Impactul Covid în 2020 și așteptările din business pentru 2021. Ce se va întâmpla cu euro și dolarul ● Concluzia negocierilor de la Vila Lac: programul e gata, reformele lipsesc ● Elogiu lenei ● Pensiile, cât au crescut, cât mai pot crește ● Inghetarea salariului minim pe economie: Cui foloseste si cine pierde din aceasta decizie? ● Cum arăta Guvernul ● Tehnologia a bătut oamenii și în agricultură ● Un texan şi un olandez au lucrat din umbră pentru Legea Băncii Naţionale şi Legea băncilor ● Tinerii sunt de două ori mai afectaţi decât vârstnicii de recesiunile grave ● Care sunt cele mai puternice bănci din România şi cum au evoluat în 2020 ● Ne-am deșteptat: legile sunt pentru fraieri! ● Fiat Chrysler și PSA obțin aprobarea UE pentru fuziune ● Cu cifrele pe masă despre majorarea salariului minim din „pix”
Impactul Covid în 2020 și așteptările din business pentru 2021. Calcule - Ce se va întâmpla cu euro și dolarul. Revenirea economică în România, după pandemia COVID, va fi una asimetrică, cu sectoare care vor înregistra o creștere susținută și altele care vor continua să se confrunte cu dificultăți semnificative. Odată cu apariția vaccinurilor anti COVID, economia mondială și implicit cea românească ar urma să depășească, treptat, criza economică fără precedent declanșată de pandemie. Capacitatea țărilor de a depăși criza în 2021 va fi determinată însă de eficiența programelor de susținere a economiilor, în care autoritățile vor juca un rol important. Pentru România perspectivele sunt în general pozitive, mai ales în contextul în care urmează să beneficieze de un pachet fără precedent de finanțare, din partea UE, de peste 80 de miliarde de euro. În acest context și la acest moment, peste 60% dintre companiile chestionate în cadrul Barometrului Moneycorp 2020 estimează totuși că vor atinge cifra de afaceri din 2019 abia în 2022, scrie profit.ro
Concluzia negocierilor de la Vila Lac: programul e gata, reformele lipsesc. Liderii partidelor care vor forma viitoarea Coaliție de centru dreapta au avut ieri o ultimă negociere la Vila Lac, de aproape 13 ore. La masa puterii au stat și reprezentanții grupului minorităților naționale, care au ridicat o serie de pretenții pentru a vota noul Guvern. UDMR a încercat să dea o ultimă lovitură, iar PNL și USR-PLUS au ratat ținta de a avea alegeri în două tururi. Concluzia întâlnirii: programul e gata, reformele lipsesc. PNL, USR-PLUS și UDMR au ajuns la un acord final asupra programului de guvernare și asupra programului politic, iar astăzi vor semna în Parlament acordul privind viitoarea Coaliție de guvernare. La capătul ultimelor 13 ore de discuție și după două săptămâni de negocieri politice, din programul de guvernare vor lipsi tocmai marile reforme. În el se vor regăsi doar ajustări ale diferitelor proiecte prezentate de partidele politice în perioada campaniei electorale, scrie Radio Europa Liberă.
Elogiu lenei. Acum mulți ani am participat la un program de acreditare în consultanță de leadership în cursul căruia am fost eu însumi evaluat cu un instrument care măsoară credințele și valorile noastre personale și felul în care ele contribuie (în bine sau în rău) la eficacitatea noastră ca lideri. Între credințele pe care îmi așezasem eu atunci viața erau câteva care nu mă ajutau deloc, neproductive. Una dintre ele era perfecționismul, nevoia de a nu greși, de a face totul perfect, cerințele exagerat de mari pe care le aveam de la mine și de la cei din jur. De regulă el se manifestă printre altele prin faptul că îți va fi foarte dificil să faci prioritizări, că vei aloca prea multe resurse de timp și bani unor aspecte ne-esențiale ale activităților tale și, nu în ultimul rând, că vei delega greu și cu teamă de eșec lucruri altora, ținându-i, astfel, într-o stare de implicare redusă care le inhibă dezvoltarea. Spre surprinderea mea, deși instrumentul mă încadra fără echivoc în categoria perfecționiștilor, niciuna dintre acele descrieri nu mi se potrivea. Eu, de când mă știu, am delegat cu mare ușurință sarcini altora și am detestat să depun efort de orice fel pentru acțiuni care nu duc la un rezultat care să îl justifice. Am acționat, în aparență, într-un fel opus perfecționismului. Am făcut asta pentru că eu, pe lângă faptul că sunt perfecționist, mai sunt și leneș, scrie Adrian Stanciu pe blogul personal.
