Povestea primului roman care a predat economie la Harvard si a consiliat Guvernul Japoniei. Problema noastră cu patriotismul. A început una dintre cele mai fierbinţi curse din energie, cea a hidrogenului. Care sunt atuurile României? Liberalizarea pieţei de gaze: Deşi preţul pe burse este la jumătate, românii plătesc facturi mari. Anul viitor scade numărul de avize pentru muncitorii străini. Piețele cred mai mult în veștile rele, decât în cele bune. Francezii, îndemnați să își facă provizii de Crăciun de la producătorii locali. Scrisoare a societății civile împotriva nominalizării lui Sorin Cîmpeanu la Educație.

Business reportFoto: Colaj foto

​Povestea primului roman care a predat economie la Harvard si a consiliat Guvernul Japoniei. Acum e profesor universitar la Boston si investeste in start-up-uri. A facut cariera pe trei continente si a reusit peste tot unde si-a propus. A fost primul roman care a predat economie la Harvard, iar timp de un an si jumatate a fost consultant pentru Guvernul Japoniei. Andrei Hagiu este acum profesor la Boston University, unul dintre cele mai apreciate centre universitare din lume. Originar din Iasi, Andrei Hagiu s-a mutat cu familia in Franta inca din copilarie, iar prima facultate pe care a absolvit-o a fost celebra Ecole Polytechnique din Franta. Pana acolo, insa, a trebuit sa o ia de la zero si sa invete o limba straina, la scoala. Daca la inceput nu a fost prea incantat, cu timpul a reusit sa se acomodeze, chiar daca nu toate lucrurile au fost roz. Asta si pentru ca unii dintre colegii sai de liceu l-au privit cu raceala fiindca era roman, scrie ziare.com

Problema noastră cu patriotismul. Imaginea reprezentându-i pe revoluționarii de la 1848 îi este familiară oricărui român care a trecut prin școală. Nu lipsește din niciun capitol de istorie modernă. Dar semnificația acestei imagini merită încă pusă în discuție. După standardele unora de azi, acești revoluționari de la 1848 ar putea avea toate elementele ”trădătorilor de neam”. Se îmbrăcau după moda de la Paris și nu în straiele locale, vorbeau franțuzește, aveau legături puternice în Occident (chiar prin intermediul unor societăți secrete), doreau răsturnarea rânduielilor tradiționale, emanciparea minorităților, egalitate în drepturi, educație pentru toți. Azi le denumim simplu, ”drepturi ale omului”. România modernă își are rădăcinile în această mișcare de la 1848, unică în Europa ortodoxă. Unire, monarhie constituțională, Independență, Regat: toate acestea realizate într-o singură generație. Un drum parcurs cu o extraordinară rapiditate, din praful Imperiului Otoman până în Europa. Și totuși, se pare că avem o problemă cu patriotismul. Un curent politic de sens opus celui reprezentat de revoluționarii de la 1848 își face puternic loc în viața publică – un patriotism autarhic, al închiderii și al egoismului, combinat cu fundamentalism religios, misticism și conspiraționism, scrie Econtextmedia.net

A început una dintre cele mai fierbinţi curse din energie, cea a hidrogenului. Care sunt atuurile României? Potenţialul enorm în energia verde, mai ales pe zona de eoliene în Marea Neagră, dar şi producţia locală de gaz, a doua cea mai mare la nivel european, alături de cei circa 50.000 de ki­lometri de conducte sunt însă aşii din mâ­ne­ca României în domeniul hidro­ge­nu­lui, spun specialiştii. Bani sunt pentru toate aceste direcţii, singura problemă fiind că ei trebuie accesaţi cu proiecte viabile. „România are un potenţial unic în a pro­duce hidrogen din gaz natural, fiind al doilea cel mai mare producător de gaze na­turale din Uniunea Europeană (după Olanda – n.red.). Deci producţia de hi­dro­gen cu captarea şi stocarea carbonului poate avea un preţ foarte competitiv. Vo­lu­me există, iar preţul gazului natural e avan­tajos. România ar putea deveni cu uşu­­rinţă un lider european în hidrogen de acest tip“, spune Roxana Căliminte, se­cretar general adjunct în cadrul Gas In­fras­tructure Europe (GIE), orga­ni­za­ţie eu­ropeană care reprezintă inte­re­sele operatorilor de infrastructură de gaze la Bruxelles, scrie ZF.ro

