Începe bătălia între “granzii” din energie ● Pariul Bitcoin, prin ochii a doi români câștigători ● Detalii despre mita pe care ar fi cerut-o Costel Alexe: ”Tablă cutată, pătrată, rectangulară și rulouri de tablă” ● Fiecare zi pierdută în vaccinare ne costă 200 milioane de euro ● Năsui: Impozitul zero pe salariul minim este o măsură absolut realizabilă ● Ce sunt "ambasadele" turistice ale Romaniei care urmeaza sa fie infiintate in diverse colturi ale lumii ● Matematica pandemiei: Costul sănătății vs. costul bolii ● Adrian Vasilescu: Cum şi-a dobândit BNR independenţa înaintea Băncii Angliei şi a Băncii Franţei ● Ce să nu faci când ajungi manager ● Ce facem cu toate promisiunile de vânzare încheiate în speranța unui TVA redus care n-a mai fost să fie? ● Cristian Petrescu, CNIT: Declarațiile despre CNIT, dezinformări demne de Radio Erevan.
Începe bătălia între “granzi”. Enel vine cu preț la energie pentru clienții din zonele Electrica, CEZ și E.On mai bun decât orice oferă aceștia. Italienii de la Enel au o ofertă specială, disponibilă doar în magazinele fizice din zonele de rețea ale celorlalți trei furnizori mari, mai bună decât orice oferă propriilor clienți Electrica, E.On și CEZ. Enel a avut până la data de 31 decembrie 2020 o ofertă denumită Enel Simplu Anual Salut, care putea fi accesată online atât de clienții din reglementat ai Enel, cât și de orice alt client al oricărui alt furnizor din toată țara. Doar cei care erau deja clienți în concurențial ai Enel nu puteau accesa această ofertă. Sesizând că această ofertă a expirat, am solicitat companiei câteva explicații și am aflat că oferta este totuși disponibilă, dar nu online, ci doar în magazinele fizice pe care le are Enel în afara zonelor sale de rețea, deci unde nu a fost și furnizor de ultimă instanță. Adică această ofertă este dedicată clienților celorlalți mari furnizori de electricitate, Electrica, E.On și CEZ, pe care Enel îi vrea în propriul portofoliu, potrivit Economica.net.
Pariul Bitcoin, prin ochii a doi români câștigători. De ce nu cred finanțiștii în criptomonedă. Răzvan Luca, din Iași, a aflat pentru prima dată de bitcoini acum cinci ani. Lucra încă de atunci într-un domeniu adiacent IT-ului iar curiozitatea și spiritul antreprenorial l-au determinat să „vadă și el despre ce e vorba”. Ceea ce a fost la început o simplă curiozitate s-a transformat, în scurt timp, într-o oportunitate de afaceri care i-a adus profituri pe termen scurt mai mult decât generoase. La acea vreme, peste tot în lume, inclusiv în România, luase avânt o activitate care se numea minare de bitcoini. Utilizatori de pe tot Globul își puneau la bătaie calculatoarele pentru a obține moneda virtuală. „Minarea Bitcoin este un proces complex care presupune rezolvarea unei probleme matematice pentru ca fiecare tranzacție intrată pe Blockchain să fie validată. Cripto-moneda se află în sume mici, într-un protocol, iar primul utilizator care a rezolvat problema primește drept recompensă acea cripto-monedă sau fracțiune de cripto-monedă, prezente în acel protocol”, arată Tradesilvania.com, o casă de schimb specializată în tranzacții cu monede virtuale. Pentru simplitate, cei din breaslă numesc calculatorul care realizează acest proces „miner”, el având capacități tehnice superioare celor obișnuite. „Prima dată am cumpărat un miner SH, în valoare de 3.000 de euro. Am vrut doar să văd cum funcționează lucrurile, să văd dacă pot înțelege lucrurile de bază și dacă pot face mai mult. Cu acel calculator am început dansul și am văzut că merge extraordinar de bine”, povestește Răzvan Luca pentru Radio Europa Liberă.
DNA, detalii despre mita pe care ar fi cerut-o Costel Alexe: ”Tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă”. Conform comunicatului DNA, Costel Alexe ar fi cerut în mod direct, în calitate de ministru al mediului, apelor și pădurilor, mai multe produse din tablă, cum ar fi: tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă. ”În perioada martie-aprilie 2020, suspectul Alexe Costel, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, suspect în cauză, mai multe produse din tablă (tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme (haldă de zgură)”, notează DNA în comunicatul citat de Libertatea.ro.
