Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Avem orașe în care populația s-a redus la aproape jumătate în ultimii 20 de ani, așa cum în alte câteva orașe populația aproape că s-a triplat, după cum arată datele transmise de Institutul Național de Statistică.
În Bragadiru, creșterea numărului de locuitori este de peste 240%, în vreme ce în orașul sucevean Solca, populația aproape că s-a înjumătățit. Din 320 de orașe, în 244 s-a înregistrat un recul al populației, în 10 orașe creșterea numărului de locuitori a fost sub 1%, iar în 66 de cazuri am asistat la o creștere mai consistentă. De asemenea, topul primelor 20 de orașe a suferit modificări la vârf, Iași Cluj-Napoca și Oradea având cele mai puternice avansuri în materie de locuitori. De ce s-a ajuns aici? Explicațiile, puțin mai jos.
Mai jos, topul primelor 20 de orașe la finalul anului trecut (click pentru a mări imaginea):
Mai jos, topul primelor 20 de orașe la finalul anului 2000 (click pentru a mări imaginea)
Câteva explicații pentru cum s-a ajuns aici:
Din punct de vedere geografic:
- regiunea de dezvoltare București-Ilfov este una din cele mai bine dezvoltate regiuni, cu cele mai puține resurse naturale de exploatat;
- zonele de sud și sud-est ale României sunt cele mai predispuse la schimbările climatice în ceea ce privește reducerea cantităților de precipitații medii anuale și a creșterii temperaturilor;
- în regiunile nord, nord-est și sud-est infrastructura de apă uzată este mai slab dezvoltată;
- cele mai expuse județe la riscurile de inundații recurente sunt Brăila, Galați și Călărași, însă majoritatea localităților din lungul principalelor râuri (Dunăre, Siret, Prut, Mureș, Ialomița, Someș) sunt vulnerabile;
- în ceea ce privește calitatea solului, mai ales a celui agricol, cele mai vulnerabile județe la schimbările climatice sunt: Mureș, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Gorj.
Majoritatea oraşelor fac parte din categoria oraşelor mici, cu populaţii între 5.000 și 20.000 de locuitori și doar 8 orașe au peste 200.000 de locuitori, dintre care capitala București - circa 2 milioane de locuitori, oficial. Neoficial, numărul acestora ar depăși 3 milioane de locuitori.
De ce mai pleacă oamenii din zonele în care locuiesc, înregistrându-se un recul al locuitorilor în cele mai multe orașe:
- Rețeaua urbană este compusă din oraşe mici și mijlocii (aprox. 90% din totalul oraşelor). Pentru marea majoritate a orașelor noi, trecerea de la rural (comună) la urban s-a făcut fără modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de dotări și servicii. Există teritorii în care accesul la rețeaua urbană este deficitar (fără alte orașe pe o rază de 25 - 30 km), și în care este necesară întărirea unor localități cu rol de servire intercomunală.
- Investițiile publice în locuințe, predominante în mediul urban în perioada 1945‐1989, au fost foarte slabe după 1990. O mare parte din locuințe are durata de viață depășită, sau se află aproape de acest moment, fiind vorba în majoritate de locuințe colective din mediul urban. Echiparea locuințelor reprezintă o problemă majoră, în special în zonele rurale sărace, unde asigurarea utilităților este dificilă. Fenomenul așezărilor informale prezintă o dinamică accentuată la nivel național, condițiile de insalubritate de locuire punând în pericol starea de sănătate a populației ocupante. În zonele rurale predomină locuința individuală, iar locuința colectivă, acolo unde există, este cel mai adesea de un confort scăzut. În general, durabilitatea locuințelor din mediul rural este slabă, durata de viață a unei construcții nedepășind una‐două generații. Locuințele individuale recent construite în noile extinderi și în comunele peri-urbane suferă din cauza accesibilității scăzute la dotările comunitare, a costului ridicat de construire și a densității excesive a spaţiului construit.
