​Din activitatea Fiscului: Schimbări și tendințe în controalele la companii ● O persoana care isi amana rata cu 9 luni, dupa perioada de suspendare va avea o rata cu 13% mai mare ● „În 2020, bugetarii n-au simţit criza, cei din privat abia au supravieţuit”. Cum va fi 2021 pe piaţa muncii ● Cum au evoluat genurile de filme la care se uită oamenii în ultima sută de ani: scad filmele romantice, cresc thrillerele și documentarele2021: business-ul de bănci se regândeşte. Două bănci au dispărut în 2020. Una vrea musai să se vândă şi alte două stau în expectativă ● 2021 în 16 idei: Isărescu va amâna creşterea cursului peste 5 lei/euro pentru 2022, dobânzile vor scădea, creşterile salariale vor fi excepţii; vom trăi pe datorie ● În cât timp se încheie vaccinarea? Aritmetica scenariilor ● Aplicarea vaccinării pe scară largă a dus la eradicarea unor boli. De ce respingem vaccinarea?

Business reportFoto: Colaj foto

Din activitatea Fiscului: Schimbări și tendințe în controalele la companii. Pe partea de tendințe, mă refer mai întâi la chestiunile strâns legate de criza epidemiologică actuală și apoi la chestiunile generale: (1) Un tip special de control care poate fi folosit în perioada asta mai des decât până acum este inspecția economico-financiară, pe care o desfășoară inspectorii Ministerului Finanțelor. Concret, orice firmă privată care primește ajutoare bănești de la stat poate fi supusă unei inspecții economico-financiare. Aceasta se face, de obicei, înaintea inspecției fiscale, iar regulile celor două tipuri de controale sunt asemănătoare. Apoi, este important de știut că, în contextul creșterii vânzărilor online de produse, ANAF a anunțat (2) o intensificare a verificărilor la comercianții online. Asta în special pentru a identifica evazioniștii, dar și firmele-fantomă sau comercianții care vând bunuri contrafăcute. O atenție sporită trebuie să aibă și (3) firmele care cresc prețurile la produse și servicii, în contextul epidemiei de coronavirus, fără a avea justificări obiective. De ce? Pentru că aceste companii riscă să fie controlate și amendate de Consiliul Concurenței. Dincolo de criza coronavirusului, specialiștii au atras atenția la începutul anului 2020 că (4) ANAF și-a schimbat abordarea din controale. Mai precis, este vorba de o nouă tactică folosită de inspectori pentru a invalida tratamentele fiscale ale contribuabililor și a impune taxe și impozite suplimentare: aceștia merg uneori dincolo de (in)corectitudinea unui tratament fiscal sau de (in)existența unei obligații fiscale, preferând să se lege de chestiuni procedurale. De asemenea, în loc să se mai adreseze Parchetului, inspectorii transmit sesizările penale către o direcție specializată a Poliției Române. În final, amintim că (5) ANAF a reluat controalele pe tratamentul fiscal aplicat tichetelor cadou acordate partenerilor de afaceri - situație în care autoritățile susțineau că se datorează la stat atât impozit pe venit, cât și contribuții sociale. Totuși, în ultimele zile din 2020, a venit Legea 296/2020 cu o clarificare aplicabilă începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2021 - aceste venituri sunt considerate a fi din alte surse și trebuie numai să fie impozitate, scrie avocatnet.ro.

O persoana care isi amana rata cu 9 luni, dupa perioada de suspendare va avea o rata cu 13% mai mare în urmatorii 5 ani la un credit ipotecar. Guvernul a adoptat proiectul de OUG care prevede posibilitatea amanarii ratelor la credite si dupa 1 ianuarie 2021, pe o perioada maxima de 9 luni (aceasta perioada maxima include si eventualele amanari din 2020, obtinute in urma aplicarii OUG 37/2020 sau a unei solutii direct oferita de banca). Solicitarile de amanare trebuie trimise catre banca pana cel tarziu pe 15 martie 2021. Atentie: Amanarea nu se aplica automat, ci doar la cererea debitorului si daca banca accepta aceasta solicitare si emite un nou scadentar. Pentru suspendare, se pastreaza toate conditiile din ordonanta OUG 37/2020: Creditul sa nu inregistreze restante, Se suspenda intreaga rata (principal, dobanzi si comisioane), Dobanda se calculeaza si pe perioada suspendata si se plateste dupa perioada de suspendare – deci, dupa suspendare, ratele vor fi mai mari, In cazul creditelor de nevoi personale, suma acumulata din dobanzi de pe perioada suspendata se aduna la soldul creditului (si astfel se aplica dobanda la o suma mai mare – practic, se plateste dobanda la dobanda), In cazul creditelor ipotecare, suma acumulata din dobanzi de pe perioada de suspendare se plateste separat de rata creditului (si nu se aplica dobanda suplimentara la aceasta suma), iar platile se esaloneaza pe maxim 5 ani. Astfel, pentru o persoana care isi amana rata cu 9 luni, dupa perioada de suspendare va avea o rata cu 13% mai mare urmatorii 5 ani la un credit ipotecar, si cu 6% mai mare pentru un credit de nevoi personale, scrie finzoom.ro.