Fiecare zi pierdută în vaccinare ne costă minim 200 milioane de euro. O zi pierdută în business înseamnă pierderi cuprinse între 200 de milioane și 1 miliard de euro. În 2020 România a pierdut cam 70 de miliarde de euro din cifra de afaceri totală realizată de companii. În schimb guvernul, pentru a ține economia la suprafață ca să nu se înnece, s-a împrumutat cu 100 de miliarde de lei, adică 20 de miliarde de euro. În 2021 guvernul mai trebuie să împrumute 100 de miliarde de lei pentru a acoperi deficitul bugetar, asta dacă economia va crește cu 4-5%. În 2022 vor urma alte împrumuturi de 100 de miliarde de lei. Acest lucru însă nu poate continua la nesfârșit. Pentru că vine factura de plată. Incapacitatea autorităților – plătite din banii voștri, din taxele și impozitele voastre – de a ajunge la cel puțin 100.000 de persoane vaccinate pe zi, ne va costa enorm. Bani pentru care îi veți plăti voi, potrivit Alephnews.ro
Năsui: Impozitul zero pe salariul minim este o măsură absolut realizabilă. Impozitul zero pe salariul minim este cea mai bună măsură pe care o putem lua ca să combatem sărăcia şi sper să fie aplicată din 2022 în agricultură, unde sunt salarii mici şi evaziune fiscală foarte mare, a declarat ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui. "Impozitul zero pe salariul minim este cea mai bună măsură pe care o putem face să combatem cea mai mare problemă a României, şi anume sărăcia. E o măsură absolut realizabilă dacă avem dorinţă politică să o facem. În programul de guvernare începem să facem asta din 2022 într-un domeniu anume. Nu vă ascund că sper şi cred că acesta va fi agricultura, pentru că în agricultură sunt şi salarii mici şi evaziune fiscală foarte mare. O măsură "zero taxe" elimină această evaziune pentru că o face nerentabilă. De ce să te mai ascunzi, să nu plăteşti totul prin bancă dacă oricum nu mai există povară fiscala mare. Povara fiscală este cea care încurajează, de fapt, evaziunea fiscală", a susţinut Năsui, potrivit wall-street.ro.
Ce sunt "ambasadele" turistice ale Romaniei care urmeaza sa fie infiintate in diverse colturi ale lumii. Sunt in plan 20 de birouri. Reinfiintarea birourilor de turism din afara Romaniei pare, in momentul de fata, impulsul de care turismul de incoming are nevoie, conditia este ca acestea sa functioneze productiv, pe principiile unei companii private. Toate birourile de promovare turistica au fost inchise in 2017 de catre ministrul Turismului de atunci, Mircea Titus Dobre, pe motiv ca s-au descoperit numeroase nereguli la acestea de catre Curtea de Conturi. Ele ar fi urmat sa fie redeschise de catre coalitia de guvernare pentru a atrage tot mai multi turisti straini catre Romania, dar nici pana in ziua de astazi nu s-a luat nici o masura in acest sens. Masura este pusa pe hartie in programul de guvernare, dar multi se tem ca acolo va ramane, scrie ziare.com
Matematica pandemiei: Costul sănătății vs. costul bolii. Studiu de caz – SUA în criza Covid-19. Costurile financiare cumulate ale pandemiei de COVID-19 asupra Statelor Unite, estimare care a ținut cont de pierderile economice, dar și de cele survenite ca urmare a scăderii calității vieții și a creșterii mortalității, au fost evaluate la 16.000 de miliarde de dolari, circa 90% din PIB-ul SUA într-un studiu realizat de Lawrence Summers (fost secretar al Trezoreriei americane) și David Cutler (profesor universitar la Harvard). Pe de altă parte, creșterea testării și a identificării contacților ar putea avea beneficii economice net superioare. Economiile realizate ca urmare a efectelor acestor măsuri ar fi de 30 de ori mai mari decât investițiile efective în testarea și identificarea persoanelor bolnave, este concluzia cercetării.”Pentru o familie cu patru persoane, acest lucru se traduce prin 200.000 de dolari pe an. Jumătate din această sumă este o consecință a recesiunii induse de pandemie, iar cealaltă jumătate reprezintă efectele economice ale unei vieți mai scurte și mai puțin sănătoasă”, explică autorii, potrivit Cursdeguvernare.ro.