- Serviciile comunitare (sănătate, educaţie și măsuri și acțiuni de asistență socială) sunt strâns legate de nivelul de dezvoltare economică a comunităţii. Pe toate cele 3 domenii zonele subdezvoltate din punct de vedere al serviciilor sunt Muntenia şi Oltenia şi numai în secundar Moldova, care are o situaţie mai bună în domeniul asistenţei sociale şi educaţiei și care la anumiţi indicatori surclasează alte regiuni mai dezvoltate economic. Sub aspectul serviciilor comunitare Bucureştiul este de departe cea mai dezvoltată zonă a României. Cea mai săracă zonă sub aspectul serviciilor comunitare este plasată în sudul ţării, în Câmpia Română, iar o sursă a sărăciei este faptul că Bucureștiul a atras capitalul uman din aceste zone ca forță de muncă fără să contribuie la dezvoltarea infrastructurii de servicii în zonele rurale din teritoriul învecinat.
- Regiunile extracarpatice sunt cele mai puțin dezvoltate, cele mai sărace județe fiind: Botoșani, Iași, Suceava, Bacău, Vaslui, Vrancea, Buzău, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Olt și Mehedinți; această lipsă de dezvoltare este manifestată și în ceea ce privește produsele și serviciile culturale oferite. Județele cu nivel mediu-inferior de dezvoltare sunt situate majoritar în zona vestică a Moldovei, în banda care începe cu Suceava și merge continuu până la Vrancea, cu extindere în regiunile sudice prin Buzău, Dâmbovița și Vâlcea; maximul de dezvoltare socială se înregistrează în Sibiu, Brașov, Cluj, Timiș, București;
- Rețeaua rutieră are o lungime de 79.904 km și nu este încă complet dezvoltată, autostrăzile ocupând un mic procent din lungimea sa. Cea mai mare densitate de drumuri se înregistrează în regiunea Bucureşti-Ilfov, regiunea Sud, Sud-Vest și Nord. Se înregistrează o degradare a celei mai mari părţi a reţelei rutiere, în ciuda faptului că în ultimele două decenii au fost modernizaţi peste 5.000 km de drum naţional. Ponderea drumurilor modernizate în teritoriu este scăzută, ceea ce are consecinţe negative în atragerea unor largi teritorii în activităţi economice productive, limitând atât desfacerea produselor agricole în centrele urbane, cât și posibilitatea ca zonele cu potenţial agroturistic să fie atrase în circuitul economic naţional.
- Faptul că s-a considerat prioritară reabilitarea reţelei de drumuri naţionale, neglijându-se atât valoric cât şi calitativ rețeaua de drumuri judeţene/comunale adânceşte discrepanţele regionale şi împiedică dezvoltarea teritorială omogenă a ţării. O serie de analize elaborate de Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi, CUGUAT-TIGRIS arată diferenţele de accesibilitate din prezent, precum şi gradul de ameliorare al accesibilităţii în cazul creşterii vitezei medii de rulare pe diferitele categorii de drumuri. Din aceste hărţi rezultă că sunt teritorii care ar beneficia mai mult de reabilitarea drumurilor comunale și judeţene, ameliorându-și considerabil accesibilitatea (de ex: Munţii Vrancei, parte din Dobrogea, Munţii Apuseni, etc. – regiuni care au probleme de accesibilitate).
- De asemenea, conexiunile interrregionale sunt adesea insuficiente. Barierele naturale formate de lanţul Carpaţilor dar şi de principalele râuri duc frecvent la apariţia îngustărilor, căi de transport care reprezintă în termeni practici singura alternativă viabilă de mobilitate. De altfel, în cazul unor dezastre naturale sau accidente pe aceste căi de transport se pot produce blocaje semnificative. Exemple pot fi date în zona Carpaţilor (alternativele la defileul Oltului pot duce la ocoluri de sute de km; în cazul în care drumul naţional din Defileul Dunării este blocat este necesară ocolirea până la Reşiţa; traversarea Carpaţilor Orientali pe direcţia Bistriţa – Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc - Suceava este de asemenea greu de evitat fără ocoluri importante) dar și peste Dunăre (cel mai evident exemplu fiind lipsa oricărui pod între Calafat, după terminarea sa, și Giurgiu sau lipsa unei legături rapide între sistemul urban Brăila-Galaţi și Tulcea).
