Un teleormănean şi un clujean îşi caută job. Care dintre ei îşi găseşte primul? ● Noile condiţii de călătorie în Marea Britanie pentru cetăţenii români, începând de la 1 ianuarie ● Luxembourg intenționează să-și extindă oferta privind schema transportului public gratuit ● Ziua V în Europa: persoanele pe care le-au ales statele UE pentru administrarea primului vaccin ● O conversație despre 2023 în antreprenoriat și business ● Cine cere “austeritate”? Legea. Înghețarea salariilor bugetare și a pensiilor în funcție de nivelul datoriei publice ● Amenzi usturătoare pentru cei care nu participă la recensământul din 2021 ● Fonduri europene pentru firme: Câte 1,5 milioane-6 milioane Euro pentru investiții, POR 2.2-IMM. Ghid oficial și lista domeniilor eligibile

Business reportFoto: Colaj foto

Un teleormănean şi un clujean îşi caută job. Care dintre ei îşi găseşte primul? Am tot scris despre discriminare, prejudecăţi, percepţii subiective în recrutare. S-a vorbit cel mai mult despre vârste şi rase, dar sunt şi multe alte criterii de diferenţiere pe care le folosesc angajatorii la recrutare, unele dintre ele aplicate subconştient, fără să-şi dea seama că discriminează. Etichetarea românilor după regiunea de provenienţă, sau chiar după judeţ, şi apoi atribuirea unor trăsături distinctive e arhicunoscută la nivel anecdotic, însă mai puţini ştiu că acestea sunt şi criterii de clasificare şi de departajare în recrutare, la angajare, de multe ori. Iată cum am observat eu că angajatorii îi grupează pe angajaţi, asociindu-le un anumit nivel de încredere ab-initio, în funcţie de originea candidaţilor. Am pus judeţele în 5 categorii, în prima fiind cei cărora angajatorii le acordă cea mai mare încredere, iar celor din ultima grupa cea mai puţină, desigur. Cu alte cuvinte, dacă trebuie să aleagă între două CV-uri absolut identice, din toate punctele de vedere, cu excepţia locului de origine a candidatului, marea majoritate vor alege pe cel dintr-o grupă mai de sus în listă, adică pe cel care îi inspiră mai multă încredere, după sistemul lui de clasificare, aplicat în mod reflex, intuitiv, instinctiv, fără vreo verificare sau validare, scrie George Butunoiu găzduit de Adevărul.

Noile condiţii de călătorie în Marea Britanie pentru cetăţenii români, începând de la 1 ianuarie. Marea Britanie va introduce noi condiţii de călătorie pentru cetăţenii români, începând de la 1 ianuarie 2021, în contextul expirării tranziţiei post-Brexit, fiind modificări fundamentale în privinţa documentelor şi scopului deplasărilor. Românii, fără vize în Marea Britanie doar în scop turistic, cel mult şase luni. Cetăţenii români vor putea intra în continuare pe teritoriul britanic, fără vize, doar pentru călătorii în scop turistic care nu durează mai mult de şase luni într-un an. Cei care vor vrea să studieze sau să lucreze în Marea Britanie vor avea nevoie de viză. "Conform noilor reglementări anunţate de Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, începând cu 1 ianuarie 2021, cetăţenii români vor putea intra pe teritoriul Regatului Unit pentru şederi de scurtă durată (ex. în scop turistic, în vizită etc.) pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a avea nevoie de o viză de intrare. Cu toate acestea, cetăţenii români care doresc să muncească în cele 6 luni trebuie să obţină, în prealabil, o viză de intrare", a comunicat Ministerul român al Afacerilor Externe. Intrarea pe teritoriul britanic se va face doar cu paşaport, scrie Ziarul Financiar.

Luxembourg intenționează să-și extindă oferta privind schema transportului public gratuit. Transportul public gratuit introdus în Luxemburg începând cu 1 martie a accelerat reforma planificată a sistemului de transport în a doua cea mai mică țară a Uniunii Europene, transmite duminică dpa. "Transportul local gratuit a fost pârghia pentru a stimula o adevărată revoluție a mobilității în Luxemburg", a declarat pentru dpa ministrul mobilității din Luxemburg, Francois Bausch, potrivit Agerpres. Pandemia noului coronavirus a încetinit temporar numărul inițial record de pasageri în tramvaie, trenuri și autobuze dar, în general, există acum o nouă conștientizare a unei mobilități diferite, una care se bazează pe o combinație de tipuri de transport, a adăugat oficialul luxemburghez, potrivit profit.ro.