Adrian Vasilescu povesteşte cum a redevenit BNR bancă centrală începând din septembrie 1990 şi cum şi-a dobândit prin lege independenţa înaintea Băncii Angliei şi a Băncii Franţei. În vara lui 1990, când transformarea BNR în bancă centrală presa puternic, tot spre IEM au privit autorităţile din România acelui timp. Eram jurnalist atunci, scriam despre prefacerile din economia românească, fiind interesat mai cu seamă de ce se întâmpla la BNR. Pentru că, aici, schimbarea întârzia. Se vorbea despre un plan, aflasem că guvernator va fi un fost cercetător de la IEM, devenit diplomat, dar nimeni din guvern nu-i pronunţa numele. Treptat, au început să circule unele informaţii, să se contureze un portret. Am aflat, mai întâi, că are 40 de ani. De ce i-a surâs această şansă? Pentru că a colaborat îndeaproape cu doi mari profesori – Costin Murgescu si Costin Kiriţescu. Şi că l-a avut conducător de doctorat pe profesorul Kiriţescu, cu o temă legată strâns de rolul băncilor centrale: „Tendinţe în politica guvernamentală a cursurilor de schimb în plan internaţional si incidenţa lor asupra relaţiilor economice externe ale României“. Şi că, la IEM, timp de aproape două decenii, s-a ocupat exclusiv de economia mondială. Apoi, după ce a fost numit guvernator, la 4 septembrie 1990, iar la Banca Naţională au început să vină experţi ai FMI, însoţiţi de specialişti din bănci centrale europene, care au sprijinit efectiv transformarea în bancă centrală, au apărut şi alte informaţii. S-a aflat că, la începutul verii, Mugur Isărescu, pe atunci reprezentant economic în cadrul ambasadei ţării noastre în SUA, a fost chemat la Bucureşti de prim-ministrul Petre Roman, care i-a comunicat decizia privind numirea în postul de guvernator. Şi că a cerut un răgaz, până în toamnă, ca să obţină sprijin de la FMI, „pentru că o bancă centrală nu se poate construi fără o partitură care să exprime tendinţele la zi din ţările cu experienţă în domeniu“, scrie Ziarul Financiar.
Democraţii câştigă controlul Senatului SUA iar încrederea investitorilor împinge indicii bursiere la maxime istorice. Impactul asediului Capitoliului, marginal. Cea mai mare economie din lume pare pe val după ce polii politici se schimbă. Chiar dacă scenele din faţa Capitoliului sunt nemaintâlnite şi reprobabile, impactul acestora într-o democraţie solidă se dovedeşte a fi unul marginal, semn că toată lumea se aşteaptă ca instituţiile statului să îşi facă datoria, vinovaţii să plătească iar fiecare lucru să fie pus la locul său. Indicele Dow Jones Industrial a crescut miercuri la un nivel istoric, investitorii fiind optimişti în ceea ce privește perspectivele de stimulare fiscală suplimentară, odată ce rezultatele alegerilor secundare din Georgia au apărut confirmând victoria democraţilor şi preluarea controlului şi în Senat. Indicele Dow 30 a urcat 437,80 puncte (plus 1,4%), pentru a încheia ziua la 30,829,40, un record. S&P 500 a avansat cu 0,6% la 3.748,14. Nasdaq Composite a închis şedinţa cu un plus de 0,6%. Chiar dacă temerile investitorilor s-au simţit, pe măsură ce trumpiştii asaltau Capitoliul, totuşi indicatorii au rămas pe plus. Randamentul certificatelor de trezorerie pe 10 ani a depășit 1% pentru prima dată din martie. La închiderea pieței, rata de referință a fost de 1,03%. Randamentele se deplasează invers față de prețuri, scrie FinEco24News.