- Rețeaua feroviară are configuraţia determinată în principal de caracteristicile reliefului și accentuează rolul de polarizare pe care îl joacă marile centre urbane, dintre care se detașează capitala București. Densitatea reţelei este de 45,9 km/1.000 km², patru dintre regiunile de dezvoltare și multe din judeţele ţării depăşind această medie. Regiunea Bucureşti-Ilfov are cea mai mare densitate de căi ferate - 165,3 km/ 1.000 km², ceea ce înseamnă de aproape patru ori media naţională. Densitatea căilor ferate din România se ridică la două treimi din cea germană, și este mai redusă cu aproape un sfert faţă de cea din Polonia. Performanţa utilizării căii ferate din România, chiar cu nivelul scăzut de calitate a serviciilor, măsurate prin viteza comercială, este doar la jumătate faţă de media UE. Datele utilizate provit din lucrarea ”Strategia de Dezvoltare Teritorială a României- România policentrică 2035”.
Ce mari resurse naturale sint in jurul Iasiului, Timisoarei sau Clujului (ca parca analiza e pe orase, nu pe regiuni)?
Daca e sa vorbim pe regiuni (nu d-astea din pix) Buc e in mijlocul celei mai mari regiuni petroliere din UE, de la Urziceni la Pitesti si de la Videle la Ploiesti sint numai sonde (inclusiv in Ilfov sint zacaminte). O fi de importanta?
Iar faptul ca de orasele ardelenesti se spune doar de bine, iar nu este corect! Preturile la locuinte din cj, crimele violente sau sutele de persoane care traiesc pe noul munte de gunoi de langa vechia groapa de gunoi "ecologizata" de la Patarat... toate arata "dezvoltarea sociala" a orasului!
Multumesc ca ne cititi si va doresc un An Nou luminat, fericit si mai ales cu sanatate! Dan Popa
Opreste dimineata o garnitura de metrou in Pipera si vezi ce buletine au!
Si nu aerul e problema (Brasov, Cluj si Iasi stau mai prost), ci terenul: daca vrei o casa, e greu sa ai banii pentru oras. Altfel oamenii din IF lucreaza in Buc, isi duc plozii in Buc la scoala sau in parc, ies la restaurant in Buc. Intre Otopeni si Buc e un pod si la fel intre Pipera si Voluntari. Intre altele nici atat...
Si daca tu crezi ca e vreo diferenta intre aerul de Bucuresti si aerul de Domnesti, Bragadiru etc., te inseli amarnic.
Crezi ca vreo bariera invizibila face poluarea sa se opreasca acolo unde scrie pe placuta ca s-a terminat Bucurestiul?
Popesti - Leordeni,Bragadiru, Voluntari, Pantelimon etc sunt de fapt Bucuresti in practica dar in terorie sunt orase de sine statatoare desi e aberant pt ca ele singure nu sunt orase care pot exista fara Bucuresti
un oras poate fi considerat oras doar daca se poate sustine singur, nu daca e un parazit atarnat de un alt oras
nu poti avea Cotroceni si Rahova in acelasi sector, adica centrul Bucurestiului si periferia.
in al doilea rand Popesti leordeni e in Ilfov iar cei care au construit sute de blocuri intre statiile de metrou Dimitrie Leonida si Berceni (in dreapta) le-au facut in ILFOV, nu in Buc, deci ei stau in ilfov
la fel si Militari Residence, e in ILFOV, nu in Buc. - ala ce 'oras' e?
Sa le multumim politicienilor ce ne-au condus in ultimii 31 de ani, pentru lipsa de interes si viziune!
E nevoie de o administrare mai eficientă a zonelor metropolitane. Poate nici în extrema în care declari Bucureștiul extins până la Călugăreni în sud și până la Balotești în nord, dar o administrație integrată a mai multor UAT-uri care să corespundă unor comunități logice. Administrația locală organizată pe liniile lui Ceaușescu din 1968 nu poate fi ceva actual.
Te-ai intreabat cumva unde se duc taxele platite dr firma la care lucreaza ilfoveanul in Bucuresti!? Fix in acel oras care are nevoie de forta lui de munca (Buc avea somaj negativ inainte de pandemie), dar nu-i face nici macar un acces decent in oras pentru ilfovean.
