​Sinecurile de la ANRE. Fabuloasele salarii ale politrucilor care "s-au jucat" cu preturile la energie electrica si la gaze ● Bugetul va fi prezentat în Parlament la începutul lunii februarie. Guvernul nu-şi asumă răspunderea. ●Florin Cîţu vine cu o mare surpriză în privinţa prelungirii amânării plăţii ratelor: Cei care au amânat plata ratelor deja pentru 9 luni nu mai pot cere o altă amânare ● Barometrul Europa FM: Jumătate dintre români se declară sceptici în privința vaccinului anti-Covid ● Despre „binefacerile” salariului minim. Efectele majorării salariului minim asupra angajaților și pieței muncii. ● Statul dă 50% pentru angajarea celor de peste 50 de ani rămași fără job în pandemie ● Otilia Nuțu: Problemele privind schimbarea contractelor de energie electrică arată eșecul ANRE.

Business reportFoto: Colaj foto

​Sinecurile de la ANRE. Fabuloasele salarii ale politrucilor care "s-au jucat" cu preturile la energie electrica si la gaze. De la 1 ianuarie, multi dintre romani vor plati energie electrica mai scumpa (la fel si la gaze), iar institutia care trebuia sa se ocupe de informarea populatiei a mimat fenomenul pana in ultimul moment. Dovada ca romanii nu stiu nimic despre ce urmeaza sa se intample de la 1 ianuarie 2020 stau sutele de mii de cautari despre "preturi energie electrica", "facturi curent", "liberalizare piata energie electrica" si multe astfel de cautari. "In problema liberalizarii preturilor la energie electrica autoritatile responsabile isi merita criticile pentru lipsa de actiune pe partea de informare, comunicare, monitorizare. Altfel, conceptul de furnizor de ultima instanta este corect aplicat. In acelasi timp este de subliniat diferenta intre modul in care unii furnizori au tratat milioane de consumatori mosteniti pentru ca firme din acelasi grup fac si distributie. (...) ANRE a aratat, din pacate, un profund dezinteres fata de acest subiect atat de important", scrie Razvan Nicolescu, expert pe probleme de energie, arată ziare.com.

Bugetul va fi prezentat în Parlament la începutul lunii februarie. Guvernul nu-şi asumă răspunderea. Premierul Florin Cîţu a anunţat, miercuri, că bugetul va fi prezentat în Parlament spre sfârşitul lunii ianuarie şi nu se gândeşte la o asumare a răspunderii pentru acesta. "Bugetul va fi prezentat, cred eu, în Parlament spre sfârşitul lunii ianuarie, deja ministerele primesc limitele de la Ministerul Finanţelor Publice, noile ministere create, şi vom începe discuţiile pe buget cu miniştrii de săptămâna viitoare, ca să fie gata până la începutul lunii februarie”, a declarat Florin Cîţu, miercuri, la finalul şedinţei de Guvern, potrivit adevarul.ro.

Florin Cîţu vine cu o mare surpriză în privinţa prelungirii amânării plăţii ratelor: Cei care au amânat plata ratelor deja pentru 9 luni nu mai pot cere o altă amânare. Ceilalţi pot cere prelungirea amânării până la 9 luni, inclusiv cei care nu au aplicat până acum. Florin Cîţu, premierul României, a venit cu clarificări în privinţa ordonanţei aprobate miercuri în şedinţa de guvern privind prelungirea amânării ratelor bancare. El a spus că amânarea plăţii ratelor nu poate fi făcută pentru o perioadă mai mare de 9 luni, iar persoanele care au aplicat deja pentru o amânare de 9 luni nu mai pot prelungi amânarea plăţilor. În schimb, persoanele care au solicitat amânarea de plată a creditelor pentru o perioadă mai mică de 9 luni sau cei care nu au solicitat deloc, pot prelungi sau solicita amânarea plăţii ratelor pentru o perioadă de până la maxim 9 luni, scrie Ziarul Financiar.

Despre „binefacerile” salariului minim. Efectele majorării salariului minim asupra angajaților și pieței muncii. Aproape în fiecare an asistăm la ample dezbateri care au ca principal subiect salariul minim. Este cunoscut faptul că în negocierile dintre stat, confederaţiile sindicale şi cele patronale, primele două părţi fac presiuni deosebite în direcţia creşterii salariului minim garantat în plată. Argumente precum diminuarea sărăciei şi oferirea unui trai decent pentru populaţie, îi determină pe reprezentanţii guvernamentali să considere că iniţiativa lor este cu adevărat lăudabilă. Articolul de faţă nu este adresat celor care înţeleg că traiul decent şi ieşirea din sărăcie sunt numai rezultatul eforturilor proprii, al rodniciei muncii lor. El se adresează exclusiv celor care încă mai sunt convinşi de „binefacerile“ intervenţiei guvernamentale. Aceştia vor constata în final, poate cu o oarecare surprindere, că statul, prin impunerea (şi creşterea) salariului minim nu face altceva decât să „lovească“ în cei pe care susține că îi ajută. Întotdeauna discuţiile referitoare la locul de muncă şi salariu au beneficiat de un larg interes în rândul opiniei publice. Acest fapt se poate explica, pe de o parte, prin faptul că activitatea economică implică în mod obiectiv factorul muncă, iar pe de altă parte, prin dimensiunea importantă a salariului în totalul veniturilor populaţiei. Marea majoritate a economiştilor sunt de părere că preţul unui bun trebuie să fie rezultatul jocului cererii şi ofertei, adică să se stabilească liber pe piaţă. Ce îi face atunci să fie sensibili şi cuprinşi de toleranţă in momentul în care vorbim de piaţa muncii? Cum de fac abatere de la principiile fundamentale ale economiei şi închid ochii la „binefacerile” acţiunii guvernamentale?, se intreabă project-e.ro

