​Business report: ​Zile libere la care ai dreptul, altele decât cele legale. Managerul spitalului din Găești dă înapoi. Peste cine se prăbușește plafonul cotei TVA pentru locuințe. Revizuire în scădere privind redresarea economiei românești

de DP     HotNews.ro
Miercuri, 6 ianuarie 2021, 5:18 Economie | Finanţe & Bănci


Business report
Foto: Colaj foto
Zile libere la care ai dreptul, în afară de cele de concediu anual și de liberele legale ● Managerul spitalului din Găești dă înapoi în privința anunțului de pe Facebook că va vaccina pe oricine ● Peste cine se prăbușește plafonul cotei TVA pentru locuințe ● Banca Mondială revizuiește în jos estimările privind redresarea economiei românești ● Şeful INS, Tudor Andrei, explică de ce lucrează zeci de mii de români în abatoarele din Germania, Olanda şi Anglia ● Continuă operaţiunile de concentrare a sistemului bancar ● Virgil Popescu: Vom modifica legea ca să stabilim cum facem liberalizarea dacă ANRE nu poate să o facă ● România în primele trei luni din 2021: Curs valutar spre 4,9 lei/euro, ROBOR între 1% și 2% ● ​O prognoză pentru 2021: Va fi foarte greu de respectat vreo prognoză.


Zile libere la care ai dreptul, în afară de cele de concediu anual și de liberele legale. Salariații beneficiază, conform Codului muncii, de concediu de odihnă anual de cel puțin 20 de zile lucrătoare, de zile libere plătite în anumite situații expres prevăzute în actele normative cu caracter special, negociate în cadrul contractului individual/colectiv de muncă sau stabilite prin regulamentul intern, dar și de zile de concediu suplimentar în anumite situații expres și limitativ prevăzute de lege. O trecere în revistă a unor astfel de zile libere la care au dreptul salariații, în cele ce urmează: 1. De pildă, dacă pentru salariații din administrația publică, din cadrul regiilor autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare încă este obligatorie acordarea unor zile libere/concediu suplimentar pentru evenimente familiale deosebite, în cazul altor salariați acestea pot fi negociate atât la încheierea și/sau modificarea contractului individual de muncă sau negociate în cadrul contractului colectiv de muncă. Anterior intrării în vigoare a Legii dialogului social (62/2011), evenimentele familiale deosebite și numărul zilelor libere de care beneficiau salariații erau negociate prin CCMUN (contractul colectiv de muncă unic la nivel național) și se acordau tuturor salariaților, scrie avocatnet.ro.

Managerul spitalului din Găești dă înapoi în privința anunțului de pe Facebook că va vaccina pe oricine: „Poate nu m-am exprimat bine, asta e, luaţi-mi gâtul acum. Într-un interviu pentru Libertatea, doctorul Laurențiu Belușică susține că nu a vaccinat pe nimeni în afara procedurii și că din cei 220 de angajați ai spitalului, doar 30 vor să se imunizeze. Despre el, spune că o va face miercuri, „conform programării”. Belușică are și un mesaj pentru șeful campaniei de vaccinare, colonelul Valeriu Gheorghiță, cel care i-a reproșat managementul defectuos. Șeful spitalului din Găești vine cu noi precizări după ce în urmă cu o zi a anunțat că unitatea medicală „va vaccina contra COVID-19 orice voluntar care se prezintă la centru”, asta deși autoritățile au decis ca în primul val să fie incluși doar lucrătorii din domeniul sănătății. Belușică spune pentru Libertatea că nu a fost cazul să vaccineze pe cineva. După ce inițial a explicat presei că a făcut anunțul public pentru că de fapt voia să nu irosească nicio doză de vaccin dacă vreuna ar rămâne disponibilă, stârnind cu asta numeroase reacții de simpatie pe Facebook, în interviul acordat Libertatea, doctorul Laurențiu Belușică susține că nu a vaccinat nicio persoană în afara proceduri. Tot el afirmă însă că vaccinează și pompieri, și polițiști, ultimii prevăzuți să fie imunizați abia în cea de-a doua etapă, scrie Libertatea.ro.