Fenomenul pe care îl descrii, @middle_brick, explică situația, dar arată și cât de inutile sunt toate cifrele acestea bazate pe datele de domiciliu: nu poți evalua nimic cu ele. Poate dacă începem să relaxăm puțin birocrația declarării domiciliilor, birocrație moștenită din regimul comunist și prea puțin schimbată, putem vedea niște date mai aproape de realitate. Și am bănuiala și că Suceava s-a strecurat în top 20 în aceeași manieră.
Vom vedea la anul, la recensământ, câți oameni sunt de fapt în toate aceste orașe și care e în realitate ierarhia.
Bineinteles, e si vina moldovenilor. Cand au avut pe Ungureanu prim-ministru, tot ei au fost primii care au votat motiunea de cenzura. Sibiul are presedinte si vice prim-ministru, Clujul si Bucurestiul au dat prim ministri, Moldova desi are o populatie numeroasa nu e bagata deloc in seama in politica mare.
Un alt exemplu e zona Galati-Braila. Cele doua orase la un loc sunt o aglomerare urbana mare. Ele nu au nici aeroport nici autostrada. Insa se cearta intre ei in loc sa isi vada de interesele comune.
regiunea respectiva va ramane mereu sub-dezvoltata.
Vezi pe cineva din gasca lui Alexe sau din ex-pesedistii lui Chirica buini de pus ministri? Singurul cu ceva experiente pozitive in administratie ar fi Bodea, care se poate lauda cu administrarea de succes a aeroportului (apreciata abia dupa ce a fost dat jos, ca toate faptele bune la romani). Dar Bodea e acum diun tabara Chichirau, care a simtit nevoia sa critice pe fata conducerea USR...
Zi mersi ca avem un secretar pe transaporturi de la Moldova Vrea Autostrada... Mai mult de atat, cel putin momentan, nu prea avem de unde scoate.
Multumeste-i lui Boc, pe care l-ai votat, ca nu a rezolvat problema traficului si implicit a locuintelor scumpe! A, sau poate tu l-ai votat pt ca nici nu vrei sa se rezolve... Daca ai un apartament comunist cumparat pe doua salarii in 1990, normal ca iti convine sa il inchiriezi cu sute de euro pe luna! Dar iti convine sa ai pe cineva care sa te serveasca la restaurant, sa lucreze in corporatiile nelipsite din imbufnarea locala... Va place sa exagerati marimea orasului, dar cand stai in trafic injuri toti studentii pe care ii numiti "vinituri"! Mie mi s-a spus in fata, in Cluj: "a, pai studentii au cate doua - trei masini"!
Sunt două orașe cu numele Ștefănești în România, unul în Botoșani, unul în Argeș. Presupun că cel cu creșterea demografică de 36% este cel din Argeș, care e o suburbie mare a Piteștiului, nu?
Zero investitii ( autostrazi, cai-ferate ), aeroporturi construite din bugete locale - si stam si radem ca prostii ca e mai saraca, sau asteptam vreo minune ?. Iar Clujenii se mandresc cu investii facute de Boc ( cand ar fi trebuit sa fie prim ministru - dar el a fost de fapt tot primar de Cluj ).
No, nu-i asa ca nu-i fain sa bagi banii tuturror doar in orasul tau ?
(8 iul. 2017 — „Autostrăzile pot să mai aștepte", a afirmat Eugen Nicolicea, joi seara, la Antena 3. În opinia deputatului, „priorităţile PSD sunt salariile și pensiile".)
Iar Moldova nu a votat mereu PSD!
si ba da, de'a pururi moldova a votat pentru spirt/pomeni si violuri.. inclusiv la ultimele alegeri la iasi a iesit Mihai Chirica, acelasi fost PSDist trecut dincolo... crezi ca si-a schimbat doctrina peste noapte sau cum ?
Si adu-ti aminte ca Mihai Chirica asta, desi un personaj indezirabil, mereu a fost un razvratit in PSD, fiind exclus din partid inca de prin 2017... Deci "doctrina" lui nu era chiar atat de PSDista din start!