Liberalizarea pieţei de gaze: Deşi preţul pe burse este la jumătate, românii plătesc facturi mari. Liberalizarea totală a pieţei gazelor care a avut loc la 1 iulie 2020 ar fi trebuit să aducă facturi mai mici pentru români în această iarnă. În realitate, însă, doar 10% dintre români au schimbat contractul pentru un preţ mai mic, iar pentru restul de 90% facturile vor fi la fel de mari ca iarna trecută. Facturile la curent vor creşte cu 10% de la 1 ianuarie Aceasta deşi pe bursa de gaze preţul unui MWh este la jumătate faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă. Pentru marea majoritate a românilor, însă, această scădere nu se regăseşte în facturi, aşa cum ar fi fost normal. Potrivit datelor furnizate la solicitarea Agerpres de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), dintre cei 3.378.794 clienţi casnici reglementaţi la data de 30 iunie 2020, un număr de 395.336 clienţi casnici au încheiat, în perioada 1 iulie - 31 octombrie 2020, un contract aferent furnizării gazelor naturale în regim concurenţial, cu furnizorul actual sau cu un furnizor nou. Adică puţin peste 10%. ANRE precizează că nu deţine date pentru a detalia dacă aceştia şi-au schimbat doar contractul sau şi furnizorul, scrie Adevărul.

Anul viitor scade numărul de avize pentru muncitorii străini. Dacă pentru 2019 Guvernul a majorat numărul de avize pentru muncitori străini de la 20.000 la 30.000, iar pentru anul acesta a menținut același plafon, recent Guvernul Orban se pregătise să înghețe plafonul și să aloce tot 30.000 de permise de muncă pentru străini în 2021. Acum, însă, autoritățile au revizuit estimările pentru anul viitor și propun un contingent mai mic, de 25.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în 2021. De ce este important: Plecarea lucrătorilor români în alte țări a condus la situația în care angajatorii, la salariile pe care le oferă, nu găsesc suficienți români dispuși să se angajeze la ei și sunt nevoiți să apeleze la personal din țări exotice, precum Filipine, Thailanda, Nepal, Vietnam. Un astfel de caz a fost prezentat de Profit.ro încă din 2016, când un hotel din Poiana Brașov a recrutat angajați din Filipine, scrie profit.ro

Piețele cred mai mult în veștile rele, decât în cele bune. Nu mai este un secret pentru nimeni că evoluția economiei este influențată de situația medicală și de știrile legate de situația pandemiei. Ieri, a fost un exemplu relevant în acest sens. Brokerii și investitorii se așteptau să înceapă ceea ce se numește „raliul de Crăciun”, adică o creștere a indicilor bursieri. Este deja o tradiție ca acțiunile să crească în preajma Sărbătorii de Crăciun, cel mai probabil pentru că optimismul din această perioadă a anului îi contaminează și pe investitori. Numai că ieri lucrurile au stat diferit. Piețele europene au scăzut, indicii burselor de la Paris, Londra sau Frankfurt cunoscând o alunecare sub efectul vânzărilor de acțiuni. Vânzări care sunt puse de experții pieței de capital pe seama unei singure știri. Aceea că în Marea Britanie a fost descoperită o mutație a coronavirusului, respectiv o tulpină care se răspândește mai rapid decât cea deja cunoscută, scrie rfi.ro

Francezii, îndemnați să își facă provizii de Crăciun de la producătorii locali. Ministrul Agriculturii din Franța îi îndeamnă pe francezi să-şi facă proviziile de Crăciun de la producători locali pentru a salva afacerile locale afectate de pandemie. Francezii sunt îndemnaţi să dea dovadă de patriotism gastronomic şi să cumpere produse proaspete de la producătorii locali. Ministrul agriculturii, Juliean Denormandie spune că apelul la acest fel de patriotism de consum poate salva afacerile locale. Acestea sunt aproape falimentare după închiderea restaurantelor din cauza pandemiei de coronavirus, scrie EuropaFM

Scrisoare a societății civile împotriva nominalizării lui Sorin Cîmpeanu la Educație. Organizații și mișcări civice alături de profesori și asociații ale elevilor și studenților cer, într-o scrisoare deschisă adresată partidelor care formează noua coaliție parlamentară și de guvernare, precum și președintelui Klaus Iohannis, să nu-l desemneze pe Sorin Cîmpeanu pentru poziția de ministru al Educației. Cele câteva zeci de organizații și de persoane cer coaliției să-și „asume importanța educației ca pilon central pentru o Românie democratică și prosperă prin promovarea, în cadrul Guvernului și sistemului educațional, a unor persoane care au dovedit profesionalism, viziune și integritate” și atrag atenția că „sistemul de educație are probleme de finanțare corespunzătoare, de formare a cadrelor didactice, infrastructură, incluziune, măsuri remediale și de sprijin și, nu în ultimul rând, de integritate”, potrivit Radio Europa Liberă.