Pensiile, cât au crescut, cât mai pot crește. În ultimii ani sistemul de pensii a fost foarte des în atenția publicului și a specialiștilor. În acest context, Institutul de Statistică a prezentat o serie de date privind pensiile de stat, în al treilea trimestru al acestui an. Prima observație, deloc surprinzătoare, este că pensiile au crescut. În comparație, cu trimestrul al treilea al anului trecut, pensia medie a crescut cu 16%. Și pentru a avea o imagine oferită și de un indicator calitativ să spunem că raportul dintre indicele pensiei medii și indicele prețurilor de consum este de 104%, ceea ce înseamnă că pensiile au crescut cu 4% mai mult decât prețurile. Indicatorul este important, pentru că, pe de o parte, arată dacă o creștere a nivelului pensiei este însoțită și de o creștere a nivelului de trai, iar, pe de altă parte, oferă o imagine statistică asupra unei teme totdeauna controversate și anume senzația consumatorilor că prețurile cresc mai mult și mai repede decât cresc pensiile. Pentru datele din trimestrul al treilea, impresia nu se adeverește. În ceea ce privește nivelul pensiei, datele statistice trebuie analizate. Astfel, pensia medie lunară este de 1.505 lei, iar pensia medie de asigurări sociale a fost de 1.454 lei. Aici, avem o ciudățenie, scrie rfi.ro
Inghetarea salariului minim pe economie: Cui foloseste si cine pierde din aceasta decizie? Inghetarea salariului minim vine cu minusuri si plusuri pentru mediul economic, acum depinde doar de care parte a acestei decizii esti. Pentru ca, daca esti angajator, in aceste vremuri tulburi, sigur te vei bucura ca nu va trebui sa platesti mai mult la stat si angajatului. In schimb, daca esti angajat si acele cateva zeci de lei care ar fi venit in plus ar fi fost bune, in conditiile in care de la 1 ianuarie ne asteapta un nou val de scumpiri. "Pentru angajati o eventuala crestere a salariului minim este pozitiva pentru ca asta inseamna un castig mai mare raportat la nivelul salarial din prezent, avand in vedere cresterea preturilor anticipata odata cu majorarea preturilor la utilitati incepand cu 1 ianuarie. De asemenea, si cresterea preturilor la carburanti va aduce un nou val de scumpiri. Este posibil sa asistam la aceste majorari, iar o crestere a salariului minim vine sa compenseze macar in parte din noile cheltuieli", este de parere Adrian Negrescu, analist economic, potrivit ziare.com
Cum arăta Guvernul. Puțini își dau seama că acum, exact ca atunci, România se află la un punct de cotitură odată cu resetarea Economiilor care intr-o în lumea nouă: lumea post-Covid, cu toate mutațiile și schimbările de paradigmă pe care pandemia i le-a impus. Acum e chiar ”Acum”: atunci, era noua Românie, care intra în deceniul renașterii sale cu o echipă guvernamentală de elită. Nu e bine să uităm reperele, astfel că am ales 6 miniștri din guvernul de acum 102 ani: să ne amintim, ca să știm în orice moment cam la ce ar trebui să ne raportăm. (Notă: Compilația face parte din coverul primului număr – numărul 100, căci merge în sens invers – al revistei CRONICILE Curs de Guvernare. Coverul era completat de 2 analize: ”10 lumânări la agonia leadership-ului românesc” și ”În căutarea omului de stat”. Numărul poate fi găsit AICI . Premier: Ion I.C. Brătianu Liceul „Sf. Sava” din București, apoi diplomă de inginer în Poduri și Șosele – obținută în 1893 la Paris și apoi inginer specialist la CFR în subordinea lui Anghel Saligny. Împreună cu tatăl, unchiul și frații, a format marea familie de politicieni a Brătienilor. A fost însă, de departe, cel mai influent și prezent la decizie în cele mai dificile momente politice.