Peste cine se prăbușește plafonul cotei TVA pentru locuințe. Dilema celor fără prea mulți bani: case înghesuite sau chirie. Amânarea cu un an a ridicării până la 140.000 de euro a plafonului până la care locuințele se pot vinde cu TVA de 5% îi defavorizează atât pe vânzători, cât și pe cumpărători, susțin specialiștii din domeniu consultați de Radio Europa Liberă. În timp ce dezvoltatorii se plâng că măsura luată în penultima zi a anului trecut le-a dat peste cap planurile de dezvoltare, cei mai afectați de această decizie sunt, totuși, cumpărătorii. Aceștia au două variante: fie renunță, momentan, la achiziția apartamentului mult visat, fie plătesc cu până la 20.000 de euro mai mult. Cei mai afectați de decizia Guvernului sunt românii care intenționau să se mute în apartamente mai spațioase, de cel puțin 3 camere, al căror preț depășește plafonul actual până la care se aplică TVA de 5%, adică 450.000 de lei (aprox. 94.000 de euro). Efectele nu sunt aceleași în toate colțurile țării și sunt resimțite mai degrabă de tinerii sau familiile din orașele mari, unde prețul unui metru pătrat construit este mai mare decât cel din localitățile mai puțin dezvoltate. Asta se traduce într-o discriminare în privința accesului la confortul locativ, pe care măsura Guvernului o provoacă în mod indirect. Dezvoltatorii acuză și ei Guvernul că au fost luați pe nepregătite de această decizie, cu atât mai mult cu cât legea care modifică plafonul a fost promulgată în noiembrie și a fost timp suficient pentru ca jucătorii din piață să-și reconfigureze afacerile pentru 2021, până să vină lovitura de pe 30 decembrie. Pe de altă parte, specialiștii fiscali spun că nu era o altă soluție. Vin vremuri de criză economică și nu e loc de reduceri de taxe și impozite, scrie Radio Europa Liberă.

Banca Mondială revizuiește în jos estimările privind redresarea economiei românești. Economia românească ar urma să înregistreze în acest an un avans de 3,5%, după o contracție de 5% în 2020, pentru ca în 2022 creșterea economică să accelereze până la 4,1%, conform celui mai recent raport privind perspectivele economiei mondiale publicat marți de Banca Mondială. Comparativ, în luna octombrie a anului trecut, Banca Mondială prognoza că economia românească se va contracta cu 5,7% în 2020, dar va înregistra o relansare de 4,9% în 2021, arată Profit.ro.

Şeful INS, Tudor Andrei, explică de ce lucrează de fapt zeci de mii de români în abatoarele din Germania, Olanda şi Anglia. Articolul face parte dintr-o succesiune de articole ce vor prezenta caracteristici ale comerţului exterior cu produse agroalimentare al României cu Bulgaria, Ungaria si Polonia, ca rezultat al unui demers iniţiat cu ceva timp în urma, având ca obiectiv evaluarea, prin cifre statistice, a perioadei de treizeci de ani de la revoluţia din decembrie 1989. În această activitate am fost mult încurajat şi de îndemnurile unor persoane deosebite mie, veritabile repere profesionale şi morale. Unul dintre aceştia, a fost eminentul profesor universitar dr. Petre Frangopol, membru de onoare al Academiei Romane, reputat cercetator în domeniul biofizicii şi al chimiei biofizice care, din pacate, în urma cu câteva zile a plecat dintre noi. Aducându-i, în semn de apreciere, piosul omagiu al autorului, dedic această lucrare distinsului cercetator aflat în căutarea permanentă a excelenţei. Statistica oficială din orice ţară, precum şi oficiile internationale de statistica, oferă o bogăţie de date pentru caracterizarea schimburilor comerciale cu produse dintre ţări. Seriile de date definite pentru perioade mari de timp sunt surse importante pentru identificarea unor caracteristici ale importurilor şi exporturilor, scrie Business Magazin.

Banking FEED: Continuă operaţiunile de concentrare a sistemului bancar. Faptul că în piaţa românească sunt bănci de vânzare, pe de o partre, şi clienţi interesaţi să cumpere (bănci, fonduri de investiţii, fintech, etc) nu e un secret. Necunoscut e doar momentul în care pretenţiile vânzătorului şi cele ale cumpărătorului se aliniază. Iar la acest început de an am asiatat la un astfel de moment. Vista Bank a anunțat semnarea acordului cu Grupul Crédit Agricole pentru achiziționarea acțiunilor (100%) deţinute la Crédit Agricole România. Achiziția este condiționată de aprobarea sa de către Banca Națională a României și Consiliul Concurenţei din România, fiind estimată a se finaliza pe parcursul primului semestru al anului. După finalizarea achiziției, conform declaraţiilor oficialilor săi, Vista Bank va deține active totale de peste 1,2 miliarde euro (locul 16 sistemic la momentul actual), credite de 750 milioane euro, depozite de 1,1 miliarde euro și peste 105 milioane euro capital de rangul 1, scrie FinEco24News.

