"Pomelnicul" pomenilor electorale "de dreapta" bate pana si dezmatul PSD ● Cât de bogaţi sunt românii? ● Concedii salariați 2021: Ce noutăți ar trebui să știi în acest an despre concediile la care ai dreptul ● Doar FMI și Guvernul mai văd revenirea economiei în "V" ● Explozie de locuințe vândute în decembrie ● Mircea Miclea: Nu Cumpănașu e relevant, ci modul în care gândește și se comportă generația adolescenților ● Firme din UE refuză livrări în UK după schimbări fiscale post-Brexit ● Italia dispusă să preia o parte din creditele neperformante ale UniCredit pentru a facilita fuziunea cu MPS ● Mirajul creditelor ipotecare cu dobândă zero din Danemarca ● Andrea Enria, BCE: Valoarea creditelor neperformante din zona euro ar putea ajunge la 1,4 trilioane până la finele lui 2022 ● Joaca de-a RCA-ul. Tu cât plătești pentru asigurarea mașinii? ● O stafie plutește peste Câmpia Română: Canalul de irigatii Siret-Bărăgan.

Business reportFoto: Colaj foto

"Pomelnicul" pomenilor electorale "de dreapta" bate pana si dezmatul PSD. Lista fara sfarsit a voucherelor pentru popor. Guvernarea de dreapta se dovedeste a fi mai socialista decat partidele de stanga atunci cand vine vorba de pomeni electorale pe baza de vouchere. Ziare.com a luat "la puricat" programul de guvernare al coalitiei PNL- USR PLUS - UDMR pentru a vedea ce vouchere au promis. Vouchere educationale. Coalitia de guvernare are in plan implementarea unui sistem de vouchere educationale care vor fi date catre scoli pentru a stimula activitatile extrascolare. Acestea sunt pentru "iesirea din clasa de studiu si vizitarea diverselor atractii (muzee, arii naturale protejate, situri arheologice, participarea la spectacole etc.) sau/si participarea la activitati organizate cu caracter sportiv (drumetie, cursuri de schi, cicloturism etc.) cu utilizarea unor servicii turistice inclusiv cazare".Voucherele educationale sunt bonuri de valoare care se acorda elevilor prin intermediul scolilor, in regim de turism intern, pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea unor excursii sau vacante cu scop educational, notează ziare.com

Cât de bogaţi sunt românii? Un român are o avere medie de 5.200 de dolari, arată datele celui mai recent studiu realizat de firma de consultanţă Boston Consulting Group. Un sfert din averea financiară a românilor estimată la 100 de miliarde de dolari, este deţinută de cei care au în conturi peste 250.000 de dolari. De unde ne vine averea? Dan Pavel: Îmi aduc aminte de o discuţie cu Gică Popescu la un moment dat, care povestea că la începutul anilor 1990, când a ajuns şi el în Olanda, olandezii i-au spus clar, salariul tău este atât, câteva sute de mii de dolari, era uriaş pentru vremea aceea salariul. Doar că 50% din banii ăştia îi primeşti tu în cont în fiecare lună şi 50% se duc într-un fond de pensii private, fond de investiţii, de asigurări. Şi Gică Popescu spunea că el venit cu mentalitatea din România, de anii 1990, a făcut scandal, l-a chemat şi pe impresarul Ioan Becali, i-a spus că nu se poate, mie îmi daţi toţi banii în mână. Olandezii i-au spus clar: „astea sunt regulile aici, vrei, accepţi, bine, nu vrei, eşti liber să pleci”. A fost nevoit să accepte şi acum la 20 şi ceva de ani distanţă spunea că a fost cea mai bună decizie pe care a luat-o în viaţa lui, pentru că în momentul ăsta cheltuielile lui lunare sunt bani asiguraţi din acea pensie privată din Olanda. Bani puşi deoparte, la 20 şi ceva de ani, când ultimul lucru la care te gândeşti, mai ales dacă eşti fotbalist, e pensia, scrie Ziarul Financiar.

Concedii salariați 2021: Ce noutăți ar trebui să știi în acest an despre concediile la care ai dreptul. Pe parcursul anului recent încheiat au apărut mai multe modificări la legislația privind concediile angajaților, o parte dintre ele aplicându-se, în premieră, în acest an. Schimbările apărute vizează, printre altele, concediul de odihnă, de acomodare, cel paternal și cel medical. Bugetarii care cumulează două funcții primesc concediu de odihnă de la ambii angajatori. Această regulă a apărut în aprilie 2020, ca urmare a faptului că, anterior, bugetarii primeau concediu de odihnă numai pentru funcția de bază, iar pentru cealaltă funcție își puteau lua concediu fără plată.