La data Marii Uniri, era premier (Președinte al Consiliului de Miniștri) pentru a treia oară, după ce mai ocupase, de mai multe ori, Externele, Internele și Apărarea. Premier și în momentul intrării României în Război – și considerat artizanul intrării de partea Antantei, în condițiile în care regele era neamț. Toate negocierile din 1918 și 1919 privitoare la Unire și reconfigurarea noilor hărți europene pentru România au trecut pe la el. Președinte al partidului (PNL) din 1909 până la moarte, în 1927, scrie Cristian Grosu în cursdeguvernare.ro.
Tehnologia a bătut oamenii și în agricultură. „Fermierii cibernetici” au produs o cantitate de trei ori mai mare de căpșuni decât cei clasici. Un concurs de agricultură inteligentă a pus față în față patru echipe high-tech, care foloseau analize de date, senzori inteligenți și automatizare, cu trei echipe de fermieri tradiționali, scrie Yahoo Finance. Rezultatele au fost cele așteptate: echipele tehnologizate au produs în medie 6,86 kilograme de căpșuni, cu 196% mai mult decât media de 2,32 kilograme scoasă de cultivatorii obișnuiți. Echipele tehnologizate au depășit fermierii și în privința randamentului investiției, de data aceasta cu 75,5%, conform organizatorilor competiției. Echipe high-tech. Pe primul loc s-a clasat o echipă numită CyberFarmer.HortiGraph, constituită din cercetători de la Universitatea Agricolă a Chinei și Centrul Național pentru Cercetare a Agriculturii Inteligente și Ingineriei Tehnice, scrie Libertatea.
Dezvăluiri în premieră despre cum s-a format BNR după 1990. Un texan şi un olandez au lucrat din umbră pentru Legea Băncii Naţionale şi Legea băncilor. ZF publică a doua parte din articolul scris de Vasile Săvoiu privind crearea legilor Băncii Naţionale şi băncilor comerciale. Numele Vasile Săvoiu nu spune nimic publicului. Nici măcar cei care ocupă astăzi poziţii de conducere în băncile comerciale nu au auzit vreodată de el. Pe net nu există poze cu el, ci doar un CV. În toamna lui 1990, acum 30 de ani, Vasile Săvoiu a făcut parte dintr-un desant de cercetători care a venit de la Institutul de Finanţe, Circulaţie Monetară şi Preţuri, un departament-cenuşăreasă din Ministerul Finanţelor, care avea sediul în clădirea BNR, dar partea din Strada Doamnei. În ianuarie 1991 a fost desemnat de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, să facă parte dintr-o echipă însărcinată cu reforma Băncii Naţionale şi elaborarea primelor legi bancare - Statutul BNR şi Statutul băncilor comerciale, într-o economie care voia să se deschidă spre capitalism, dar care era prizoniera trecutului. Într-un articol scris pentru ZF în serialul „30 de ani de sistem bancar în România”, Vasile Săvoiu dezvăluie pentru prima dată cum s-au format aceste legi şi care au fost cei doi oameni din umbră, experţi veniţi la Bucureşti, care au contribuit la conceperea acestor legi: texanul Doug Scott şi olandezul Tobias Asser. Cei doi experţi străini, care făceau parte dintr-o misiune a FMI, au conferit Băncii Naţionale o independenţă faţă de politic, faţă de guvern cu care nu multe bănci centrale occidentale se puteau mândri la vremea respectivă, scrie Ziarul Financiar.
