Vașcău, o localitate din Bihor, este orașul în care peste un sfert dintre localnici au peste 65 de ani, fiind orașul cel mai îmbătrânit din România. Tot peste 25% seniori au și orașele Dăbuleni și Sinaia, urmate îndeaproape de Băile Govora și de Ocnele Mari. Din păcate, proiecțiile demografilor din cadrul Institutului Național de Statistică arată că lucrurile se vor înrăutăți din punct de vedere al fenomenului îmbătrânirii populației. ”Fenomenul de îmbătrânire demografică a populaţiei se va accentua în timp”, avertizează statisticienii.

HotNews.roFoto: Hotnews

Vezi în text care este ponderea seniorilor în orașele României și cum arată proiecția pe următorii 50 de ani.

În ultimii 20 de ani populaţia de 65 de ani şi peste a crescut de la 3 milioane persoane la 3,63 milioane, iar ponderea sa a crescut de la 14,1% la 18,7%.

Mai jos, ponderea seniorilor cu vârsta de 65+, în totalul locuitorilor orașului lor. Click pe grafic pentru a-l mări:

În viitor, procesul de îmbătrânire demografică va continua însă cu intensităţi diferite la nivel teritorial. Pentru populaţia rezidentă în vârstă de 65 de ani şi peste este anticipată o creştere numerică continuă.

  • Ponderea populaţiei rezidente vârstnice în total populaţie rezidentă va creşte în perioada 2019-2070, în varianta medie, de la 18,7% la 28,6%, iar ponderea tinerilor se va reduce de la 15,7% la 14,8%, ceea ce va duce la accentuarea gradului de îmbătrânire demografică a populaţiei României. Dacă în anul 2019, indicele de îmbătrânire la nivelul ţării a fost de 120 vârstnici la 100 tineri, în perspectiva anului 2070 indicele de îmbătrânire va fi de 194 vârstnici la 100 tineri. În profil teritorial judeţul Gorj şi Vâlcea vor fi, în 2070, zonele cele mai “îmbătrânite” cu ponderi de peste 39,0% din populaţia rezidentă totală proiectată. În varianta intermediară ponderea populaţiei rezidente de 65 de ani şi peste în total populaţie rezidentă va creşte între anii 2019 şi 2070 de la 18,7% la 28,9%. Indicele de îmbătrânire la nivelul ţării în această variantă va fi în 2070 de 189 vârstnici la 100 tineri.
  • La nivelul judeţelor, ponderea populaţiei vârstnice va oscila între 41,2% (Gorj) şi 19,6% (Vaslui). Populaţia de 65 de ani şi peste reprezintă o categorie socială vulnerabilă, cu probleme specifice în raport cu celelalte segmente sociale. Asigurarea necesităţilor populaţiei vârstnice cu resurse pentru un trai decent presupune o gamă largă de preocupări, atât în plan economic, cât şi pe plan social şi psihosocial. Premisele pesimiste ale unui dezechilibru demografic grav al ţării în viitor sunt deja vizibile, anticipând posibile consecinţe negative economice şi sociale în general, pe piaţa forţei de muncă, în aplicarea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului de pensii, a serviciilor de sănătate şi a celor de protecţie socială, în asigurarea echilibrului în cadrul balanţei de venituri şi cheltuieli bugetare ale statului, precum şi ale fiecărei gospodării a populaţiei.

Accentuarea îmbătrânirii populaţiei, însoţită de creşterea speranţei de viaţă a populaţiei, determină schimbări structurale în cadrul populaţiei vârstnice prin creșterea numerică a grupei, ”vârsta a patra” şi anume ”cei mai vârstnici vârstnici”, persoane de peste 80 de ani.

  • Anul trecut, populaţia rezidentă de 80 de ani şi peste a reprezentat aproximativ un sfert din populaţia rezidentă vârstnică (aproape un milion de persoane).
  • Judeţul Satu Mare a înregistrat cea mai mică pondere a populaţiei rezidente de 80 de ani şi peste (19,8% în anul 2019), iar cea mai mare pondere a fost înregistrată în judeţul Vâlcea (31,7%).
  • În perspectiva anului 2070 populaţia rezidentă de 80 de ani şi peste va creşte cu 655.000 persoane în varianta medie şi cu 789.000 persoane în varianta intermediară. În cadrul populaţiei rezidente de 65 de ani şi peste, ponderea populaţiei de 80 de ani şi peste va creşte de la 25,3% (2019) la 41,6% (2070) în varianta medie şi la 43,0% în varianta intermediară.
  • La nivel teritorial, ponderea populaţiei rezidente de 80 de ani şi peste în populaţia vârstnică (de 65 ani şi peste) va creşte în toate judeţele, atât în varianta medie, cât şi în varianta intermediară.