Astfel, a fost eliminată o discriminare legislativă dintre salariații din mediul bugetar și salariații din mediul privat referitoare la acordarea concediului de odihnă. Dreptul la concediul de odihnă se aplică și pentru perioada dintre concedierea ilegală și reintegrarea în funcție, scrie avocatnet.ro.

CFR Călători introduce noi uniforme pentru personal. CFR Călători anunţă, miercuri, că introduce o linie modernă pentru uniformele personalului care intră în contact cu pasagerii şi care va fi îmbrăcămintea zilnică de lucru. Personalul va purta noua ţinută începând de luni, 11 ianuarie 2021. ”Pasagerii care vor călători cu trenurile CFR Călători vor fi întâmpinaţi de personalul nostru, cu un nou look. Vor purta noi uniforme, în culorile bleumarin, bleu şi vişiniu. Elementele vestimentare ale uniformei constau în: costum iarnă/vară pentru femei şi bărbaţi, cămăşi cu mânecă lungă/scurtă pentru femei/bărbaţi, pălărie femei/şapcă bărbaţi, eşarfă femei /cravată bărbaţi, haină impermeabilă cu mesadă detaşabilă pentru femei/bărbaţi, pantofi”, a transmis, miercuri, CFR Călători, printr-un comunicat de presă, citat de adevarul.ro

Ce ne așteaptă în 2021? Doar FMI și Guvernul mai văd revenirea economiei în "V". Banca Austriei: " Corecția fiscală e iminentă!" Fondul Monetar Internațional (FMI) pare singurul organism tot atât de optimist ca autoritățile din România în ceea ce privește evoluția Produsului Intern Brut (PIB) în 2021. Vechiul partener al Guvernelor României vede o creștere economică de 4,6% pentru acest an, chiar mai mare decât cele 4,5 procente pe care va fi construit Bugetul, în timp ce toate celelalte surse de luat în seamă merg pe un avans al PIB de cel mult 3,3%, o revenire lentă și atingerea nivelui de creștere de perioada anterioară pandemiei abia undeva pe parcursul lui 2022. Altfel spus, sunt șanse mari ca promisa revenire în "V" să capete o altă formă. Banca Centrală a Austriei vede o creștere de doar 3,3% a PIB, în 2021, în linie cu prognozele BERD, Comisiei Europene(CE) și Băncii Mondiale(BM) și arată, într-o analiză recentă, că revenirea va fi lentă, cu atingerea nivelului de creștere din primul trimestru al lui 2020 (perioada premergătoare pandemiei de COVID-19) abia undeva pe parcursul anului 2022. În opinia economiștilor austrieci "o corecție fiscală este iminentă", iar acest lucru poate fi tradus în doar trei feluri: creșteri de taxe, reduceri de cheltuieli (tăieri de salarii ori concedieri) sau ambele variante. "Revenirea va fi graduală în România, în condițiile în care starea de incertitudine va menține la un nivel scăzut sentimentul de încredere în economie, iar o corecție fiscală este iminentă", notează economica.net.

Explozie de locuințe vândute în decembrie. Creștere de peste 53%, cea mai mare din an. În întregul an 2020 au fost cu 12% mai multe tranzacții decât în 2019. Numărul tranzacțiilor imobiliare a explodat în luna decembrie, cu o creștere de peste 53% comparativ cu aceeași lună a anului trecut, până la peste 77.000 de tranzacții, o creștere procentuală depășită doar în ianuarie 2018, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Aceasta este a șasea lună de creștere de la începutul pandemie. În octombrie a fost cel mai mare volum lunar de tranzacții imobiliare din ultimii 3 ani. Volumul de tranzacții din întregul an 2020 este cu circa 12% peste cel din 2019, după ce în trimestrul al treilea din an s-a recuperat mult din decalajul apărut în primele cinci luni. Astfel, volumul anual a reintrat pe creștere, așa cum anticipa Profit.ro, după ce în 2019 s-au înregistrat cu 4,1% mai puține tranzacții decât în 2018, iar în 2018 cu 10,2% mai puține decât în 2017, scrie profit.ro.