Tinerii sunt de două ori mai afectaţi decât vârstnicii de recesiunile grave. Tinerii sunt de două ori mai afectaţi decât vârstnicii de recesiunile grave şi din acest motiv guvernele ar trebui să se împrumute atât cât au nevoie pentru a salva locurile de muncă ale tinerilor, arată un studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Bloomberg, citat de Agerpres. Conform acestui studiu, crizele economice tind să se resimtă, prin diferite canale, asupra diferitelor grupe de vârstă. Gospodăriile tinere sunt mai dependente de muncă, pentru a câştiga un venit pe baza căruia să se împrumute. În schimb, generaţiile mai vârstnice sunt mai puţin dependente pentru că deţin, probabil, active financiare. Chiar dacă o recesiune poate diminua preţul activelor, cel mai mare impact se resimte în pierderea locurilor de muncă pentru cei tineri, susţine Alessandro Ferrari, cercetător la Banca Italiei. Nu numai că tinerii îşi pierd venitul atunci când au cea mai mare nevoie de el, dar experienţa dobândită cu ocazia crizei îi face pe tineri să evite să îşi asume riscuri, ceea ce pe termen lung le reduce randamentele pentru economiile lor viitoare, scrie adevărul.ro
Care sunt cele mai puternice bănci din România şi cum au evoluat în 2020. Una dintre ideile pe baza cărora mi-am propus să tratez concurenţa din piaţa bancară în teza mea de doctorat a fost aceea a constituirii unui indicator integrat care să ţină cont de capitaluri proprii (C), active totale (A), profit net (P), credite acordate (C) şi economii atrase (D). Este departe de a fi un indicator perfect iar în dezvoltarea sa am în vedere introducerea şi a altor cifre/statistici cum ar fi cele privind rentabilitatea activelor, rentabilitatea capitalurilor, rata creditelor neperformante sau raportul cost operaţional/venit operaţional. Aceasta pe măsură ce voi reuşi să adaug la tabelele cu statistici datele aferente băncilor analizate. Cu cât diferenţa dintre punctajele finale ale competitorilor creşte, cu atât piaţa devine mai puţin concurenţială. Revenind la indicatorul dezvoltat, el cuantifică puterea unei bănci din punctul de vedere al indicatorilor mai sus amintiţi. M-am oprit doar la băncile considerate mari iar orizontul de analiză a fost 2009-2018, Top 10 din punct de vedere al activelor. De ce sunt astăzi numai şapte? Pentru că unele bănci s-au vândut, altele au fuzionat, etc, scrie FinEco24News.
Ne-am deșteptat: legile sunt pentru fraieri! “Deșteaptă-te, române!” răsunat-a, azi, imnul României la inaugurarea noului Parlament al României, rezultat prin votul unui popor care s-a deșteptat din somn la Revoluția din decembrie 1989, nu? Momentul ar trebui să fie solemn pentru că e vorba de Parlamentul care ne reprezintă pe noi toți în egală măsură, care trebuie să facă legi pentru noi toți, legi care să ne apere interesele, legi care să-i pedepsească pe cei care ne fură, pe cei care ne pun viața în pericol. Pentru legi egale pentru fiecare dintre noi s-a ieșit pe străzi, în fața gloanțelor și s-a murit în decembrie 1989. Când un senator al Parlamentului, duduia Diana Iovanovici-Șoșoacă, sfidează legea și merge la ședința solemnă de inaugurare fără masca de protecție împotriva Covid 19 este clar un îndemn la încălcarea legii! Duduia senator Diana Iovanovici-Șoșoacă ne-a anunțat astfel că nu are de gând să respecte legile. Acesta a fost mesajul ei, azi, scrie Econtextmedia.net.
Fiat Chrysler și PSA obțin aprobarea UE pentru fuziune. Fiat Chrysler și rivalul francez PSA au obținut aprobarea autorității europene pentru concurență, luni, pentru fuziunea lor în valoare de 38 de miliarde de dolari pentru a crea al patrulea producător auto din lume, anunță Reuters. Totuși, cele două entități trebuie să permită concurenței să acceseze rețelele lor de reparații și întreținere pentru autoutilitare pentru a ajuta noii intrați să se extindă pe piață, a declarat autoritatea competitivă din UE. Entitatea care va rezulta în urma fuziunii, denumită Stellantis, va deține mărci precum Fiat, Jeep, Dodge, Ram și Maserati, precum și Peugeot, Opel și DS, scrie Europa FM.
Cu cifrele pe masă despre majorarea salariului minim din „pix”. În prezent, salariul minim este 2230 lei. Ministerul Muncii a venit cu trei scenarii de creștere a salariului minim: 8,7% (până la 2424 lei), 6,7% (până la 2380 lei) și 4,7% (până la 2335 lei). Sindicatele au cerut o creștere cu 7,6%, până la 2400 lei. Unele patronate au cerut înghețarea salariului minim. Consiliul național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii a cerut creșterea salariului minim cu 3,2%: „Propunerea pe care noi am realizat-o este ca în anul 2021 să creștem salariul minim brut pe economie cu rata inflației, adică 2,2%, și cu un procent din ceea ce înseamnă productivitatea muncii, ducând salariul minim brut de la 2.230 de lei la 2300 de lei.” Care productivitate? Și de ce să ținem cont de inflație? Hai să le luăm pe rând, scrie Bogdan Glăvan pe project-e.ro.