2.1 - Hai sa mergem pe logica ta. Moldova a votat PSD - asta inseamna ca trebuie pedepsita nu? Sa le aratam prostilor ce inseamna sa voteze PSD - sa invetim doar la noi! Brava nene, cand o sa realizezi ca si celorlalti le-ar putea merge mai bine daca Moldova ar fi mai instarita si mai dezvoltata? Ia fa un exercitiu de imaginatie - investim in Moldova, nu mai voteaza partea rurala PSD (de ce ar vota altceva daca v-a durut si va doare in c.. de ea indiferent de guvernare?) si o duce si zona si tara mai bine.
2.2
Extrapoland ideea ta, UE ar trebui sa zica ba romanilor fraieri (care ati stat sub coasta rusilor si at intors armele) ramaneti frate in saracie, ca ati votat "PSD" - chiar si la nivel de tara. Corect? Noroc ca UE are ceva mai multi ani de civilizatie si intepelciune si ajuta si pe fraierii de romani (desigur doar pe aia destepti non-modoveni).
3 - despre dezvoltare distribuita ai auzit vreodata? Ai inteles ceva din celelalte state?
PS: cu logica asta esti mai prejos decat ultimul din Vaslui - ala cand bea, bea si cu vecinu, altfel stie ca e trist. Sic.
Clujul vrea si lupta totusi mai mult. De acord - totusi Iasu nu are relief deloc mai prielnic pt metrou decat Clujul - e pe vreo 7 coline, asta asa .. din seria sa mai iesim din clisee si sa aflam cate putin despre Moldova ("cea proasta care voteaza mereu PSD").
Personal mai cred ca investitiile de nivel national (autostrazi, cai ferate, etc) nu trebuie sa depinda de cum si cat de reprezentata este acea zona in guvern / parlament. Tot aud porcaria asta - ca Moldova nu da ministrii (desi a tot dat). Cand esti pus ministru - nu esti pus pt satul / orasul tau - ci pt intreaga tara. Alta ar trebui sa fie logica nu-i asa? Facem o strategie, dezvoltam distribuit - ajutam efectiv zonele defavorizate ?
Daca ( din intamplare ) toti ministrii sunt ardeleni - dezvoltam doar Transilvania nu?
Eu nu am spus nimic despre ministri, desi stiu bine vorba ardelenilor, cum ca "la ei sunt investitii pt ca au trimis oameni gospodari in parlament si guvern, care sa trimita bani la Cluj"... Asta e o prostie care iti arata modul de gandire al ardelenilor!
Clujului pare ca ii merge bine, dar e totul smoke and mirrors! E multa lauda acolo si mai putin chestii practice, functionale, revolutionare pt traiul cetateanului! Daca v-ati apuca, si voi ati avea multe de laudat! Tramvaiuri noi cu e-ticketing, wifi, gps... Zona pietonala din fata palatului (amenajata dintr-o parte a blv. Stefan cel Mare, daca nu ma insel), Palatul Culturii si zona Palas din spate, faptul ca aveti mai multe universitati in top 500 facut de UE (fata de cj), personalitatile de cultura ce au trait in Iasi... Si cate or mai fi pe care nu le stiu, pt ca nu traiesc in Iasi!
Problema metroului la Iasi e veche tare..
"la ei sunt investitii pt ca au trimis oameni gospodari in parlament si guvern, care sa trimita bani la Cluj... Asta e o prostie care iti arata modul de gandire al ardelenilor! " Cam asta e ceea ce incerc sa semnalez - ca tipologie de gandire (din pacate la nivel national) nu doar gresita dar si paguboasa pentru toata lumea. Multumesc ca o semnalati! Cred si sper totusi ca nu toti ardelenii / clujenii sunt asa si ca usor usor sa invatam cu totii sa iesim din cliseele astea.
In rest, we agree ...
Nici razboiul laudelor nu-l vad necesar - desi prin media noastra (inclusiv hotnews) ni se tot spala creierii (pr pr pr) ca ce misto e Cluju (hai poate si Oradea) dar despre un Iasi si alte orase mai nimic. Cu un minim bagaj cultural gasim in Iasi un oras cu o istorie si arhitectura (renovata in mare parte recent) poate mai frumoasa ca a Clujului - aici putem fi subiectivi - dar scopul nu e nici sa le laudam nici sa le subminam din valoare. Nu de PR avem nevoie, din contra - de bun simt e sa incerci sa dezvolti coerent toate regiunile. Si nici macar nu e vb de Iasi si Cluj aici- care, de bine de rau, o duc mai bine. O problema e cu judetele din jurul lor care sunt sugrumate de dezvoltarea prosteasca / oarba - centralizata.