Virgil Popescu: Vom acţiona modificând Legea Energiei electrice şi a gazelor naturale să stabilim cum facem liberalizarea dacă ANRE nu poate să o facă. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, afirmă că Executivul va interveni, după 15 ianuarie, şi va modifica Legea Energiei electrice şi a gazelor naturale pentru a stabili cum se va face liberalizarea pieţei. „Nu trec oamenii obligatoriu în serviciul universal care e mai scump” afirmă ministrul, precizând că nu e normal ca serviciul universal, gândit ca o excepţie pentru anumite situaţii, să fie acum regulă pentru 6 milioane de români. „Am avut astăzi o discuţie cu ANRE, am avut şi cu Consiliul Concurenţei, după mine, soluţia - eu mai las ANRE-ul să se mai gândească – dar am afirmat, după data de 15 ianuarie, în Guvern vom acţiona modificând Legea Energiei electrice şi a gazelor naturale să stabilim cum facem această liberalizare, dacă ANRE-ul care este, conform legii şi conform directivelor europene cel care trebuie să reglementeze această liberalizare nu poate să o facă. Eu o să vin cu o propunere foarte clară (...) este perfect concurenţială, nu trec oamenii obligatoriu în serviciul universal care e mai scump. Nu! Le ofer oamenilor să intre direct pe preţul concurenţial cel mai ieftin al furnizorului actual şi dacă nu le convine, se pot schimba, dar nu îi duc în serviciul universal, care cel mai scump! (...) La liberalizarea acestui preţ, regulile de pe piaţă le face ANRE-ul, nu le face ministerul. Dar, dacă vedem că lucrurile astea se împotmolesc şi vedem că ANRE-ul spune că nu poate să ia această decizie care mie mi se pare de bun simţ - să oferi tuturor clienţilor din regim reglementat preţul furnizorului cu care au contract, cel mai bun preţ al furnizorului pe care legea îl permite - modificăm legea”, a explicat Virgil Popescu în Adevărul.

4 programe de finanțare IMM la început de an 2021 . Antreprenorii români cu microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM) pot obține finanțări pentru afacerile lor prin cel puțin 4 programe de sprijin disponibile la început de an 2021. StartupCafe.ro a făcut o listă scurtă cu principalele surse de finanțare pentru micile afaceri, în debutul anului, până la anunțarea unor eventuale noi oporunități mai ales pe bani europeni.
1. Măsura 3. Se mai fac înscrieri până pe 29 ianuarie 2021, ora 20.00, pe site-ul oficial granturi.imm.gov.ro, al Ministerului Economiei. Este vorba despre Măsura 3 a schemei de ajutoare de stat pentru depășirea crizei COVID-19, din cadrul Programului Operațional Competitivitate 2014-2020. Firmele mici și mijlocii (IMM) pot obține fonduri nerambursabile de 50.000-200.000 Euro pentru investiții. Aportul propriu al beneficiarului este de minim 30% în București și județul Ilfov și minimum 15% în țară. Bugetul total al Măsurii 3 este de 478.250.500 euro - fonduri nerambursabile. Cofinanțarea proprie a solicitantului poate fi asigurată prin credit bancar, la fel ca si sumele necesare efectuării cheltuielilor până la decont (prin credit-punte), scrie StarupCafe.ro.

România în primele trei luni din 2021: Curs valutar spre 4,9 lei/euro, ROBOR între 1% și 2%. Banca Națională va păstra dobânda cheie la 1,5%. La nivelul trimestrului I, cursul de schimb va ajunge probabil la 4,9 lei pentru un euro, dar nu va depăşi acest prag. ROBOR se va situa între 1% şi 2% din cauza lichidităţii din piaţă, dar şi datorită marjei de dobândă a BNR (1% la depozite şi 2% la credite). Chiar dacă ar exista loc de micşorare a dobânzii cheie, BNR probabil nu va face acest pas deoarece dobânda de 1,5% este deja real negativă, în contextul unei inflaţii de 2,14%. Totuși, Banca Centrală ar putea decide reducerea Rezervelor Minime Obligatorii (RMO) impuse băncilor, potrivit economica.net.

​O prognoză pentru 2021: Va fi foarte greu de respectat vreo prognoză. Echilibru foarte fragil între creșterea economică și consolidarea bugetară. De la 1,4% și până la 4,9% – prognozele de creștere economică pentru acest an reflectă incertitudinea care încă planează asupra revenirii economice a României, singurul consens al analiștilor fiind că activitatea va reveni din nivelul din 2019 abia în 2022. Excepție face prognoza oficială, respectiv cea pe care a fost fundamentată ultima rectificare bugetară din 2020. Pe de altă parte, economiștii consultați de cursdeguvernare.ro avertizează că 2021 se anunță un an dificil, în contextul în care deficitul bugetar obligă Guvernul să ia măsuri de ajustare, însă corectarea finanțelor publice trebuie realizată gradual așa încât să nu pună o frână bruscă unei reveniri economice deja fragile. Deși regulile bugetare au fost suspendate în UE pe durata pandemiei, un deficit bugetar de aproape 10% din PIB nu este sustenabil pentru economia României, punctează ei. Condițiile foarte favorabile de finanțare de care am avut parte în această perioadă de altfel turbulentă nu sunt garantate la nesfârșit, volatilitatea piețelor fiind un factor de risc de avut mereu în atenție, scrie cursdeguvernare.ro.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





8793 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by