Mircea Miclea: Nu Cumpănașu e relevant, ci modul în care gândește și se comportă generația adolescenților. Alexandru Cumpănașu, ”profu online” fără studii superioare care a mințit în privința diplomelor pentru a accede la diverse poziții în societate, reușește, pentru a doua oară, să bulverseze scena publică și să devină subiect de scandal. Spre deosebire de momentul crimelor din Caracal, când a speculat cu sânge rece uciderea nepoatei sale, Alexandra Măceșeanu, candidând apoi la președinție, de data aceasta calul de bătaie este sistemul de educație și, în sens mai larg, fragilitatea valorilor unei societăți care încă nu și-a găsit drumul.Prin intermediul platformei TikTok, Cumpănașu speculează în ”beneficiul propriu, pentru a dobândi faimă, confuzia axiologică, atitudinală, de gândire a unor copii și adolescenți”, spune Mircea Miclea, fost ministru al Educației, în interviul pentru Europa Liberă. Problema nu este Cumpănașu, căruia este o greșeală să i se acorde atenție, ci ”situația apărută, o hârtie de turnesol care a scos în evidență anumite modalități de a gândi, vorbi, anumite atitudini pe care le au elevii, mai ales adolescenții. Asta trebuie să dea de gândit, pe asta trebuie să ne concentrăm”, susține Mircea Miclea, citat de Radio Europa Liberă.

Firme din UE refuză livrări în UK după schimbări fiscale post-Brexit. Firme de livrări cu amănuntul online din UE au declarat că nu vor mai livra în Marea Britanie din cauza modificărilor fiscale care au intrat în vigoare la 1 ianuarie. Din 2021 UK nu mai face parte din piața unică europeană. Firma de piese de biciclete Dutch Bike Bits a declarat că de acum înainte va expedia în toate țările lumii, cu excepția Regatului Unit. “Suntem forțați de regulile britanice să nu mai avem de-a face cu clienții britanici”, se spune pe site-ul firmei. O altă firmă, cu sediul în Belgia, Beer On Web, a spus că acum evită Marea Britanie “din cauza noilor măsuri Brexit”. Companiile sunt deranjate de faptul că acum se confruntă cu costuri mai mari și birocrație sporită pentru a se conforma noilor reguli cerute de autoritățile fiscale din Marea Britanie. Cu toate acestea, nu este clar câți au făcut pasul drastic de a refuza toate comenzile din Marea Britanie. În același timp, companiile internaționale de transport, inclusiv Federal Express și TNT, au declarat că percep taxe suplimentare pentru transporturile dintre Marea Britanie și UE, scrie RFI.ro

Italia dispusă să preia o parte din creditele neperformante ale UniCredit pentru a facilita fuziunea cu MPS. Guvernul italian lucrează la un plan care prevede preluarea unor credite neperformante în valoare de 14 miliarde de euro din portofoliul băncii UniCredit, în ideea de a face astfel mai atractivă preluarea băncii de stat Monte dei Paschi (MPS) de către UniCredit, au declarat miercuri pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar, potrivit Agepres. Înfiinţată în 1472, Banca Monte dei Paschi di Siena este cea mai veche bancă din lume. Instituţia financiară a fost salvată de la faliment în 2017, când Guvernul de la Roma a plătit 5,4 miliarde de euro pentru o participaţie de 68%, pe care a convenit să o vândă în cadrul unui acord cu organismele europene de reglementare. UniCredit, a doua mare bancă din Italia, este considerată partenerul ideal pentru preluarea MPS, notează Financial Intelligence.

Mirajul creditelor ipotecare cu dobândă zero din Danemarca. De ce au ajuns băncile daneze să dea credite pentru locuințe fără dobândă și, în definitiv, chiar îți poți cumpăra casa de vis cu un împrumut fără costuri? Danezii sunt încurajați să facă investiții pe piața imobiliară, băncile din Danemarca oferindu-le posibiliatea să acceseze credite cu dobânzi zero sau chiar dobânzi negative. Pentru a stimula investițiile imobiliare, potențialii clienți sunt ademeniți, încă din 2019, cu noțiunea de finanțare fără costuri sau chiar cu ideea împrumutului pentru care clientul este remunerat de bancă printr-o dobândă modică. 05 august 2019 a fost o zi de referință, pentru că Jyske Bank, a treia cea mai mare bancă din Danemarca, a anunțat lansarea unui împrumut imobiliar pe 10 ani cu dobândă negativă de 0,5%. O altă bancă daneză, Nordea Bank, a lansat, câteva zile mai târziu, un credit ipotecar cu dobândă zero fixă ​​pe 20 de ani și un credit ipotecar pe 30 de ani cu o dobândă de 0,5%. Noul concept de finanțare promovat în Danemarca ne duce cu gândul că în curând va fi posibil ca, oriunde în lume, clienții să contracteze un credit ipotecar și să ramburseze mai puțin decât au împrumutat. Sună fantastic? Practic, înseamnă că banca va plăti dobânzi debitorului pentru a încheia ipoteca! În esență însă, așa cum avertizează și consultanții imobiliari de la compania engleză Seymour & Co, ”nu tot ce sclipește este aur”. Iluzia deșartă este deconspirată și de bancherii danezi, care recunosc că ”nu tot ce zboară se mănâncă”, scrie bankingnews.ro