Dar din avion - o mai mare problema e ca o regiune intreaga (culmea extrem de populata) e ignorata constant si e rezultatul politicii dezastroase din ultimii 30 de ani - care ghici ce ? - nu e facuta de moldoveni. Si nu e singura ..
Oricine ar concura cu bun simt intr-o rivalitate cu municipiul Cluj-Napoca, nu va face fata indiferent de avantajele din realitate!
Fenomenul asta este atat de simplu si stupid, incat este subestimata mereu puterea si efectul lui, in detrimentul unor orase care ar merita investitii sau ar fi mai avantajoase pentru tinerii care vor sa se mute in urbanul mare!
În rezumat, Bucureștiul nu mai constituie acel pol de atracție unic de acum zeci de ani, ceea ce a condus la o imbatrinire pronunțată a locuitorilor săi.
Ceaușescu sesizase acest început de decădere al capitalei și demarase un proiect de mutare al pensionarilor către zone rurale, chiar aflate în zona preorășenească a Capitalei și închirierea locuințelor eliberate tinerelor familii active din punct de vedere economic și demografic.
Sa ne reamintim repartitiile unde si-a intarcat dracu copiii si viziunea aceluiasi dobitoc de a desfiinta ruralul.
In rest, lumea se muta in Bucuresti si in celelalte orase mari in primul rand de nevoie - mai multe locuri de munca, mai multe oportunitati, si se muta in draci, de acolo si congestionarea de toate felurile.
Deci din punct de vedere economic marea masă a locuitorilor au devenit mai săraci și mai puțin activi economic. Așa că evoluția a fost de la cartiere rezidențiale relativ decente la adevărate mahalale paupere.
Iar cifrele nu mint, căderea demografică a capitalei este cat se poate de reală fiind totuși mai atenuată decât în alte mici orașe fost monoindustriale
Nu inteleg ce ati vrut sa spuneti cu "cartiere rezidentiale relativ decente" ? adica cartierele muncitoresti de pe vremea lui Ceasca erau relativ decente? iar acum au devenit mahalale paupere? Cred ca nu le-ati vizitat din anii '90-2000
Am terminat in 81', primul an in care la repartitie au fost ZERO locuri in Capitala!
A fost o surpiza neplacuta ...
Dar nu cred ca asta inseamna ca a inceput sa SCADA populatia Capitalei!
"cartiere rezidentiale relativ decente" - are ceva dreptate!
Nu, nu sunt nostalgic Pingelica, dar inainte de 1989 Balta Alba, Berceni si Durmul Taberei erau functionale. Nu ceva de invidiat, dar relativ decente, da!
Dupa disparitia industriei, a inceput sa fie mai rau!
Nu credeti ca este adevarat "marea masă a locuitorilor au devenit mai săraci și mai puțin activi economic"??
La anul poate ies si eu la pensie, deci voi fi mai sarac si inactiv economic ...
Nu vreau sa va spun cum este sa calatoresti cu metroul de dimineata 7.30-8.30 sau dupa amiaza...
sunt mari probleme si in traficul auto in Bucuresti -
nu stiu cum este in Clij Napoca dar stiu cum este in Oradea si ceea ce m-a surprins placut este ca acolo gasesti toate institutiile adminsitrative in acelasi perimetru - deci nu mai stabatica nebunul orasul...
Sigur digitalizarea dina dministratie si lucrul de acasa au redus anumite probleme dar
Mi s-a parut Oradea ca fiind unul dintre cele mai organizate orase, chiar peste Timisioara, atunci cand le-am vizitat.