„În 2020, bugetarii n-au simţit criza, cei din privat abia au supravieţuit”. Cum va fi 2021 pe piaţa muncii. „2020 a fost un an în care cuvântul de ordine a fost supravieţuirea”, a declarat pentru „Adevărul” consultantul economic Adrian Negrescu, referindu-se la problemele inerente pe care le-a generat pandemia în piaţa muncii. „Am avut peste 1 milion de români care s-au întors din Occident, pe fondul pandemiei şi, din economii, din ce au strâns în ultimii ani, au încercat să reziste. Mulţi au reuşit să plece înapoi, însă alţii şi acum, după aproape un an de pandemie, trăiesc la limita subzistenţei. Unii şi-au găsit locuri de muncă în ţară, prea puţini însă, alţii se gândesc cu speranţă la 2021, să se întoarcă la muncă afară. Pentru restul românilor, cei care lucrează în mediul privat au trăit cu spaima zilei de mâine. Mulţi au rămas fără joburi, alţii au trăit din şomajul tehnic asigurat de stat. Pentru bugetari, 2020 a fost un an bun, pentru că n-au simţit criza, fiind protejaţi de politicieni, în contextul anului electoral”, a declarat Adrian Negrescu, potrivit Adevarul.ro

Cum au evoluat genurile de filme la care se uită oamenii în ultima sută de ani: scad filmele romantice, cresc thrillerele și documentarele. Folosind informații oferite de celebra bază de date pentru filme IMDb, utilizatorul Reddit BoMcCready a realizat în ianuarie 2019 un grafic care arată procentul popularității diferitelor genuri de filme lansate în fiecare an, din 1910 până în 2018. Se observă că, de la jumătatea anilor 2010, documentarele sunt genul cu cea mai puternică ascensiune. Unele genuri, de exemplu, au scăzut în mod evident, cum ar fi musicalurile și westernurile. Dar cea mai importantă creștere au înregistrat-o filmele documentare, începând cu „Fahrenheit 9/11”, film regizat de Michael Moore și lansat în 2004, care înfățișează o perspectivă critică asupra administrației fostului președinte al SUA George W. Bush. Criticul de film Irina Margareta Nistor consideră că succesul înregistrat în ultimii ani de genul documentar se bazează pe faptul că oamenii doresc veridicitate și prezentarea faptelor în mod corect. „În primul rând, aceste filme sunt făcute mai temeinic decât celelalte. Apoi, sunt o modalitate de a cunoaște mai bine o lume, altfel decât căutând pe net. Apoi, au un anumit grad de seriozitate, nu sunt sinistre ca SF-urile și ca filmele de groază”, a afirmat Irina Nistor pentru ziarul Libertatea.