Ce să nu faci când ajungi manager. Că ai plecat de la Dâlga, de la țară sau de oriunde altundeva, nu uita de unde ai venit. Dacă întrebi zece oameni ce înțeleg ei prin manager, cu siguranță vei primi zece răspunsuri. Poate nu foarte diferite, dar cu nuanțe diferite. Ceea ce este cert și probabil toți îți vor spune că un manager este, înainte de toate, un om. Și că nu trebuie să uite asta indiferent de parcursul carierei sale. Perfect de acord. Schimbarea negativă este sesizată nu doar la manageri, ci la majoritatea celor care sunt promovați, atât în cadrul companiilor, dar și în viață, atunci când dintr-o dată încep să aibă mai mulți bani, o altă poziție socială, un alt statut, alte responsabilități, alte cerințe și standarde. Cu se se schimbă, practic, lucrurile? Nu mai vedem lumea cu aceiași ochi. Posibil. Dar nu plauzibil. Până la urmă calitatea umană nu se reflectă în bunurile pe care le dobândim sau în suma pe care o avem în cont. Mi-e greu să cred că nu ne mai plac aceleași lucruri sau că ne vom despărți de oameni buni pentru că nu mai corespund standardelor noastre prea ridicate. Da, ne luăm o mașină mai bună, o casă mai mare, haine de o altă calitate, plecăm în vacanțe exotice. Poate. Sau poate nu. Nu sunt reguli general valabile, pentru că nu toți gândim la fel și nu toți ne dorim aceleași lucruri. Evident, toți oamenii speră și își doresc un trai mai bun. Câți dintre aceștia ajung să-l aibă? Câți dintre aceștia fac ceva concret pentru a-l avea? Foarte puțini, scrie project-e.ro
Ce facem cu toate promisiunile de vânzare încheiate în speranța unui TVA redus care n-a mai fost să fie? Inconsecvența legiuitorului este cât se poate de evidentă și chiar revoltătoare pentru persoanele afectate în mod direct. Și chiar dacă vorbim de instituții diferite (care reprezintă puteri diferite în stat: legislativă și executivă) fiecare cu un rol mai mic sau mai mare în crearea acestei confuzii legislative, este evident că niciuna din instituțiile implicate nu s-au gândit la consecințele juridice alte acțiunilor lor, iar rezultatul imediat este erodarea puternică a încrederii cetățenilor în instituțiile statului. De la momentul intrării în vigoare a Legii 296/2020 s-a creat o așteptare rezonabilă în ceea ce-i privește pe toți cei interesați în achiziționarea unor locuințe că începând cu 01.01.2021 urmează să se aplice o cotă redusă de TVA de numai 5%, față de 19%. În considerarea acestei prefigurări legitime, au fost încheiate numeroase promisiuni bilaterale de vânzare (antecontracte de vânzare) având ca obiect locuințe cu o valoare cuprinsă între 450.000 de lei (vechiul plafon) și 140.000 de euro (noul plafon care trebuia sa între în vigoare de la 01.01.2021) care, cel mai probabil, nu ar fi fost încheiate în condițiile aplicării unui TVA de 19%. Încheierea unor antecontracte de vânzare este o practică des întâlnită în materie imobiliară, din cel puțin două motive: fie cumpărătorul nu deține toate resursele financiare pentru a achita prețul în întregime și are nevoie de un credit (care nu poate fi aprobat fără încheierea unui antecontract), fie vânzătorul/dezvoltatorul nu a finalizat construcția ori nu are pusă la punct toată documentația cadastrală a imobilului. În mod evident, la încheierea antecontractelor, promitenții-cumpărători au achitat un avans din prețul total al imobilului, pe care promitentul-vânzător, în condiții normale, nu ar putea fi obligat să-l restituie în situația în care promitentul-cumpărător nu mai dorește încheierea contractului de vânzare în formă autentică, scrie avocatnet.ro
Cristian PETRESCU, CNIT: Declarațiile despre CNIT, dezinformări demne de Radio Erevan. Cristian PETRESCU a transmis urmatorul drept la replica: “Povestea postată de Claudiu Năsui, actualul ministru al Economiei legată de Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT), preluată de presă în ultimele 2 zile, merită să fie demontată, pentru că este fix ca la Radio Erevan. Afirmă dl. Năsui: CNIT nu a organizat cursuri înainte de 2017. Normal, pentru că anterior anului 2017 Compania nu era Centrul Național de Învățământ Turistic, ci Compania de Investiții în Turism. Nicio legătură cu școala. Abia în 2017 a redevenit, după o pauză de 8 ani, o companie de stat cu atribuții de școală de turism. Eu am preluat mandatul de conducere a CNIT abia în februarie 2020, în debutul pandemiei iar acum sunt în derulare două proiecte europene, în care sunt formate 250 de persoane (de 10 ori mai mult decât în perioada