Statul dă 50% pentru angajarea celor de peste 50 de ani rămași fără job în pandemie. Guvernul a decis miercuri să prelungească până la 30 iunie 2021 măsurile care vin în sprijinul angajatorilor afectați de restricțiile din perioada stării de urgență și de alertă. Ce cheltuieli va suporta guvernul: a) 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei pentru încadrarea în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, a persoanelor peste 50 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat în perioada stării de urgență sau alertă, din motive neimputabile lor, a tinerilor între 16 și 29 de ani înregistrați ca șomeri sau a cetățenilor români încadrați în aceleași categorii de vârstă, cărora le-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile lor; b) 35% din remunerația cuvenită zilei de muncă acordată lucrătorilor zilieri, pentru o perioadă de 3 luni, la alegerea beneficiarului de lucrări; c) 41,5% din salariul aferent zilelor lucrate pentru o perioadă de lucru de 8 ore pe zi, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut, pentru angajații sezonieri, arată Europa Liberă.

Barometrul Europa FM: Jumătate dintre români se declară sceptici în privința vaccinului anti-Covid. 51% dintre români cred puțin sau foarte puțin în eficiența vaccinului anti-Covid, potrivit sondajului realizat de IMAS la comanda Europa FM. La întrebarea legată de eficiența vaccinului, 26,6% dintre cei intervievați au răspuns că nu cred decât în foarte mică măsură, iar 24,4% – în mică măsură. În schimb, 28,9% dintre respondenți sunt foarte optimiști, cred în foarte mare măsură în vaccin, iar 14,4% se declară încrezători în mare măsură, scrie Europa FM.

Otilia Nuțu: Problemele privind schimbarea contractelor de energie electrică arată eșecul ANRE. Problemele privind liberalizarea pieței de energie arată un eșec al autorității naționale de reglementare în domeniu. O spune la RFI Otilia Nuțu, specialistă în chestiuni legate de energie la organizația Expert Forum. Factura la curent electric s-ar putea scumpi, în cazul în care consumatorii nu optează pentru un tip de contract de pe piața concurențială. Problema e că liberalizarea intră în vigoare de la 1 ianuarie și multă lume nu a fost informată din timp, explică Otilia Nuțu: ”Mi se pare un eșec major de reglementare al reglementatorului ANRE, care ar fi trebuit să facă o campanie foarte activă de informare, adică nu doar așa să pui pe site un comparator de prețuri sau să dai niște comunicate de presă, ci să te apuci să faci un parteneriat cu Televiziunea Publică, cu radioul și să le explici oamenilor în ce constă exact liberalizarea și care sunt opțiunile”, scrie rfi.ro

Urmează consolidarea fiscală: Principalele decizii luate de Guvern. Proiectul de buget va ajunge în Parlament la sfârșitul lunii ianuarie și va fi caracterizat de mari constrângeri, pentru a se încadra sub pragul de deficit de 7% din PIB, potrivt declarațiilor premierului Florin Cîțu, după ședința de guvern de miercuri.

„Dacă nu vom face consolidare fiscală nu vom mai putea păstra aceeași relație cu instituțiile internaționale și agențiile de rating”, a spus Florin Cîțu. Premierul a sumarizat cele mai importante măsuri luate prin adoptarea a două ordonanțe de urgență. Printr-o OUG, inițiată de MFP, s-a avut în vedere o economisire de cheltuieli bugetare de 17,6 miliarde de dolari, pentru menținerea deficitului bugetar la 7% din PIB. Altă ordonananță aprobată este cea de modificarea OUG 37 privind prelungirea amânarea ratelor la bancă, scrie cursdeguvernare.ro.

2020 se apropie de final și va rămâne în istoria economiei mondiale drept un an ORIBIL în accepțiunea FMI. Reprezentanţii Fondului Monetar Internațional folosesc cuvinte mari şi dure în comunicările de final de an. 2020 se apropie de final și va rămâne în istoria economiei mondiale ca un an ORIBIL în accepțiunea FMI, date fiind incidența pandemiei și consecințele acestui șoc fără precedent în ultimul secol, se arată într-un raport de analiză de final de an dat publicităţii de Banca Transilvania. Şi cu siguranţă nu este doar opinia distinsului for internaţional ci a majorităţii locuitorilor planetei. Declanșarea crizei sanitare la început de an a surprins întreaga planetă, rând pe rând țările lumii introducând restricții pentru contracararea răspândirii virusului. Pe de altă parte, autoritățile responsabile cu implementarea politicilor economice au lansat măsuri de relaxare fără precedent pentru atenuarea impactului economic al pandemiei, volumul cumulat al programelor monetare neconvenționale, programelor fiscal-bugetare și celor de venituri fiind estimat la aproximativ 20 trilioane dolari. De asemenea, din perspectiva medicală am asistat la eforturi fără precedent pentru dezvoltarea de soluții, în noiembrie fiind comunicate rezultate pozitive ale testelor clinice. Astfel, campania de vaccinare a început în mai multe țări (inclusiv în grupul comunitar european) în luna decembrie. Totodată, după incidența pandemiei instituțiile internaționale au lansat apeluri pentru reformarea sistemului economic mondial, prin implementarea de măsuri în direcția digitalizării, diminuării poluării și reducerii inegalităților veniturilor, potrivit FinEco24News.