2021: business-ul de bănci se regândeşte. Două bănci au dispărut în 2020. Una vrea musai să se vândă şi alte două stau în expectativă. Chiar dacă România are la ora actuală 31 de bănci funcţionale în sistem universal, piaţa locală ar putea să funcţioneze cu doar 15 instituţii de credit, consideră Vlad Năstase, CEO Concilium Consulting, companie specializată în industria de merger&acquisitions (M&A). Două bănci au dispărut în 2020, una vrea musai să se vândă şi alte două stau în expectativă. România are în continuare un număr mare de bănci raportat la populație şi nivelul economiei - sunt 26 de bănci active în prezent și alte șapte sucursale ale unor bănci din străinătate. „Dacă scădem din acest număr băncile în care au avut loc procese de schimbare a acționariatului, dar încă nu au definitivat procesele de fuziune/preluare - respectiv Banca Românească care a fost achiziționată de Exim Bank și Leumi, de JC Flowers/First Bank - tot rămânem cu un total de 24 de bănci, deci 31 de instituții de credit care activează într-o piață care, cel mai probabil, s-ar descurca foarte bine cu 15 bănci", spune Vlad Năstase. Consultantul povesteşte că este extrem de dificil să construiești un business profitabil în România pe un model de bancă cu servicii și produse generaliste. Din cauza concurenței mari, băncile cu cotă de piață mică (așa cum au multe care nu intra în top 10) obțin profit de multe ori mai mic decât un IMM. „Care ar fi atunci motivația acționarilor sa aibă o afacere care să genereze atât de puțin și, în plus, să se confrunte cu presiunea unui domeniu extrem de reglementat și dificil?" „Răspunsul depinde de strategia acționarilor – de exemplu, pentru grupul din care face parte banca e important să fie prezent în piața din România, indiferent de dimensiunea/cota de piață a afacerii. În acest sens, nu ne uităm mai departe de Credit Agricole sau BNP Paribas, grupuri mari și puternice care sunt prezente de ceva timp în piața noastră, dar au operațiuni de o amploare disproporționată față de poziționarea grupurilor din alte piețe", spune Vlad Năstase, citat de economica.net.

Ce va fi în 2021 în 16 idei: Isărescu va amâna creşterea cursului peste 5 lei/euro pentru 2022; dobânzile vor scădea, dar mai puţin; creşterile salariale vor fi excepţii; vom trăi pe datorie. Cursul valutar va rămâne stabil şi în 2020 şi probabil că BNR va împinge creşterea la 5 lei/euro pentru 2021, chiar cu riscul înrăutăţirii dezechilibrului comercial şi creşterii importurilor. În 2020 creşterea de curs a fost de numai 1,88%, sub rata inflaţiei şi sub cele mai optimiste aşteptări ale analiştilor, care aveau o previziune de 4,95-5 lei pentru un euro. Isărescu nu vrea ca această creştere a cursului să aducă un cost suplimentar companiilor şi statului, care s-a împrumutat masiv în euro, şi nici nu vrea ca cei care cred într-o creştere a cursului să câştige mai mult decât cei care cred în continuare în leu, şi mai ales îşi ţin banii la bancă în lei. În 2020, cine a avut un depozit bancar cu peste 2,5% în lei a câştigat mai mult decât cineva care şi-a făcut un depozit în euro, scrie Ziarul Financiar.

În cât timp se încheie vaccinarea? Aritmetica scenariilor . În cât timp se încheie vaccinarea? Este relativ „simplu” de calculat. România, de la începutul vacinării în 27 decembrie 2020, până în 2 ianuarie 2021, s-au vaccinat 12.000 de persoane în 7 zile, adică puțin peste 1.700 de persoane pe zi. Populația reală a României nu mai este demult de 20 de milioane, mai degrabă 19 milioane (o să vedem la recensământul din acest an), din care oficial sunt plecați și au rezidență în străinătate peste 3 milioane. Deci ar mai rămâne – să zicem – 16 milioane. Planul oficial este de a vaccina până la 70% din populație, adică aproximativ 11 milioane de persoane. În ritmul actual, de 1.700 de persoane pe zi, ar fi necesare 6.470 de zile, adică… 17 ani!!!! Ca să se vaccineze acel procent de populație până în vară (6 luni, deci), așa cum au anunțat autoritățile române, ritmul de vaccinare ar trebui să crească la peste 61.100 (șaizeci-și-una-de-mii-o-sută) de persoane vaccinate pe zi, scrie Econtextmedia.net.

Trăim din două în două săptămâni și asta ne ocupă tot timpul. Aplicarea vaccinării pe scară largă a dus la eradicarea unor boli. De ce respingem vaccinarea? De ce respingem vaccinarea? Poate pentru că nu am văzut concret în timpurile noastre efectele devastatoare ale bolilor prevenibile prin vaccinare, în unele cazuri ne e teamă mai mult de posibile efecte adverse decât de boală în sine în timp ce alte persoane refuză vaccinarea din considerente etice sau religioase. Punerea în aplicare pe scară largă a programelor de imunizare în ultimii 30 de ani a condus la o reducere dramatică a cazurilor de boală și a deceselor prin boli care pot fi prevenite prin vaccinare. În mod ironic, faptul că imunizarea a făcut ca multe boli infecțioase să fie rare sau aproape dispărute, poate duce la o anumită opinie a unora dintre noi – poate chiar cadre medicale – și anume că vaccinurile nu mai sunt necesare, scrie projet-e.ro.