anterioară). În plus, suntem în evaluare cu un alt proiect european, în care vom forma, pe competențe digitale, încă 150 de angajați în turism. Afirmă bombastic dl. Năsui că valoarea salariului mediu al salariaților în cadrul CNIT este de 19.500 lei !!?!! Nu, domnule ministru, nu este de 19.500 lei cum susțineti în postarea preluată ca o gălușcă de toată presa, ci muuuuuult mai mică. Sunt salariați care au minimul pe economie, adică 1.800 de lei in mână. Ba chiar și pe acelea le-am redus, prin repartizarea salariaților pe proiecte, deci plătite din fonduri europene. Anexez ultimul stat de plată al societății, pentru o corectă informare, scrie Financial Intelligence.ro
Majoritatea românilor care au beneficiat de legea dării în plată au fost persoane care nu întâmpinau dificultăți financiare. BNR demonstrează într-un studiu de ce reglementarea a dus la încurajarea hazardului moral. Cea mai nouă publicație apărută în seria BNR “Occasional Papers”, în care este analizat impactul introducerii legii Dării în Plată asupra sectorului financiar românesc, utilizând datele disponibile pentru împrumuturile ipotecare din perioada 2003-2016, relevă un adevăr îngrijorător. Rezultatele cercetării arată că introducerea legii Dării în Plată cu un caracter retroactiv a dus la încurajarea hazardului moral, majoritatea debitorilor care au beneficiat de această lege fiind persoane ce nu întâmpinau dificultăți financiare. ”Majoritatea împrumuturilor din eșantionul analizat au fost acordate în euro (57%), urmate de împrumuturi în lei (35%) și împrumuturi în franci elvețieni, reprezentând doar 8% din eșantion. Creditele în moneda națională au înregistrat cea mai mică rată de neperformanță (0,2%), urmate de împrumuturile exprimate în euro cu 0,4%. Debitorii cu împrumuturi exprimate în CHF au cea mai mare rată de neplată (1,1%), fapt care a generat și cel mai mare procent de cereri de dare în plată (1,6%) (vezi graficul de mai jos). Riscul ridicat al împrumuturilor exprimate în CHF se datorează în principal deciziei Băncii Naționale a Elveției de a elimina cursul valutar fix de 1,2 euro pentru un franc, din ianuarie 2015. În aceste condiții, s-a declanșat aprecierea francului elvețian față de leu, fapt ce a dus la o creștere a serviciului datoriei pentru debitorii cu expuneri în franci elvețieni”, se arată în analiza Băncii Naționale a României, potrivit bankingnews.ro.
Turcia crește impozitul pe alcool cu peste 17%. Turcia a majorat pe 4 decembrie impozitele pe consumul de băuturi alcoolice cu 17,07%, la câteva ore după anunțul unei creșteri a ratei inflației prețurilor de consum, conform Ahval News. O sticlă medie de băutură alcoolică tradițională cu aromă de anason va fi supusă taxelor de 329,99 lire (44,55 dolari), față de cele 279,29 lire anterioare. De asemenea, impozitul pe o cutie de bere a crescut de la 2,04 la 2,39 lire (0,32 dolari). Impozitele pe vinurile care conțin 18% sau mai puțin alcool au crescut de la 81,38 la 95,29 lire (12,85 dolari), în timp ce vinurile care conțin 22% sau mai mult alcool vor avea o creștere a impozitelor de la 279,29 la 326,99 lire. (44,14 dolari). Creșterea impozitelor sosește pe măsură ce rata inflației prețurilor de consum din Turcia a ajuns la 14,6 la sută în decembrie, depășind estimările economiștilor cu o a treia lună consecutivă de creștere,
Elon Musk „dă vina” pe Facebook pentru violențele din SUA. Șeful Tesla și SpaceX, Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a găsit prilejul să-l atace din nou pe Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, cu care are o gâlceavă mai veche. Musk a postat joi pe Twitter mesajul „Acesta este ceea ce se numește efectul de domino”, însoțit de o imagine cu piese de domino de dimensiuni diferite, ordonate în „scara măgarului”. Pe cea mai mică dintre piesele de domino, care se pregătește să înceapă procesul în lanț de dărâmare a tuturor pieselor, până la cea mai mare, este scris: „un site prin care se dădeau note femeilor din campus”. Deși nu a menționat numele rețelei sociale, mesajul lui Musk este o evidentă aluzie la Facebook, pe care Mark Zuckerberg și colegii lui l-au fondat în anul 2004, pe când erau studenți la Harvard, ca site prin care „evaluau” fetele de la facultate. Elon Musk sugerează astfel rolul pe care rețelele sociale și în special Facebook l-ar fi jucat în mișcările politice și sociale și în fenomenul dezinformării, care ar fi condus la violențele de la Washington din aceste zile, scrie StartupCafe.ro.