Andrea Enria, BCE: Valoarea creditelor neperformante din zona euro ar putea ajunge la 1,4 trilioane până la finele lui 2022. Trebuie gândite metode mai rapide de curăţare a bilanţurilor.La finele anului trecut, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Băncii Centrale europene, Andrea Enria, acorda un interviu foarte interesant publicaţiei germane Borsen Zeitung. Reputatul bancher spunea că persistă îngrijorările privind incidenţa pandemiei asupra băncilor. * Este evident că povara băncilor va crește pe parcursul pandemiei. Într-un scenariu nefavorabil, BCE a estimat că valoarea creditelor neperformante din zona euro ar putea ajunge la 1,4 trilioane EUR până la sfârșitul anului 2022* spune Enria. Există două categorii de riscuri pe care BCE la urmăreşte cu maximă atenţie: * Primul constă în riscurile care apar în bilanțurile băncilor din aceste evoluții pandemice, în principal riscul de credit. E o problemă ce va dura un an sau poate chiar un an și jumătate. Al doilea constă în repercusiuni structurale în termeni de digitalizare, eficiență a costurilor și consolidare. Riscul cibernetic devine din ce în ce mai relevant pentru bănci*. Dar mai există şi o a treia care se referă la simplificare și transparență în domeniul reglementărilor de supraveghere prudenţială*, scrie FinEco24News.

Joaca de-a RCA-ul. Tu cât plătești pentru asigurarea mașinii? Probabil că foarte multă lume cunoaște sau a auzit măcar de teoria jocurilor (engleză „game theory”). Se poate aplica aproape în orice domeniu, inclusiv în asigurări. Filosofia din spatele acestei teorii este că atunci când sunt mai mulți participanți într-o piață și sunt în competiție, strategiile și acțiunile lor vor fi alese funcție de strategiile și acțiunile celorlalți participanți până când se va atinge un echilibru. Zilele trecute uitându-mă la tumultoasa noastră piață de asigurări, din care RCA-ul este o parte semnificativă, m-am tot gândit cum anume s-ar putea aplica teoria jocurilor în cazul acestei linii de asigurări și evident ce concluzii s-ar putea trage referitor la piața RCA-ului pentru ca aceasta să mulțumească pe cați mai mulți. Nefiind un „John Nash”, matematicianul american care a luat Nobelul pentru teoria jocurilor, nu pot să creez un model matematic pentru piață RCA, deși daca aș avea ajutorul unui matematician foarte bun cred că am reuși împreună să punem ceva pe hârtie, așa că m-am rezumat mai jos doar la câteva idei calitative legat de această piață, scrie project-e.ro

O stafie plutește peste Câmpia Română: Canalul de irigatii Siret-Bărăgan. Despăgubirile pentru secetă sunt de 5 ori mai mari decât alocările pentru irigații. Mult visatul canal de irigații Siret – Bărăgan, care ar trebui să aducă apă pentru mai mult de jumătate de milion de hectare din Câmpia Română, nu are un studiu de fezabilitate util nici după zeci de ani de când a fost lansată ideea magistralei de 198 de kilometri și după mai multe legi, ordonanțe și hotărâri de guvern. Doar primii din cei 198 de km. prognozați, doar 5,7 kilometri sunt operabili, iar pentru rest există doar o „notă conceptuală”, privind „reabilitarea” a 14,57 kilometri, care spune că doar acest segment ar costa 259 milioane de lei cu TVA, potrivit unui răspuns dat de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) la solicitările cursdeguvernare.ro. Ar mai fi anumite „studii tehnico-economice”, cel puțin unul vechi din 1986, când s-a decis oficial începerea lucrărilor, dar nu și documente pe baza cărora să se poată aloca finanțări în zilele noastre. Astfel că estimarea costului total, de 5 – 6 miliarde de euro, vehiculată inclusiv de miniștri ai Agriculturii – este mai degrabă expresia unei legende decât a realității, pe care unul dintre experții apropiați proiectului a definit-o astfel: „Nu sunt bani. Și dacă ai bani puțini – te gândești unde să-i bagi mai întâi”, scrie cursdeguvernare.ro