Da, "si in Bucuresti sunt probleme in trafic" dar crezi ca in cj e sublim? Cauta stiri sa vezi cum inainte de pandemie faceai 2 km in 40 de minute in centru in Cluj-Napoca! Parca se si mandresc atunci cand spun ca drumul DN1 e cel mai aglomerat din tara! Era chiar recent o stire in care aparea o coada colosala pe directia Floresti, iar titlul era: "Haos pe Calea Floresti. Trafic ca in Dubai la Cluj", de parca ar fi un lucru bun! Dar na, asa-i la Cluj, si cand e naspa trebuie sa fie prezentat intr-un mod cool!
- Oamenii se muta la orase sau in suburbii, pentru ca in sate, si ma refer la cele mai izolate, cu acces doar la drumuri judetene, lucrurile se duc in cap de multi ani (economie, educatie, sanatate), in ciuda unor lucrari electorale pe ici pe colo, gen asfaltare inainte de locale. renovari de biserici, oamenii au inteles ca nu mai e de stat prin sate.
- A existat si un curent invers, de la sat la oras, care oprit declinul rapid al satului. Oamenii lasau apartamentul copiilor si se mutau la casuta de la tara pe care o aveau la randul lor de la parinti. Insa datorita lipsei de infrastructura, batranetea intr-un sat mai izolat e o aventura aproape sinucigasa, tot mai safe e intr-o suburbuie. Acei oameni care se reintorceau la sat erau din cei care copilarisera la tara, cei crescuti la oras in general nu se pot adapta, mai ales la batranete, la tara.
Demografice:
- Se intampla la noi ce s-a intamplat in Europa in anii 50-60, un exod spre urban care a inceput de la o pondere de 50-50% si s-a incheiat, in 1-2 decentii, la 90% in favoarea urbanului. La noi se intampla abia acum si foarte lent, pentru ca noi suntem mult ramasi in urma, cu vreo 40% din populatie in rural.
- Diferenta rural-urban tot mai mare, la orice capitol doriti, dar in special lipsa de perspectiva si inegalitate de sanse pentru copii.
Economice:
- Investitiile sunt f. selective in Romania si tin de multe alte lucruri: politic, calitatea infrastructurii, pozitionare geografica, existenta unui oras universitar ( pentru centrele IT ). Doar anumite orase se dezvolta, si putine sustenabil, domeniile economice "care merg" la noi sunt putine inca.
Pleacă din ţară populaţia tânără activă (20-39 de ani), iar copiii se nasc în alte ţări.
Cât de grav e declinul demografic? În următorii zeci de ani, populația totală a României va ajunge la maximum 7,7 milioane de locuitori, potrivit The Lancet.
Mediul rural și urbanul mic sunt aproape pustii. Din satele fantomă nu vor mai veni studenți spre orașele mari în următoarele decenii. Pe de altă parte, pandemia și generalizarea telemuncii au deschis calea migrării dinspre orașele poluate, vulnerabile la seism și supra-aglomerate spre satele și orașele mici.
Romania este mai depopulata decat apare oficial in date.
Romania este mai polarizata decat apare oficial in statistici.
Cum? De ce? sa raspunda politicienii.
2. Localitatile care au luat avant, inclusiv pe hartie, sunt acele localitati unde transferul este real si palpabil si poate este si de mai mare anvergura. Sursa acelor mutatii sunt investitiile private si numai cele private - fie ca este apartin rezidentilor romani fie strainilor, persoane fizice sau juridice. Municipiile Iasi, Cluj Napoca si Oradea au putut atrage locuitori ca urmare a dezvoltarii economiei lor in corelatie, va rog sa nu zambiti, cu investitiile private si inovarea-
Economia locala este cea care conduce la o dezvoltare sustenabila si nu la una de dormitor. Se poate verifica cu numarul afacerilor inregistrate acolo, a cifrei de afaceri/profit per loc
PS
cu coronotza trebuie mentionat cazul Constanta - un municipiu extrem de important dar unde un politician a distrus sistematic economia lui si a judetului in care este plasat. este exemplul clasic de ASA NU. Cat pe-aci sa intre in vrie si Timisoara - vom mai vedea...
Banii nu se misca si deci nici populatia nu creste, decat in afara tarii, daca politicienii sunt vai de mama lor - atentie la #farapenali si la competente
Pestele de la cap se impute si de la coada se curata/pleaca