Ziua V în Europa: persoanele pe care le-au ales statele UE pentru administrarea primului vaccin. Campaniile naționale de vaccinare împotriva Covid-19 au fost declanșate oficial duminică, simultan în aproape toate statele europene, conform planurilor fiecărei țări. Unele capitale au lansat operațiunea fără precedent cu vaccinarea șefilor de stat sau de guvern, pentru încurajarea populației să aibă încredere în vaccin, sau cu personalul din spitalele de infecțioase sau rezidenți din căminele pentru persoane în vârstă. În toate țările, primele inoculări au fost puternic mediatizate, cel mai adesea transmise în direct. Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat lansarea din Ziua V “un moment emoţionant de unitate” pentru cei 450 de milioane de cetăţeni care trăiesc în cele 27 de state membre ale UE. Primele doze ale serului dezvoltat de BioNTech și Pfizer au ajuns sâmbătă în toate statele blocului comunitar, iar Germania, Slovacia și Ungaria au demarat imediat campania, scrie cursdeguvernare.ro

O conversație despre 2023 în antreprenoriat și business. De curând am facilitat 2 sesiuni despre antreprenoriat, leadership și business în cadrul Future Youth Summit, un super program de fellowship care aduce împreună lideri regionali. Nu am avut foarte mult timp la dispoziție pentru discuții, cel puțin nu cât mi-ar fi plăcut să am pentru o asemenea discuție și cu o asemenea audiență dar a fost mega fain. O să împărtășesc câteva dintre lucrurile care mi s-au părut mega faine din discuția cu ei. Va fi o perioadă în care adaptarea va fi esențială. Poate că nu e nimic nou și poate deja e clișeu, dar chiar e pe bune. Adaptare în termeni de comportament, în termen de valori, de modele de business, felul în care facem lucruri, cum interacționăm între noi. Poate e clișeu dar poate merită puțină reflecție în viața ta și apoi a celor din jur, scrie project-e.ro

Cine cere “austeritate”? Legea. Înghețarea salariilor bugetare și a pensiilor în funcție de nivelul datoriei publice. Cel mai așteptat document al acestui sfârșit de an și al noului guvern care se va instala este bugetul de stat. Bugetul va oferi o serie de indicii relevante privitoare la felul în care viitorul Executiv își propune să gestioneze lipsa de resurse bugetare cu nevoia de creștere a cheltuielilor și, în același timp, promisiunile generoase privind investițiile publice și obligațiile asumate, prin legi, de creștere a cheltuielilor sociale. În acest context complicat, trebuie să reamintim câteva prevederi ale legii responsabilității fiscal-bugetare care privesc restricțiile impuse de evoluția nivelului datoriei publice. Concret, legea precizează măsurile care trebuiesc luate în funcție de nivelul datoriei publice. Astfel, dacă datoria publică este între 45% și 50% din produsul intern brut (PIB), Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte guvernului un raport privind justificarea creșterii și propuneri pentru menținerea acestui indicator în limite sustenabile. Trebuie spus că România se află în această situație chiar în acest moment, datoria publică depășind deja prima limită de 45% din PIB, scrie rfi.ro

Amenzi usturătoare pentru cei care nu participă la recensământul din 2021. În anul 2021 se va organiza un nou recensământ al populaţiei şi locuinţelor din România, recensământ la care participarea este obligatorie şi în care neparticiparea se sancţionează cu amenzi, conform Ordonanţei de urgentă nr.19 din 4 februarie 2020. OUG nr. 19 din 4 februarie 2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021 prevede obligativitatea recenzării. Refuzul furnizării informaţiilor solicitate sau furnizarea de date eronate sau incomplete. Contravenţiile prevăzute mai sus se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, scrie businessmagazin.ro

Fonduri europene 2020 pentru firme: Câte 1,5 milioane-6 milioane Euro pentru investiții, POR 2.2-IMM. Ghid oficial și lista domeniilor eligibile. Fondurile europene pentru firmele mici și mijlocii POR 2.2-IMM vor fi ceva mai accesibile decât se prevedea inițial, pentru că Ministerul Lucărilor Publice a scăzut de la 2 milioane de euro la 1,5 milioane de euro pragul minim de finanțare nerambursabilă, pentru firmele mici și mijlicii. Ghidul solicitantului a fost publicat oficial vineri de AM POR. Firmele mici și mijlocii (IMM) vor putea depune cererile de finanțare în sistemul MySMIS 2014 în perioada 30.10.2020 ora 12:00:00 – 30.11.2020 ora 12:00:00. Vorbim despre linia de finanțare Programul Operațional Regional (POR) 2.2-IMM. Inițial, într-un proiect de ghid al solicitantului, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației prevăzuse ca limite de finanțare nerambursabilă minimum 2 milioane de euro și maximum 6 milioane de euro, scrie StartupCafe.ro