratoriu între trei și șase luni de zile, lăsăm să vedem ce se mai întâmplă și discutăm peste trei luni sau șase luni. Guvernul nu a precizat nimic în acest sens”, a transmis liderul BNS, citat de profit.ro.